[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vTKFhzU3V5A]

Tensiunile sociale, saracia, pierderea traditiilor locale, contaminarea apelor potabile si bolile reprezinta numitori comuni ai comunitatilor din apropierea exploatatiilor pe baza de cianura. Un documentar realizat de un grup de jurnalisti de investigatie, despre efectele pe care le produce una dintre cele mai mari mine de aur din lume, situata intr-o zona cu istorie bogata din Peru, surprinde prin asemanarile cu situatia de la Roșia Montană. Poate materialul jurnalistic sa ofere indicii despre soarta comunitatii din Muntii Apuseni?

Yanacocha, cea mai profitabila mina din America Latina si a doua ca marime din lume, este situata la 4000 de metri altitudine, pe culmile Anzilor, la 50 de km de orasul peruan cu bogata istorie incasa, Cajamarca.

Mina este detinuta in prezent de americanii de la Newmont Mining Corp (51%), compania peruana Buenaventura of Peru si de Banca Mondiala, prin International Finance Corporation, care detine 5% si care ar trebui sa reprezinte o garantie a respectarii standardelor etice din domeniu. De precizat este ca Newmont detine si o participatie de 13% la Gabriel Resources, in timp ce Banca Mondiala a refuzat sa finanteze proiectul minier din Romania. continuare »

 Este vorba despre elementul chimic numit telur, un metal rar, sau un semimetal, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celule fotovoltaice care alimentează navele spaţiale. A fost descoperit cu 250 de ani în urmă în… Apuseni. Este preţuit mai mult decât aurul, iar ca zăcământ, România este pe locul doi în lume. Adică, Dumnezeu ne-a dat…

De două săptămâni, România fierbe în jurul afacerii Roşia Montană: ce facem cu cele 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint? Le exploatăm împreună cu firma canadiană sau le exploatăm singuri? Mergem pe 25% cotă de participare a statului român şi 6% redevenţă, cum spune proiectul de lege care urmează să fie dezbătut în Parlament, sau renunţăm deocamdată la orice fel de exploatare?

În fine, s-a pus problema metalelor rare care se găsesc acolo, alături de aur şi argint, şi despre modul în care acestea ar trebui menţionate explicit în contract – adică să nu le dăm degeaba. În fine, minereurile rare evidenţiate la Roşia Montană, despre care s-a vorbit, sunt germanium, arseniu, titan, molibden, vanadiu, nichel, crom, cobalt şi galiu.

Există însă un minereu foarte valoros despre care nu s-a spus nimic: telurul. Acest element a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă de mai mult timp, dar în ultimii 10 ani a luat un avânt deosebit. Astfel, în anul 2005, Statele Unite au dezvoltat o tehnologie pentru fabricarea bateriilor fotovoltaice pe bază de telur.

Ulterior, s-a ajuns la concluzia că dezvoltarea tehnologică viitoare a omenirii, în foarte multe domenii, în special cele spaţiale, va trebui să se ţină cont de zăcămintele de telur din lume.

Este considerat noul «aur» al omenirii

Mai mult, la întrebarea care va fi “aurul” din 2012 încolo, fizicianul Robert Jaffe, de la Massachusetts Institute of Technology, citat de publicaţia New Scientist, a spus: “Telurul ar trebuie să fie privit ca fiind mai preţios decât aurul”.

În România, prof. dr. geolog Gheorghe Popescu a studiat timp de doi ani acest metal rar, de fapt un semimetal, şi a ajuns la concluzia că, măcar din acest punct de vedere, suntem foarte bogaţi.

“Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. De ce? Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemână pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată. Procesul de separare în cazul telurului este hidrometalurgic, prin electroliză”, ne-a spus profesor dr. Gheorghe Popescu (foto).

«Băieţelul» a ucis 200.000 de oameni

La 6 august 1945, americanii aruncau bomba atomică, de 4.400 de kilograme, cunoscută ca “Little boy” (n.r. – “Băieţelul”) deasupra oraşului japonez Hiroshima. Peste 200.000 de oameni au fost ucişi atunci şi în anii ce au urmat. După trei zile, o bombă similară, “Grasul” (“Fat Man”) a explodat la Nagasaki, omorând alte câteva zeci de mii de persoane. Efectul celor două deflagraţii nucleare a fost imediat: Japonia s-a predat aliaţilor din al Doilea Război Mondial.

Minerii vor exploatarea, strada este împotrivăÎn timp ce 33 de mineri de la Roşia Montană au părăsit subteranul după cinci zile, în urma vizitei de ieri a premierului Victor Ponta, câteva mii de oameni care se opun proiectului au ieşit în stradă, aseară, în Piaţa Universităţii, a cincisprezecea zi consecutiv. În timp ce ortacii susţin în continuare că sunt hotărâţi să facă totul pentru deschiderea mineritului, ecologiştii au declarat că vor continua protestele până la abandonarea proiectului.