traducerea interviului aici:

Preot Matei Vulcanescu : Buna ziua domnule profesor Dimitrie Telenghidis, cunoastem ca ati primit invitatia sa participati in Romania la un simpozion organizat de domnul doctor Pavel Chirila, medic homeopat. Vrem sa stim daca ati participat la acest simpozion, daca da de ce da, si daca nu de ce nu ?

Profesor Dimitrie Telenghidis : Multumesc pentru intrebare. Intr-adevar eu am fost invitat la acest simpozion alaturi de parintele Gheorghe Metallinos, dar nu cunosteam faptul ca organizatorii sunt homeopati. Dupa ce am aflat ca este vorba de homeopati, atunci am refuzat sa mai merg la acest simpozion, si ,de asemenea,parintele Gheorghe Metallinos nu a vrut nici el sa participe. Ciudat este faptul ca, asa cum am fost instiintati ulterior, s-a anuntat (in presa romaneasca n.t) ca am fi participat amandoi la acest simpozion. De aceea vreau sa va informez ca nu am participat la acest simpozion dintr-un motiv foarte precis. Si eu vorbesc despre mine, despre motivul meu. Motivul nu este acela ca nu am fi putut merge, ci pentru ca nu am vrut sa mergem la acel simpozion, datorita faptului ca pozitia mea fata de homeopatie este una negativa. Din cauza ca homeopatia s-a extins si in spatiul bisericesc, si pentru ca homeopatii folosesc explicatii din domeniul teologiei, anume ca cele asemenea sunt vindecate de cele asemenea, adica Dumnezeu ar fi vindecat pe om prin cele asemenea, adica prin luarea firii omenesti. continuare »

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

Cititi si Romania vs. Romania

Părintele Tudor Peiu de la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu din Bucureşti a permis organizarea unei conferinţe de presă pe tema vaccinării fetiţelor, în demisolul bisericii spitalului. La conferinţă a participat inclusiv prof. dr. Pavel Chirilă. Nu după mult timp i s-a imputat de catre conducerea spitalului permisiunea pe care a dat-o şi s-a trecut la represalii. Fiind angajatul spitalului, au început umilinţele (pe care le-a îndurat creştineşte) şi s-au făcut presiuni – nu explicite – ca să-l determine să plece. Pentru cine nu ştie, prin osârdia sa a fost construită o biserică de o frumuseţe aparte în curtea spitalului, care i-a pus la dispoziţie doar terenul. În biserică a crescut o obşte închegată, care face inclusiv pentru copiii din spital destul de multe. Părintele Tudor Peiu a adus multă lumină în acest spaţiu al durerii. A făcut sute, poate mii de botezuri de urgenţă, în unele cazuri întâmplându-se adevarate miracole. Nu s-a auzit despre ele datorită smereniei acestui om care şi-a făcut din slujirea preoţească unicul scop al vieţii sale.

Ultimile veşti

Părintele Tudor Peiu a fost pus în situaţia de a-şi alege o altă parohie. Este mutat disciplinar în contul campaniei împotriva vaccinului Gardasil; se susţine că este “promovat”, dat fiind că şi-a făcut datoria cu cinste la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu. Vedeţi bine cât cinism… În fapt, campania împotriva vaccinării a deranjat o afacere de zeci de milioane de euro. Pe ei nu-i interesează că acest vaccin poate distruge vieţile fetiţelor noastre; aici este vorba de cifre. Iar când cifrele vorbesc, vieţile oamenilor nu mai conteaza. Ei practică ura şi dispreţul pentru persoana umană; noi trebuie să devenim doar numere înglobate în cipuri, bucăţi dintr-un puzzle pe care îl compun şi îl desfac după interese sau după toane. Cine nu se supune, este pedepsit. Nu-i interesează că o comunitate îşi pierde păstorul şi că există riscul risipirii ei. Nu au decât un gând: să se răzbune, căci aceasta este religia lor. Ca să îşi atingă scopul, folosesc cele mai perfide mijloace. Astăzi direcţiunea spitalului i-a transmis că nu îi dă voie să facă botezul de urgenţă pe care o mamă disperată îl rugase să-l facă bebeluşului aflat la terapie intensivă. Părintele şi-a asumat riscul şi nu a cedat acestei interdicţii neomeneşti. Botezul a fost făcut.

Prima victimă a acestei campanii este un preot. Dumnezeu a lasat să fie ales pe cel mai curat dintre noi.

(Informaţiile sunt preluate de pe grupul de discuţii PROVITA, via Rafael Udriste Blog)

Va prezentam imagini din frumoasa parohie, rodul muncii acestui parinte

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=DlO-B5bfz_g]

Prima conferinţă din Postul Crăciunului, organizată de Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Iaşi, l-a avut ca invitat pe prof. dr. Pavel Chirilă, profesor la Facultatea de Teologie din Craiova Acesta a vorbit studenţilor ieşeni despre bioetica laică şi cea creştină Eutanasia, transplantul de cord, transplantul de rinichi sau administrarea inconştientă a medicamentelor sunt doar câteva probleme abordate în cadrul conferinţei

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din Iaşi a organizat luni, 17 noiembrie a.c., în Aula Magna a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, prima conferinţă din Postul Crăciunului, intitulată „Provocările contemporane ale bioeticii“. Seria conferinţelor din acest post au ca temă „Demnitatea umană în învăţătura Bisericii“. Vicepreşedintele ASCOR – filiala Iaşi, Vladislav Nedelcu, l-a prezentat pe invitatul ASCOR, prof. dr. Pavel Chirilă, profesor la Facultatea de Teologie din Craiova, care, din această toamnă, susţine un curs la Secţia de Asistenţă Socială din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi. Prof. dr. Pavel Chirilă a explicat în deschiderea conferinţei cu ce se ocupă bioetica laică şi cea creştină: „Bioetica s-a născut ca o ştiinţă eminamente laică; nu e o ştiinţă foarte veche, are doar câteva zeci de ani. Este o ştiinţă interdisciplinară, în sensul că se sprijină pe normele altor ştiinţe, atât pe normele epistemologice, cât şi morale şi etice. Etica stabileşte nişte principii, nişte jaloane de la care nu te poţi abate, iar morala pregăteşte şi lansează nişte norme mai concrete. Pentru că eu predau la o facultate de teologie ştiinţa boeticii, am simţit nevoia să mă informez ce înseamnă bioetica ca ştiinţă trecută prin filtrul dogmei şi moralei creştine. Mi-am dat seama că intrăm în conflict cu bioetica laică. Acest lucru se întâmplă pentru că bioetica laică foloseşte foarte frecvent noţiunea de bine, noţiunea de rău, de avantaj, de dezavantaj, dar toate aceste noţiuni nu se judecă prin prisma dogmei şi moralei creştine“.

„Bioetica creştină este un act eclezial“

Bioeticii laice îi lipsesc principiile fundamentale: Sfânta Scriptură, experienţa vie a Bisericii, învăţătura Sfinţilor Părinţi. Aceştia sunt cei trei mari stâlpi pe care se sprijină bioetica religioasă creştină, a spus pr. prof. Chirilă. „Bioetica laică practică un soi de indiferentism în faţa bolnavului. Ea cercetează foarte bine relaţia interumană, raportarea unui om la alt om. Bioetica creştină, ca şi conceptul de medicină creştină, îl cercetează pe om în relaţia lui cu Dumnezeu. Bioetica creştină este un act eclezial şi are două consecinţe foarte importante: asta mă obligă să mă sfătuiesc cu cei din biserică, cei din biserică putând fi dohovnicul sau medicul meu, şi atunci actul eclezial se împlineşte. Noi avem un verset în Biblie care spune că «unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, sunt şi Eu cu ei», iar riscul de a greşi este foarte mic sau nu există“.

Transplantul de cord, o dilemă pentru teologi

Prof. dr. Pavel Chirilă a vorbit apoi despre transplantul de cord care se face în toată lumea, explicând că din punctul de vedere al bioeticii creştine există probleme, iar literatura patristică consideră inima centrul vieţii creştine: „Toată literatura patristică spune că, atunci când Adam a gustat, mintea lui a ieşit din inimă. Întreaga umanitate vechi-testamentară şi nou-testamentară, de atunci încoace duce un efort supraomenesc ca să readucă mintea în inimă, ceea ce este egal cu mântuirea sau cu îndumnezeirea. Ce se întâmplă cu inima donatorului? Urmează inima în noul trup sau se întoarce la Domnul Care a dat-o? Inima bolnavului primitor este decupată şi aruncată la coş sau la crematoriu. Ce se întâmplă cu sufletul lui? Rămâne asupra trupului în care urmează peste câteva secunde să vină inima sănătoasă, însoţeşte inima la coşul de gunoi sau se întoarce la Domnul Care l-a dat? Este o dilemă pentru orice teolog, iudeu sau creştin, care-şi pune probleme mult mai departe decât trupul acesta muritor. Nu am găsit răspunsuri suficiente ca să ne decidem, nici o tabără, nici în teologie şi nici în medicină“.

Invitatul ASCOR a atins o altă problemă a bioeticii: transplantul de rinichi. Pavel Chirilă a spus că, în urma unor studii realizate în America, s-a dovedit că acesta face un rău mai mare donatorilor decât primitorilor. De asemenea, principiul inducţiei patogenezice este o altă problemă controversată în medicină şi bioetică, abordată de invitatul ASCOR.

Improprierea morţii prin eutanasie

Pavel Chirilă a continuat să explice de ce eutanasia este un păcat din punct de vedere bioetic şi teologic, făcând referire la exemple întâlnite de-a lungul vieţii, dar şi la pasaje din Biblie: „Eutanasia este un mod de a-ţi impropria pentru a doua oară moartea. Adam şi-a impropriat-o odată, în mod generic, pentru întregul neam omenesc; Hristos a venit şi a anulat-o prin Înviere. Orice intervenţie asupra vieţii, înainte de momentul hotărât de Dumnezeu, este o suprimare a şanselor de mântuire a acelui om“.

sursa : Ziarul LUMINA