[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=eI1QAJW5pIE]

Petre Ţuţea a vazut lumina zilei la 6 Octombrie 1902 în satul Boteni, Muscel, în familia unui preot. Urmează liceul Neagoe Basarab din Câmpulung, Gh. Bariţiu din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, Universitatea Humboldt din Berlin unde studiază formele de guvernământ. Termină ca doctor în economie politică şi drept si devine discipol al lui Nae Ionescu.

Colaborează la diverse publicaţii naţionaliste, în special la ziarul Cuvântul condus de Nae Ionescu, ziar de înaltă factură intelectuală, alături de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcănescu şi alţi exponenti straluciţi ai elitei intelectuale legionare, unde scrie numeroase articole de substanţă, studii de economie şi politică. Românismul generatiei legionare interbelice, marele intelectual l-a definit simplu:

” A însemnat să fim noi înşine…” (vezi lucrarea Petre Tuţea – Între Dumnezeu şi Neamul meu, Fundaţia Anastasia, Bucuresti, 1992).

În cadrul Guvernului Naţional-Legionar instaurat după 6 Septembrie 1940, Petre Ţuţea a îndeplinit funcţia de Şef de Serviciu şi apoi Director în Ministerul Economiei Naţionale.

După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la 5 ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de muncă silnică din care a executat 8 ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor indurate: continuare »

După ce anunţam protestul a patru profesori din Timişoara împotriva ideii ca gânditorul şi filosoful român Petre Ţutea să dea numele unei străzi în municipiul de pe Bega, iată că reacţiile nu au întârziat să apară. Flavius Boncea, consilier local în Primăria Timişoara, a sărit în apărarea marelui filosof, demontând acuzaţiile aduse de profesorul Robert Reisz lui Petre Ţuţea într-un editorial de pe siteul vestul.ro, intitulat “Ce aveţi cu Petre Ţuţea?”. În material, autorul îl citează pe profesorul Alin Gavreliuc, decanul Facultății de Sociologie și Psihologie din cadrul Universității de Vest.

Iată un fragment din editorialul lui Flavius Boncea

Și, în cele ce urmează, intenționez să ofer câteva contraargumente punctuale la scrisoarea adresată Consiliului Local.
În primul rând, faptul că Petre Țuțea nu a avut nici o relație biografică cu orașul Timișoara nu este un motiv pentru ca o stradă din oraș să nu îi poarte numele. Peste tot în lume, nu doar în România și nu doar în Timișoara, există denumiri de străzi ale unor personalități care nu au avut vreo legătură biografică cu localitatea respectivă. Simpla valoare de simbol național sau universal a unei personalități poate justifica onorarea ei prin atribuirea numelui unei străzi, fără să existe neapărat o legătură spațială între respectiva personalitate și entitatea administrativă care a hotărât să o onoreze astfel.

În al doilea rând, Petre Țuțea nu este o personalitate controversată a istoriei României. Faptul că a simpatizat cu Mișcarea Legionară nu este un motiv pentru a ne dezice de Petre Țuțea. De ce? În primul rând, Țuțea nu a fost un membru al „nomenclaturii” legionare. El a îndeplinit strict sarcini de funcționar – a fost, în anii ’30, referent și apoi șef de secție în Ministerul Economiei Naționale, iar în 1940 șef de secție în Ministerul Comerțului Exterior. continuare »

Patru slugi de la Universitatea din Timişoara cer retragerea numelui marelui filosof acordat unei pieţe din oraş. NICI NU A INTRAT ÎNCĂ ÎN VIGOARE LEGEA LUI ANTONESCU ŞI AU ŞI ÎNCEPUT! NU AM EXAGERAT CU NIMIC!

Iata ce scrie Robert D. Reisz:

Iata forma finala a scrisorii pe care intentionez sa o depun la Consiliul Local Timisoara:

Către Consiliul Local Timișoara,

Am aflat recent din presa locală faptul că o stradă din centrul Timișoarei ar putea purta numele „Petre Țuțea”. Propunerea a fost înaintată și aprobată de către Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Străzi, Parcuri, Pieţe urmând să fie adusă în atenția Consiliului Local Timișoara în viitor. Considerăm că numirea unei străzi este unul din gesturile simbolice importante ale unei localități având un rol de identificare și construcție identitară. Imaginea de ansamblu a numelor străzilor orașului formează împreună cu denumirile instituțiilor publice, cu monumentele și celelalte obiecte urbane o configurație fizică, concretă a valorilor noastre. În acest context dorim să ne opunem propunerii menționate. Aducem următoarele argumente.
1. Petre Țuțea nu a avut nici o relație biografică cu orașul Timișoara.
2. Petre Țuțea a fost, în tinerețe, membru al nomenclaturii legionare, având poziții de decizie în guvernarea legionară, a fost unul dintre autorii Manifestului Revoluției Naționale și a publicat articole de presa propagând ideile legionare, motiv pentru care considerăm că este o personalitate controversată și neconsonantă cu spiritului civic și cultural al Timișoarei.
3. Simbolul Petre Țuțea este legat de o configurație ideologică de extremă dreaptă străină de identitatea orașului nostru pe care ne-o dorim legată de valori ale libertății, democrației, toleranței și progresului.

Cu stima,
– Prof.dr. Robert D. Reisz, Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara
– Lect.dr. Constantin Parvulescu, Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara
– Lect.dr. Claudiu Mesaros, Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara
– Conf.dr. Ciprian Panzaru, Facultatea de Sociologie si Psihologie, Universitatea de Vest Timisoara continuare »