Parintele CLEOPA: Toate incer­car­ile de unire intre Apus si Rasarit au fost si sunt sor­tite esecu­lui

Inter­viu din revista ATITUDINI nr. 11 cu Par­in­tele Iachint,
ucenicul de chilie al Par­in­telui Cleopa

Blagosloviti, Par­inte!

Dom­nul si Mai­cuta Dom­nu­lui! Bine ai venit in Sfan­tul Munte!

Bine v-am gasit! Cum sunteti?

Mul­tumim Maicii Dom­nu­lui ca sun­tem ortodocsi! Si sa ne ajute Preas­fanta sa ramanem ortodocsi pana la capat! In rest, scriu, adun invata­turi de la Sfin­tii Par­inti, pen­tru pas­trarea dreptei Cred­inte. E o indelet­ni­cire de mare man­gaiere pen­tru sufle­tul meu.

Ce teme aveti in vedere?

Acum, cu aju­torul Maicii Dom­nu­lui, toc­mai am ter­mi­nat o lucrare despre Uni­tatea Bisericii. Fiindca ecu­menis­mul acesta a denat­u­rat rau de tot invatatura despre Bis­er­ica cea Una, Sfanta, Sobor­niceasca si Apos­toleasca. Mereu ii auzi vorbind despre „unirea Bis­eri­cilor” si despre „refac­erea uni­tatii Bis­ericii”, ca si cum Bis­er­ica si-ar fi pier­dut uni­tatea, si vin ei acum, prin intal­niri ecu­meniste, sa refaca uni­tatea Bis­ericii. Aceasta rat­acire este o blas­femie adresata direct Dom­nu­lui nos­tru Iisus Hris­tos. Fiindca Bis­er­ica este Trupul lui Hris­tos, iar a spune ca exista mai multe Bis­erici dezbi­nate, este tot una cu a spune ca s-a impar­tit Trupul lui Hris­tos in parti dezbinate.

De mult timp am dorit sa vorbesc cu Sfin­tia Voas­tra, fiindca in mediul teo­logic uni­ver­si­tar am auzit multe zvonuri despre incli­na­tia ecu­menista a Par­in­telui Cleopa. Stiu ca ati fost ucenic apropiat al Par­in­telui si ca ati avut ocazia de a cunoaste direct invatatura sa, mai bine zis invatatura orto­doxa propo­vaduita de Par­in­tele. De exem­plu, am auzit ca Par­in­tele Cleopa ar fi fost de acord cu dia­logurile ecumeniste…

Stii cum a aparut acest zvon? Veneau unii din cei mari… si ii spuneau Par­in­telui ca fac efor­turi deosebite pen­tru a-i ajuta pe romano-catolici sa cunoasca Orto­doxia. Si ca de aceea sunt impor­tante dia­logurile „ecu­menice”, de fapt, ecu­meniste. Dar nu ii spuneau nimic despre com­pro­misurile pe care le fac ei acolo. Nu ii spuneau ca se pre­gatesc sa accepte „Tainele” papis­tasilor, fiindca Par­in­tele nu ar fi fost de acord. Stii ca un om bun la inima, cu multa dragoste de oameni, se induioseaza si crede de multe ori tot ce ii spui, nu banuieste vicle­nia.

Par­in­tele Cleopa pas­tra neabatut invatatura orto­doxa despre unic­i­tatea si uni­tatea Bis­ericii. Bis­er­ica este Una, adica este unica si uni­tara. Iata, am aici cartea Par­in­telui, Calauza in Cred­inta Orto­doxa, edi­tia a patra, ingri­jita de Par­in­tele Ioanichie Balan. Uite ce scrie Par­in­tele Cleopa in aceasta lucrare, la pag­ina 111: „Bis­er­ica lui Hris­tos este una, deoarece Man­tu­itorul a inte­meiat o sin­gura Bis­er­ica (Matei 16: 18), nu mai multe, pen­tru ca Bis­er­ica are un sin­gur cap, pe Iisus Hris­tos, ea fiind infati­sata ca o sin­gura Mireasa a lui Hris­tos (Efe­seni 5: 27 )”. Aceasta despre unic­i­tatea Bisericii.

In ceea ce priveste uni­tatea Bis­ericii, Par­in­tele Cleopa spunea foarte clar ca aceasta uni­tate nu se poate rupe, fiindca Bis­er­ica este Trupul lui Hris­tos. Ereticii se desprind de Bis­er­ica, se despart, dar Bis­er­ica ramane uni­tara. Iata aici, la pag­ina 118, cum zice Par­in­tele: „Despar­tirea n-a atins uni­tatea Bis­ericii; pen­tru ca aceasta uni­tate nu se poate destrama nicio­data, ori­care ar fi numarul si cal­i­tatea ereti­cilor care se smulg de la sanul Bis­ericii. Erezi­ile si schis­mele, ori­cat de multe si de mari ar fi ele, nu pot imparti Bis­er­ica cea Una, pen­tru ca ea sta strans unita cu Capul ei, care este Iisus Hris­tos. Uni­tatea Bis­ericii este mai pre­sus de fire si ea nu poate fi zdrun­ci­nata de nimeni”.

Iar despre incer­car­ile de unire cu papis­tasii, Par­in­tele spunea asa: „Toate incer­car­ile de unire intre Apus si Rasarit au fost si sunt sor­tite esecu­lui, cata vreme nu se va reveni in Apus la Tra­di­tia Sfin­tilor Par­inti” (la pag­ina 27). Par­in­tele Cleopa nu dorea o unire de tip ecu­menist, ci dorea revenirea la Orto­doxie a celor care s-au rupt de Biserica.

In Fac­ul­tate, ne-a spus un par­inte cu ori­entare ecu­menista, ca au venit la Par­in­tele Cleopa niste neo­protes­tanti si ca Par­in­tele ar fi spus ca si ei sunt botezati in numele Sfin­tei Treimi.

Stii cum a fost? E ade­varat ca au venit acei neo­protes­tanti, dar Par­in­tele nu a spus ca si ei au fost botezati, ci i-a intre­bat: „Dar, voi, sun­teti botezati?” Par­in­tele nu accepta botezul aces­tor eretici, ci le spunea asa despre ade­varatul Botez: „Botezul este cu ade­varat Taina, iar nu sim­bol, asa cum cre­deti voi, sec­tar­ilor neo­protes­tanti”. Asa cum vezi ca scrie si aici, la pag­ina 482.

Dar ecu­menis­tii accepta pseudo-botezul het­erodoc­silor, zicand ca botezul in numele Sfin­tei Treimi nu se poate repeta.

E gre­sit. Par­in­tele Cleopa nu spunea asa. Spunea alt­fel: „Nu se poate repeta Botezul asupra celui ce a fost o data botezat in numele Preas­fin­tei Treimi dupa ran­duiala Bis­ericii celei drept­mar­i­toare”(pag­ina 490). Aten­tie: „dupa ran­duiala Bis­ericii celei drept­mar­i­toare”, dupa ran­duiala Bis­ericii Orto­doxe. Dar het­erodoc­sii nu sunt botezati dupa ran­duiala Bis­ericii Orto­doxe. Botezul lor nu este val­a­bil. De aceea, se cuvine sa fie botezati orto­dox, daca voiesc sa vina la Orto­doxie (si daca nu au fost botezati orto­dox mai inainte de cadere in erezie). Chiar daca unii con­d­u­ca­tori bis­ericesti, influ­en­tati de ecu­menism, ar primi pe het­erodocsi doar prin Mirun­gere, fara Botez, noi tre­buie sa cunoastem si sa respec­tam invatatura orto­doxa cea ade­varata, pe care am primit-o mostenire de la Sfin­tii Par­inti.

Par­in­tele Iustin spune foarte clar: „Nu ier­arhii au tinut Orto­doxia romaneasca, ci mucenicii din inchisori si mamele crestine”.

Asa este. Asa spunea si Par­in­tele Cleopa, cand vor­bea despre uni­atie. Uite aici, la pag­ina 35, cum spune: „Aproape toti romanii au prote­s­tat ener­gic: «Noi, par­inte, papis­tasi morti, iar vii nu vom fi…, gata sun­tem san­gele sa ni se verse, decat legea par­in­tilor nos­tri sa pier­dem», ziceau cred­in­ciosii din Scheii Brasovu­lui intr-un protest adresat lui Atanasie. La fel cred­in­ciosii din Calata spuneau: «Noi, tot satul, legea si reli­gia noas­tra in care ne-am nascut, nu o parasim. E tre­aba popi­lor cu care religie vreau sa se uneasca; noi nu ne ameste­cam in aceasta, dar daca vom vedea ca vreau sa intro­d­uca la noi innoiri, unul ca acela nu va mai fi popa nos­tru». Si la fel a fost in tot poporul ortodox”.

Ce fru­moasa pilda de mar­tur­isire orto­doxa! Asa tre­buie sa spunem si noi cand or veni astia cu ino­vati­ile lor si cu com­pro­misurile lor.

Asa sa ne ajute Bunul Dum­nezeu si Maica Dom­nu­lui si toti Sfin­tii, sa mar­tur­isim Dreapta Cred­inta si sa rab­dam pana la sfar­sit, ca sa ne mantuim!

Amin!

(inter­viu real­izat de Ioan Vla­d­uca pentru revista ATITUDINI,
24 mai 2010, Sfan­tul Munte)

6 comments

  1. Tasogare Seibei

    Traiasca Legiunea si Capitanul!

    cred ca cea mai buna carte impotriva catolicismului, cea care spune cu adevarat lucrurilor pe nume este

    Clark Carlton - „Adevarul ortodoxiei despre catolicism. Ce trebuie sa cunoasca despre ortodoxie un romano-catolic”

    v-o recomand din toata inima. pe mine m-a lamurit in multe privinte

  2. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Și dacă încercările de unire sunt sortite eșecului, de ce vă mai agitați atâta...?

    • Traiasca Legiunea si Capitanul!

      Tocmai pentru a arata minciunile ecumenismului. Nu va fi unire, ci incercare a papistasilor de a "inghiti" cat mai multi ortodocsi.

  3. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Si eu imi amintesc ca parintele Cleopa spunea ( nu mai stiu sigur daca in interviu audio sau in cartea Calauza ortodoxa ) sa-i batem pe lupii care vin sa ne "increstineze" pe noi si nu spun Crezul exact ca noi. Atunci mi s-a parut putin cam dur si exagerat, poate de-asta am si retinut, dar acum imi dau seama ca nu era.

    Dumnezeu sa ne intareasca ca fara El suntem praf si cenusa in vant.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*