Biserica Ortodoxa Romana a condamnat masoneria, dar unii cred ca exista si masonerie buna

Francmasoneria este o organizatie mondiala, secreta in care evreii au un insemnat rol, avand un rit quasi-religios, luptand impotriva conceptiei religios-morale a crestinismului, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala laica (tendinta din urma a se vedea in Blaubuch der Freimaurerei, Wien 1933, p. 82, in art. Paneuropa als Minoritatenfrage. Se recunoaste ca “Masoneria urmareste planul unei Europe unite”). Ea este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osandeste francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopere ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contra propaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reproband ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamant laic reproband orice principiu moral “heteronom” si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele francmasoneriei.

4. In lojile francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii si francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor pre-crestine. Chiar daca unii adepti ai ei nu dau nici o insemnatate acestui cult, se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz prin acest cult francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are in considerare si motive de ordin social, cand intreprinde actiunea sa contra francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca isi face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate, niciodata nu exista o siguranta in viata statului si ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc.

7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voita de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa, care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor, si le-a ajutat sa-si dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.

Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmatoarele:

1. O actiune persistenta publicistica si orala de demasca-re a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii.

2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar Fratia Ortodoxa Romana, extinsa pe toata tara, va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sfantul Sinod acompaniat de toate Corporatiunile bisericesti si Asociatiile religioase se va stradui sa convinga guvernul si Corpurile Legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

Tem. Nr. 785/937. I.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, da citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod inca din anul 1934.

Sf. Sinod insusindu-si concluziile din referat hotaraste:

I. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contrapropaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reproband ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francma-soneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamant laic, reproband orice principiu moral “heteronom” si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei.

4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti ai ei nu dau nici o insemnatate acestui cult, se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substitue oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de motivele acestea de ordin religios biserica mai are in considerare si motive de ordin social cand intreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o siguranta in viata Statului si in ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc.

7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.

Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmatoarele:

1. O actiune persistenta publicistica si orala de demasca-re a scopurilor si activitatii nefaste a acestei organizatii.

2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar, “Fratia Ortodoxa Romana” extinsa pe toata tara va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile biseri-cesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca Guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

II. Intreg referatul impreuna cu concluziile se va tipari in brosura prin Consiliul Central Bisericesc si se va intrebuinta ca mijloc de propaganda impotriva francmasoneriei.

I.P.S. Patriarh prezinta declaratia facuta in fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale in frunte cu dl. Pangal, prin care aduc la cunostinta ca aceste loji se autodizolva, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede ca este impotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El – dl. Pangal – in numele delegatilor declara ca toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai bisericii ortodoxe.

Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Pangal si a celorlalti conducatori ai masoneriei nationale romane, cetita in ziua de 25 Februarie a.c., in fata I.P.S. Patriarh Miron, prin care anunta ca aceasta organizatie se autodizolva. Este prin urmare de sine inteles ca hotararea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exista.

La orele 13 I.P.S. Patriarh, ridica sedinta, prorogand Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata.

 

Presedinte, (ss) Miron
Secretar, (ss) † Galaction Craioveanu
Cronica interna B.O.R., 55 (1937) nr. 3-4, Martie-Aprilie.

Desfiintarea lojei masonice nationale

Joi seara, la 25 februarie, o delegatie din partea lojei masoneriei nationale, in frunte cu dl. Pangal si insotit de cativa fruntasi, ingineri si ofiteri superiori, s-au prezentat la Sf. Patriarhie ca sa anunte oficial pe Inaltul ierarh de actul de autodesfiintare, pe care l-au hotarat. Motivele aratate si care au dus la aceasta hotarare sunt: indreptandu-se nenumarate atacuri impotriva acestei loji nationale, ca ar fi antimonarhica, antinationala si anticrestina, si vrand sa arate ca intelege sa fie in serviciul Ţarii si Dinastiei, si respectuosi fata de biserica stramoseasca, membrii acestei loji au hotarat desfiintarea.

Forma in care aceasta hotarare s-a adus la cunostinta Inalt Prea Sfintiei Sale Patriarhul Romaniei merita sa fie bine lamurita.

Caci, pe langa I.P.Sf. Patriarh, a luat parte la acest act mitropolitul greco-catolic Alexandru Niculescu al Blajului si arhiepiscopul romano-catolic Alexandru Cisar al Bucurestilor, semnand toti trei telegrama adresata M.S. Regelui, caruia i se aducea la cunostinta aceasta hotarare a lojei masonice.

Patriarhul ortodox al Romaniei, mitropolitul greco-catolic si episcopul romano-catolic semnand un act public, este un eveniment imbucurator si foarte semnificativ, nu atat din punct de vedere religios, ci mai ales national.

Daca din aceasta solemnitate s-ar fi retinut ca esential aspectul ei religios, in nici un caz aceste trei semnaturi n-ar fi putut sta impreuna fara consecinte pentru ceilalti semnatari. Vaticanul ar fi luat masuri, caci pana acum nu intelege sa ingaduie nici o conlucrare intre catolici si ortodocsi pe teren religios.

Åži atunci ramane posibila numai considerarea mai mult ca un act de interes national romanesc aceasta raspundere comuna pe care si-au ales-o cei trei prelati in numele Bisericii lor.

Daca aceasta solemnitate ar fi avut numai un caracter re-ligios, n-ar fi fost nevoie de instiintarea Åžefului Statului. Dar daca a fost un act mai mult politic, de ce fostii membri ai lojei s-au adresat ierarhilor acestor biserici? Pentru decor, pentru mai mult zgomot? Sau pentru ca sa afirme ca legatura intre Statul romanesc si constiinta poporului trebuie sa se faca prin Biserica crestina. In alte imprejurari, prezenta arhiepiscopului romano-catolic credem ca ar fi fost imposibila, dar, dupa evenimentele ce se petrec in afara, vedem ca si catolicismul intelege sa conlucreze cu celelalte biserici impotriva lui antihrist, ceea ce este un semn nou al vremurilor.

Ar fi bine ca ierarhii acestor trei biserici sa se gaseasca conlucrand si in alte imprejurari, ca sa inteleaga lumea ca Hristos este al tuturor. Este imbucurator ca s-a recunoscut prin aceasta Patriarhului ortodox al tarii un adevarat primat national, fiind o garantie ca in marile imprejurari de ordin national Patriarhul ortodox poate vorbi in numele celor trei Biserici.

Consecintele acestei dizolvari s-au vazut imediat, pentru ca aceasta loja, primind sa se autodizolve, a atras atentia guvernului asupra celorlalte loji din tara, care nu au crezut ca trebuie sa faca la fel, si atunci s-a inteles ca e o necesitate nationala ca sa fie dizolvate de autoritatea publica. Guvernul, profitand de curentul din opinia publica impotriva francma-soneriei, a dizolvat toate lojele din tara, pecetluind localurile si arhivele lor. Se afla si un proiect de lege, pregatit de Sf. Sinod pentru definitiva si legala lor inchidere. Prin aceasta va fi incoronata lupta dusa de Sf. Sinod si de un mare numar de teologi si scriitori crestini impotriva francmasoneriei.

Iar Biserica Ortodoxa a contribuit odata mai mult la linistea si siguranta Statului.