Compania Chevron a anunțat vineri că renunță la proiectele din România legate de explorarea gazului de șist, fără a motiva de ce, scrie The Wall Street Journal.

Chevron declară că a terminat explorarea la Pungesti!

Compania Chevron a anuntat printr-un comunicat de presă că explorarea gazelor de sist la Pungesti a fost finalizată. Conform avizului de mediu, dat doar pentru explorare, în acest moment compania ar trebui să-si demonteze sonda. Evident, asta nu se va întâmpla deoarece toate actiunile derulate de Chevron la Pungesti au fost de fatadă. Conform unor surse din interior, Chevron nu a urmărit altceva decât să demonstreze că explorarea este o operatiune inofensivă fată de mediu. Practic, acestia s-au prefăcut că explorează pentru a da un exemplu pozitiv în vederea montării celor 2800 de sonde planificate pentru judetul Vaslui. Altfel spus, tactica Chevron este simplă: vedeti că nu s-a întâmplat nimic periculos la Pungesti? Haideti să montăm si celelalte sonde!

Nu întâmplător, ultimii presedinti si premieri ai României au avut consultanti PR din SUA. În această tară sunt cei mai buni specialisti în manipularea opiniei publice. O astfel de manipulare a fost planificată de acum câteva luni, atunci când Chevron a întâmpinat rezistenta pungestenilor. Sefii acestei companii au realizat atunci că exploatarea gazelor de sist în România nu va fi asa simplă de făcut precum în Africa. (A nu se uita că Thomas Holst, cel care conduce operatiunile în tara noastră, vine aici după o altă misiune asemănătoare îndeplinită în Angola.) În aceste conditii, după scandalul de la Pungesti, Chevron nu si-a permis să forteze nota, chiar dacă în plan mai erau încă două sonde care trebuiau să fie ridicate imediat după cea de la Pungesti: una la Băcesti si cealaltă la Puiesti. Având în vedere că doar o singură sondă a adus grave prejudicii de imagine atât firmei Chevron cât si Guvernului României, era clar că trei sonde ar fi triplat aceste inconveniente. Opozitia puternică a pungestenilor si activistilor de mediu i-au convins pe sefii Chevron să adopte “planul B”. continuare »

Deși geografic este situat undeva în centrul județului Neamț , satul Homiceni – din comuna Bârgăuani nu a reprezentat un punct de interes pentru autorități sau afaceriști. Cel puțin nu până în ultima perioadă.
70 de suflete își duc veacul aici. Media de vârstă a sătenilor depășește 65 de ani. Sunt oameni simpli, cu frică de Dumnezeu, care nu vor altceva decât să-și trăiască zilele în voie bună. Dar cum nu toate poveștile au un final fericit, cei 70 de săteni sunt terorizați de societatea Prospecțiuni SA, care își trimite oamenii și utilajele pe terenul localnicilor, sp le tulbure liniștea:
„Vin și vor să ne devasteze satul! Pe mine m-au băgat în toți sperieții! Au venit cu mașinile de la Prospecțiuni (…) Mai avea un sfert de metru și era să-l calce pe soțul meu! Nici nu au stat de vorbă, să ne explice măcar ce vor de la noi”, ne mărturisește vizibil speriată o bătrână din Homiceni.
Din spusele sătenilor, lucrările de explorare comandate de Romgaz și executate de Prospecțiuni SA în satul Homiceni se desfășoară pe proprietatea lor privată, deși sătenii nu și-au dat acordul. “Noi, cu orice preț, nu-i primim în satul nostru!” Spun ferm aceștia.
Cum obține Prospecțiuni SA acordul sătenilor?
Metoda 1: Angajații Prospecțiuni SA amenință bătrânii să iscălească documentele pentru a avea frâu liber:
„M-au amenințat să iscălesc! A zis că acolo sunt gaze de șist! N-am ieșit la poartă, mi-era frică!” (săteancă, 75 ani)
Și fiindcă amenințările n-au avut succes,
Metoda 2: „Care iscălește, primește bani în schimb, asa ne-au zis! Au insistat, veneau-plecau, veneau-plecau de la poarta mea!”, afirmă un alt sătean din Homiceni.
Reprezentanții companiei de prospecțiuni precizează că desfășoară o activitate perfect legală. Dacă a mitui și a amenința sătenii pentru obținere de semnături este legal, atunci vai de Justiția Română! Fie asta, fie mint cei 70 de locuitori ai satului Homiceni, majoritatea trecuți de vârsta a doua.
Sătenii au fost asigurați de către primar că nu există absolut niciun pericol. Tot primarul, care inițial a stabilit împreună cu sătenii că fără permisiunea lor, Prospecțiuni nu are ce căuta in satul Homiceni, s-a întors 180 de grade: „A zis că oamenii ăștia sunt chemați de Culiță Tărâță și el nu se poate pune rău cu Județul!” a conchis unul dintre săteni.

| ziarpiatraneamt

In luna noiembrie a anului trecut consilierii locali din Puiesti au votat in unanimitate interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist pe teritoriul comunei. La fel ca si in cazul celorlalte comune care au actionat similar, Prefectura Vaslui a cerut in instanta anularea hotararii, aratand ca “autoritatile locale nu se pot pronunta asupra exploatarii zacamintelor din subsol, acestea fiind in proprietatea exclusiva a statului”.

Compania Chevron a obtinut de la Consiliul Judetean Vaslui, la inceputul lunii aprilie, autorizatia de construire pentru sonda de explorare a gazelor de sist ce urmeaza a fi amplasata in extravilanul localitatii Puiesti. Eliberarea autorizatiei de construire la Puiesti s-a facut dupa ce Chevron obtinuse, pe 30 ianuarie 2014, acordul de mediu pentru explorarea gazele de sist in extravilanul localitatii respective. Compania petroliera a depus solicitarea pentru obtinerea acordului de mediu la Puiesti in toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie 2013 a avut loc si dezbaterea publica pe marginea proiectului, sedinta care s-a desfasurat, pe o perioada de doua ore, printre huiduieli si fluieraturi ale localnicilor si activistilor de mediu.

Sonda de explorare de la Puiesti va fi amplasata la 1,4 kilometri de cea mai apropiata localitate si la 300 de metri fata de paraul Tutova. Suprafata luata in concesiune de compania petroliera este de aproximativ doua hectare.

Pe langa procesul cu Puiesti, Prefectura a castigat la Tribunalul Vaslui alte 12 procese intentate consiliilor locale care au interzis explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul comunelor respective, CL Bacani si CL Pungesti atacand cu recurs sentintele instantei vasluiene. In schimb, au existat si trei consilii locale, respectiv Alexandru Vlahuta, Suletea si Pogana, care au avut castig de cauza in instanta pe aceeasi speta, insa Prefectura Vaslui le-a atacat la Curtea de Apel Iasi.

Compania Chevron detine patru acorduri de mediu in judetul Vaslui pentru explorarea gazelor de sist, in localitatile Silistea – Pungesti, Paltinis – Bacesti, Popeni – Gagesti si Puiesti. De asemenea, compania petroliera a obtinut, in baza acordului de mediu si a altor avize de la alte autoritati, si doua autorizatii de construire pentru amenajarea platformelor pe care sunt sau urmeaza a fi montate sondele de explorare de la Silistea – Pungesti si Puiesti. Pana acum, Chevorn a inceput lucrarile de foraj in comuna Pungesti, la inceptul lunii mai.

| ziare.com

În timp ce atenţia mediatică în privinţa explorării si exploatării gazelor de şist a fost îndreptată spre zona frontierei de est a României, cu predilecţie împotriva companiei americane Chevron care acţionează la Pungeşti, în Transilvania, pe tăcute, au început deja prospecţiile companii care au de a face cu Rusia, Austria şi Ungaria, ţări cu trecut şi interese imperiale asupra nord-vestului României. O expertă în privinţa gazelor de şist a avertizat la o manifestare recentă a Forumului Transilvania Furată că licenţele acordate de Guvernul Ponta companiilor NIS – Gazprom, Rompetrol – KazMunaiGaz, OMV – Austria si Rusia sau MOL – Ungaria sunt atat pentru explorare cât şi pentru exploatare şi dezvoltare, respectiv extragerea de hidrocarburi prin metode neconvenţionale. La Forumul derulat la Palatul Parlamentului s-a arătat că cele trei ţări numite au o istorie comună împotriva drepturile istorice româneşti în Transilvania, amintindu-se ocupaţia austro-ungară şi înfiinţarea de către ocupantul sovietic al României a aşa-numitei “Regiunii Autonome Maghiare”.

“Gazprom are patru perimetre în vestul ţării şi povestea cu “independenţa” faţă de ruşi care ni se serveşte pe toate canalele este o falsă poveste. De fapt, nu numai că vom fi dependenţi de alţi străini dar şi de ruşi”, afirmă experta invitată la Forumul Transilvania Furată, doamna inginer Marina Ştefan, de la asociaţia neguvernamentală “România fără ei“. ActiveNews prezintă în exclusivitate in filmarea de mai jos expozeul acesteia privind exploatarea gazelor de şist din Transilvania de către companii ruseşti, austriece şi ungare, firme de apartament, cu câte cinci sau chiar un singur angajat, sau provenind, ca şi Gazprom, tot din spaţiul CSI, cum este KazMunaiGaz, actuala proprietara a Rompetrol. Prelegerea se încheie cu hărţile tuturor zonelor din Transilvania cedate de Guvernul Ponta.

Participanţii la Forumul Transilvania Furată au apreciat că statul român avea posibilitatea singur să exploreze şi să apere resursele naturale ale României, având în vedere şi următoarele elemente istorice reliefate de experta în cauză:

“România a contribuit decisiv la realizarea a trei premiere petroliere mondiale, în anul 1857:

Prima ţară din lume cu o productie de ţiţei, oficial înregistrată în statisticile internaţionale, dupa cum atestă “The Science of Petroleum” (1938). Conform aceleaşi publicaţii, România înregistra oficial o producţie de 275 tone, fiind urmată de Statele Unite ale Americii în 1859, Italia în 1860, Canada în 1862 şi Rusia în 1863.

Prima rafinărie din lume: în decembrie 1856 începe construcţia „fabricii de gaz” din Ploieşti.

Bucureşti, primul oraş din lume iluminat public cu petrol lampant, la 1 aprilie 1857.

De asemenea, România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină, încă din anii 1900.

În 1937, România deţinea locul 7 în lume privind rezervele mondiale de petrol, după URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela şi Indiile Olandeze, cu o rezervă estimată la 95.000.000 tone, adică 5,4% din rezervele mondiale.”

În perioada celui de-al doilea război mondial, România a fost obligată să cedeze Ungariei nordul Transilvaniei, cu toate resursele sale inestimabile. După război România a predat Rusiei sovietice uriaşe cantităţi de “aur negru”. Astăzi, în baza unor interese geoeconomice, statul român cedează, “de bună voie şi nesilit de nimeni”, controlul asupra solului şi subsolului ţării unor companii din aceleaşi zone de influenţă geopolitică şi cu aceleaşi pretenţii geostrategice asupra spaţiului carpato-danubiano-pontic şi a istmului ponto-baltic.

VIDEO

| ActiveNews

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=yi26WEvHMLc]

Cum au gazat-o jandarmii pe Sandra Steingraber

Sandra Steingraber, un om de stiintã recunoscut în SUA, premiat pentru activitatea sa în domeniul mediului, a venit la Pungesti, pentru a prezenta efectele fracturãrii hidraulice de mare volum în exploatarea si explorarea gazelor de sist. Însã jandarmii i-au fãcut o primire specialã cu gaze lacrimogene, bastoane si o bãtaie în toatã regula.

Sandra Steingraber a sosit la Pungesti cu o echipã de filmare. Dupã ce a tinut un discurs oamenilor din comunã, arãtând efectele nocive ale fracturãriii hidraulice (dovezi adunate de comunitatea stiintificã din SUA) a dorit sã meargã cãtre sondã. Jandarmii aflati la limita zonei de sigurantã au blocat drumul judetean cu garduri metalice si au fãcut un cordon. Cei 50 de sãteni care au însotit-o au protestat vehement cã accesul le-a fost restrictionat. La un moment dat s-a iscat o busculadã. Încercând sã blocheze trecerea, jandarmii au intervenit brutal si au folosit gazele lacrimogene. Sãtenii s-au înfuriat si mai tare si incidentul a escaladat rapid. Este inexplicabil de ce jandarmii au actionat în acest mod, fiindcã numeric îi depãseau cu mult pe protestatari. Lucrurile s-au calmat cu greu. În cele din urmã jandarmii au decis sã permitã accesul echipei de filmare la sondã însã Sandra Steigraber a cerut sã fie însotitã de câtiva sãteni, lucru cu care jandarmii nu au fost de acord. “Ceea ce s-a întâmplat în aceastã searã aratã cum se fractureazã o democratie. E jenant cum douã tabere se înfruntã în stradã, mai ales cã au acelasi interes, sã trãiascã într-o tarã liberã” a fost comentariu omului de stiintã american, oripilat de ceea ce a vãzut, dar mai ales de modul brutal în care a actionat Jandarmeria Românã. continuare »

| realitatea.net

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=2wIHx_NiqnE]

Luna trecută, angajatul unei societăți contractate de Chevron pentru activitățile de explorare/exploatare a gazelor de șist din perimetrul Pungești ar fi decedat la locul de muncă, în condiții suspecte. Deși toți localnicii știu despre acest eveniment, iar în ziua cu pricina au fost văzute la sonda amplasată în localitatea Siliștea autospeciale sanitare și mașini de poliție, nici la Inspectoratul Teritorial de Muncă și nici la Inspectoratul Județean de Poliție al Județului Vaslui nu a fost raportat un astfel de eveniment. Surse demne de încredere susțin că trupul neînsuflețit al presupusei victime a fost dus direct la Bacău, unde Chevron a putut pune mult mai ușor batista pe țambal, cunoscut fiind faptul că, în județul nostru, animozitatea pentru gigantul petrolier american a atins cote paroxistice.

„De-a lungul timpului, cei de la Chevron au avut foarte multe accidente, pe care le-au ascuns foarte bine. Toți muncitorii, inclusiv cei de la noi din localitate, au clauze de confidențialitate și nu vorbesc despre ce se întâmplă acolo”, spune Zâna Domintean, unul dintre liderii Mișcării de rezistență de la Pungești.

Într-o notă de presă publicată pe pagina argentina.indymedia.org se vorbește despre faptul că, în noaptea de 18-19 mai, pe platforma Chevron de la Pungești a murit o persoană, care se pare că ar fi inhalat vapori toxici proveniți de la substanțele care se folosesc la extracțiile de gaze de șist. Indymedia mai spune țn textul publicat că mass-media și autoritățile din România încearcă să mușamalizeze respectivul accidentul de muncă. Muncitorul la care se face referire sursa citată era angajat al firmei Dafora, unul dintre cei mai importanți jucători din piața forajelor din România. Deși societatea le impune angajaților restricții draconice, localnicii spun că unii dintre angajații deplasați la Pungești au confirmat evenimentul cu princina.

Mai mult, sătenii din localitatea Siliștea, unde este amplasată sonda Chevron, spun că, în ziua respectivă, în perimetrul de exploatare au fost mai multe ambulanțe și mașini de poliție.

„A venit mai întâi o salvare, iar pe urmă am mai văzut una. Apoi a apărut și poliția. Nu puteam să mă duc să văd ce s-a întămplat acolo, pentru că, după cum știți, nu avem voie să ne apropiem de sondă, că tăbărăsc jandarmii cu bastoanele pe noi. Am auzit mai târziu că ar fi murit un inginer, ceva, de la Târgu Mureș, care cică ar fi inhalat niște substanțe toxice”, ne-a declarat un localnic care a preferat să-și păstreze anonimatul.

După episoadele repetate în care au fost efectiv hăituiți de forțele de ordine puse de statul român la dispoziția Chevron, sătenii din Pungești se tem să-și mai comunice public opinia față de exploatarea gazelor de șist prin metoda fracționării hidraulice. Totuși, nucleul auto-intitulatei Mișcări de rezistență a rămas pe poziție. Și membrii acestuia au auzit despre incidentul de la sonddă.

„Dacă e așa cum se spune, au ascuns acest incident foarte bine. Noi am încercat să aflăm ce s-a întâmplat acolo, dar nu am reușit. Au fost ambulanțe, poliție a fost… Am încercat pe mai multe căi să aflăm ce s-a întâmplat acolo, însă nimeni nu a vorbit cu noi. Le-a fost, probabil, teamă. (…) Nu știm dacă s-a întâmplat așa cum vorbește lumea, însă știți cum se spune, nu iese fum fără foc”, ne-a declarat Zâna Domintean, unul dintre liderii marcanți ai Mișcării de Rezistență.

Autoritățile nu confirmă un astfel de eveniment

Sursa menționată a contactat atât autoritățile din Vaslui, cât și cele din Bacău în legătură cu decesul muncitorului de la sonda Chevon din Pungești. Reprezentanții inspectoratelor teritoriale de muncă și inspectoratelor de poliție din cele două județe au declarat că nu au cunoștință despre un astfel de eveniment.

Surse demne de încredere susțin însă că trupul neînsuflețit al angajatului firmei de foraj mort la Pungești a fost dus la Bacău, de unde a fost predat familiei, căreia i s-a „menționat” în mod insistent clauza de confidențialitate din contractul semnat de victimă și i s-a „menționat” insistent posibilitatea unui sprijinul material aparent necondiționat.

„Nu e prima dată când cei de la Chevron exclud astfel de evenimente. Au avut foarte multe accidente pe care le-au ascuns foarte bine. La noi chiar este posibil așa ceva. Să nu uităm că, în primul rând, toate contractele semnate cu Chevron sunt confidențiale, cu acordul statului. La Lespezi, acum doi ani de zile, a mai fost un deces asemănător, la altă companie și nimeni nu a aflat nimic. La nivel mondial, în industria forajelor sunt de șapte ori mai multe accidente decât în domeniul construcțiilor, spre exemplu… Numai la noi, în România, astfel de accidente nu există oficial, deși toți oamenii vorbesc despre ele”, a mai spus Zâna Domintean.

Efectele fracționării hidraulice se simt deja la Pungești

Faptul că nimeni nu a anunțat accidentul grav ar putea fi încă un argument în favoarea ideii că autoritățile încearcă să suprime orice informație, cu scopul de a evita alimentarea tensiunilor dintre activiștii din sat și autoritățile care s-au declarat de acord cu exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică. De altfel, efectele nocive ale substanțelor folosite în procesul de foraj la mare adâncime se fac deja simțite la Pungești.

„Sătenii au început să se plângă de dureri de cap, amețeli, dureri în gât, stări generale de rău… Noi am monitorizat sursele de apă în permanență și, deocamdată, nu au fost prea mari probleme în aceastș direcție. Vom încerca în continuare, atât cât vom avea posibilitatea, să preîntâmpinăm apariția problemelor”, a mai spus Zâna Domintean.

În afară de riscul seismologic ridicat, exploatarea gazelor de șist prin metoda fracționării hidraulice mai poate distruge ecosistemul local, mai ales dacă nu se asigură un minim de protecție a mediului. Dacă substanțele de foraj pătrund în pânzele freatice, flora și fauna vor fi cumplit afectate, iar apa nu va mai fi bună pentru consum.

Un primar controversat

Deși inițial s-a opus exploatării gazelor de șist prin metoda fracționării hidraulice în perimetrul Pungești, primarul comunei, Mircia Vlase, a avut o schimbare radicală de opinie. Astfel, deși anul trecut Consiliul Local Pungești s-a declarat împotriva exploatării gazelor de șist printr-un proiect de hotărâre supus aprobării la inițiativa primarului, la puțin timp după adoptarea normativului Vlase s-a răzgândit. Hotărârea de consiliu a fost atacată în instanță de Prefectura Vaslui, iar Chevron s-a instalat confortabil la Pungești, concesionat de nimeni altul decât… Mircia Vlase.

Chevron pleacă din Bulgaria și se va concentra pe România

Compania americană Chevron se retrage din Bulgaria, unde explorarea pentru gaze de șist a fost blocată de autorități, iar noua strategie în regiune va viza țări precum Polonia, România și Ucraina, care asigură condiții favorabile pentru investiții, scrie presa locală, citată de Novinite.

Potrivit cotidianului Pressa, expertul bulgar în domeniul energiei Ilian Vasilev, care are legătură cu activitatea Chevron în Bulgaria, a confirmat informația. Noua strategie a companiei se va concentra pe țări din Europa Centrală și de Est precum Polonia, România și Ucraina, care asigură condiții favorabile pentru investițiile riscante ale Chevron, a spus Vasilev. Chevron nu a putut să urmeze “modelul din Bulgaria” și să implementeze metode eficiente pentru “motivarea” cercurilor politice și a oficialilor guvernamentali, a scris Vasilev pe blogul său, potrivit agenției Focus. Vasilev a fost în trecut ambasadorul Bulgariei la Moscova. În iulie 2011, Chevron a câștigat o licitație pentru un contract pe cinci ani vizând operațiuni de prospectare și explorare pentru identificarea de gaze de șist pe un teritoriu de 440.000 de hectare, scrie Novinite. În ianuarie 2012, Parlamentul bulgar a impus un moratoriu asupra explorării pentru gaze de șist folosind procesul de fracturare hidraulică și a blocat astfel activitatea Chevron în Bulgaria. Potrivit estimărilor agenției pentru informație în domeniul energiei din SUA, Bulgaria are resurse potențiale de gaze de șist totalizând circa 480 de miliarde de metri cubi și 180 de milioane de barili de petrol de șist. În România, Chevron a început în luna mai forajul de explorare a gazelor de șist în comuna vasluiană Pungești, după cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajarea a platformei pe care este amplasată sonda, compania susținând că lucrările se desfășoară “într-un mod sigur și responsabil față de mediul înconjurător”. Lucrările de explorare a gazelor de șist sunt derulate de Chevron în extravilanul satului vasluian Siliștea din comuna Pungești, fiind prima zonă din România unde compania petrolieră a început prospecțiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenționale.

Chevron România mai deține alte trei acorduri de mediu în județul Vaslui pentru explorarea gazelor de șist în localitățile Păltiniș – Băcești, Popeni – Găgești și Puiești. De asemenea, compania petrolieră a mai obținut, în urmă cu o lună, și cea de-a doua autorizație de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deținut la Puiești.

După ce compania Chevron a obținut, în 3 octombrie 2013, autorizație de construire pentru amplasarea în județul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de șist în România, la Pungești au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Alex Sava | estnews

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=C2lWAg01Ykk]

1 iunie. Un mesaj emoționant al copiilor din Pungești pentru lumea întreagă. Jandarmi, eliberați Pungeștiul! Chevron, go home!

Chevron Romania a confirmat, marti, ca a inceput activitatile de foraj la sonda de explorare din apropierea satului Silistea, comuna Pungesti, din judetul Vaslui.

Potrivit unui comunicat de presa difuzat de Chevron Romania, activitatile de foraj au demarat dupa finalizarea tuturor verificarilor de siguranta si performanta. Sonda va fora continuu pana cand va ajunge la adancimea dorita, de aproximativ 4.000 de metri.

“Se vor efectua diverse masuratori si vor fi luate probe de roci pentru a determina daca gazul natural este prezent, precum si modul in care acesta poate fi produs. Prioritatea noastra este sa desfasuram aceste activitati intr-un mod sigur si responsabil fata de mediul inconjurator, in conformitate cu acordurile de mediu pe baza carora operam.

Instalatiile Chevron sunt proiectate pentru a proteja apele subterane pe toata durata de viata a sondelor, avand un design robust si fiind continuu testate pentru verificarea integritatii. Puturile de foraj Chevron au mai multe straturi de otel si ciment. Acestea creeaza o bariera ce protejeaza apele subterane prin pastrarea fluidelor si hidrocarburilor in gaura de sonda”, se precizeaza in comunicat.

Reprezentantii companiei petroliere afirma ca o conditie a sistemului Chevron de gestionare a apelor presupune construirea unor puturi pentru monitorizare in cadrul platformei sale.

Chevron va colecta mostre din aceste puturi pentru a monitoriza calitatea apei inainte, in timpul si dupa finalizarea operatiunilor de foraj. Rezultatele acestor teste vor fi puse la dispozitia autoritatilor din domeniu.

ziare.com

Chevron a obţinut cea de-a doua autorizaţie de construire în Vaslui, după cea de la Pungeşti, pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist în Puieşti, documentul fiind eliberat de Consiliul Judeţean după depunerea tuturor actelor de către compania petrolieră.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a emis societăţii Chevron România SRL o nouă autorizaţie de construire pentru “Lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti”, document obţinut de compania petrolieră la mai bine de jumătate de an după declanşarea procedurilor în acest sens, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Autorităţile vasluiene susţin că eliberarea autorizaţiei s-a făcut, ca şi în cazul de la Pungeşti, cu respectarea legislaţiei în domeniu, după depunerea la dosar de către Chevron a tuturor documentelor solicitate.

“O autorizaţie de construire, indiferent despre ce obiectiv este vorba, se eliberează doar dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale. Societatea Chevron România Exploration and Production SRL a realizat toate cerinţele impuse în certificatul de urbanism astfel încât a obţinut autorizaţia de construire pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti” , a declarat, luni, pentru corespondentul MEDIAFAX preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Eliberarea autorizaţiei de construire la Puieşti s-a făcut după ce Chevron obţinuse, pe 30 ianuarie 2014, acordul de mediu pentru explorarea gazele de şist în extravilanul localităţii respective. Compania petrolieră a depus solicitarea pentru obţinerea acordului de mediu la Puieşti în toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie 2013 a avut loc şi dezbaterea publică pe marginea proiectului, şedinţă care s-a desfăşurat, pe o perioadă de două ore, printre huiduieli şi fluierături ale localnicilor şi activiştilor de mediu.

Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea – Pungeşti, Păltiniş – Băceşti şi Popeni – Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea – Pungeşti.

Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind demarate efectiv pe 2 decembrie 2013.

| mediafax

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=c5wbuCkYnw0]

La Pungești, la plimbare în jurul sondei, la pas cu jandarmii, paznici ai unui obiectiv de siguranță națională, sonda Chevron. Jandarmeria Română este oficial firma de pază a companiei Chevron, multinaționala americană care exploatează gaze de șist la Pungești pe terenul primarului PSD Mircia Vlasă.

Felicitări reporterului Cătălin Apostol!

Iată încă o păcăleală, marca Chevron!

Pentru a 5-a duminică consecutiv, românii din diaspora au fost alături de cei din țara mamă în lupta contra exploatării abuzive a gazelor de șist. Cinste lor că nu au uitat de unde au plecat și că își iubesc pământul strămoșesc, chiar dacă se află pe tărâm străin. Exemplul lor poate fi urmat și de românii din alte țări, dar mai ales de românii din țară, care ar trebui să iasă cu zecile de mii în stradă.

Protestul de la Viena (23 feb.)

Protestul de la Milano

Explodează gazele de şist? Mă tem că da, iar dacă o vor face, sigur cei loviţi de explozie vom fi noi, toţi.

„Ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi!” Astfel de fraze geniale se nasc în mintea oamenilor doar la momente de mare efervescenţă socială, de mare „emoţiune”, ca să mă exprim în limba anului 1848, an în care Simion Bărnuţiu a rostit fraza de mai sus şi care este valabilă atâta timp cât vor exista popoare.

Iată că gazele de şist şi proiectul de la Roşia Montană produc acum o stare de mare temere, de frământare, de revoltă care cuprinde o parte tot mai mare de ţară: Vaslui, Constanţa, Bîrlad, Arad, Bihor, Timiş, Alba, Bucureşti, şi sigur vor urma şi alte zone. Companiile care vor să exploateze aceste gaze ne asigură că nu este absolut nici o problemă de poluare. Cum au interes în cauză şi ştim că în ţări mult mai puternice şi dezvoltate s-au produs catastrofe ecologice, nu-i putem crede. Pe guvernanţii noştri actuali nici atât, câtă vreme au încălcat, fără scrupule, contractul social cu noi. Când erau în opoziţie şi strigau tare, tare că proiectul de la Roşia Montană şi exploatarea gazelor de şist sunt proiecte poluante, murdare, că ei le vor sista, i-am crezut şi i-am trimis la putere, iar după aceea, fără nicio jenă, susţin aceste proiecte, au încheiat contracte de concesiune pentru gazele de şist, se dau de ceasul morţii să pornească proiectul de la Roşia, împotriva voinţei marii majorităţi a românilor, dar şi în ciuda tuturor studiilor făcute de specialişti, a experienţelor altor state, a indiciilor, a elementelor care demonstrează că ele nu trebuiesc făcute. Nu-i deranjează nici protestele disperate ale oamenilor. Trimit jandarmii să rezolve problema. Poate şi râd de noi.

Pentru că noi, juriştii, suntem, de obicei oameni de atitudine, nu putem să nu intrăm în arenă ca să analizăm câteva probleme juridice care se pun şi sper că vom reuşi, împreună, să dezlegăm în folosul nu doar a celor aflaţi în pericol iminent, dar şi a noastră, pentru că toţi vom fi afectaţi într-un fel sau altul. Îndeplinim astfel şi porunca marelui paşoptist ardelean.

Se discută dacă aceste gaze sunt sau nu incluse printre bogăţiile de interes public, naţional ale subsolului şi care constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, conform art. 136 din Constituţie şi dacă sunt incluse în sfera de reglementare a art. 1 din Legea nr. 238/2004, Legea petrolului. Se poate argumenta şi într-un fel şi în altul, după bunul obicei al juriştilor. Alin. 3 al art. 1 din Legea nr. 238/2004 enumeră limitativ felurile de gaze naturale la care se referă,iar cele de şist nu se regăsesc printre ele. Dacă se voia includerea lor în categoria gazelor naturale, nimic nu-l oprea pe legiuitor să o facă în mod expres. Legile trebuie să fie clare şi să nu lase loc de interpretări după bunul plac al fiecăruia. În anul 2004 nu era pe tapet exploatarea acestor gaze, astfel că în mod cert legiuitorul nu le-a avut în vedere, deci ele nu sunt cuprinse în reglementarea acestei legi. Dacă textul folosea doar noţiunea de gaze naturale, fără a le enumera limitativ, se putea aprecia că ele sunt incluse în această categorie, dar câtă vreme ele nu se regăsesc printre cele indicate expres de text, nu putem adăuga la lege. continuare »