Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !
E vremea jertfei ! A pregatirii pentru vremurile din urma… Nu vom putea sa realizam aceasta pregatire, atunci pe ultima suta de metri. E bine sa ne intarim in credinta de pe acum si sa actionam in mod concret. Sa ne preocupe soarta copiilor nostri si sa ne punem intrebarea cu ce-i vom hrani si cum facem fata foametei, razboiului, prigoanei proorocite pentru vremea de Apoi.
Va reamintim ce ne indeamna parintele Iustin Parvu si ce nu a inteles majoritatea lumii, aflata in goana dupa cele lumesti :
“Sa rezidim neamul acesta! Dar nu vom putea izbandi lucrul acesta daca nu ne vom rezidi fiecare in parte sufletele noastre. Sa ne pocaim si sa ne punem cenusa in cap, ca sa ne dea Domnul harul si puterea de a primi mucenicia. Va trebui sa cream mici fortarete, mici cetatui de supravietuire, la sate, acolo unde mai sunt inca oameni care pricep si isi amintesc Randuiala, unde sa avem pamantul nostru, scoala noastra – in care sa ne crestem copiii in duhul aceasta ortodox, sa avem spitalele si moasele noastre.”
Faradelegile statului trebuie sanctionate si neaprobate de catre Biserica, de catre noi – madulare ale Bisericii. Proorociile se vor adeveri, mai devreme sau mai tarziu, dar planurilor vrajmasului suntem datori a le spune un NU hotarat. Aceasta cat priveste perioada imediat urmatoare. Sa ne gandim dincolo de aceasta perioada. Propunem spre dezbatere acest paragraf, extras din Apelul Parintelui Iustin, din data de 14 ianuarie 2009. Nadajduim sa fie pus in aplicare si sa veniti cu solutii, textul neavand nevoie de alte adaugiri. Concret ! Ce facem fiecare vis a vis de acest sfat al parintelui ?! Cum aveti de gand sa infaptuiti ce ne indeamna parintele ?