Vara aceasta am vizitat zona de sud a tarii si una dintre manastirile care m-au impresionat in mod deosebit prin frumusetea si istoricul ei a fost manastirea Mraconia. Aici am avut bucuria de a fi intampinata de maica stareta Teodora, care prin felul ei de-a fi mi-a odihnit sufletul.

Manastirea Mraconia se afla pe malul stang al Dunarii, la 15 km de Orsova, intre satele Ieselnita si Dubova. A fost contruita dupa 1999 in apropiere de fosta Manastire Maracuna (Mracovia), care a fost demolata de comunisti in 1967. Azi, din vechea manastire au mai ramas doar fundatiile de la biserica si chilii, acoperite de apele raului Mraconia, care se varsa in Dunare. Situata la varsarea raului Mraconia in Dunare, manastirea atrage multi pelerini dar si turisti, datorita zonei foarte frumoase din punct de vedere geografic. Mai concret,  in acel loc se formeaza cel mai frumos defileu de pe tot intinsul ei, defileu intins intre Orsova si Moldova Noua.

Anul trecut manastirea a trecut printr-o intamplare neplacuta. Datorita lipsei de personal, Episcopia de Severin in locul unui ieromonah, a angajat preotul de mir Cristian Tartea (ctitor), stareta de atunci fiind monahia Filofteia Brandea. Acesti doi au ajuns la un conflict, datorita practicilor ei neortodoxe (de a sfinti apa cu un craniu, pe care pretindea ca sunt moaste),  care au fost furnizate presei de catre preotul Cristian impreuna cu un grup de localnici.

La Mraconia lucrurile au reintrat in normalitate

In urma scandalului din iarna anului trecut (ianuarie-februarie) 2010 Episcopia Severinului si Strehaiei a efectuat o ancheta. In urma finalizarii anchetei episcopia a decis ca prima faza a rezolvarii problemelor sa fie aducerea la manastirea Mraconia a unei alte obsti.

In martie 2010, Episcopia Severinului a instalat in functia de stareta a manastirii pe monahia Teodora Angheluta care impreuna cu obstea de maici ce a venit la Mraconia au reusit sa reabiliteze situatia facand chiar progrese atat pe plan administrativ cat si in plan duhovnicesc.

In prezent la Mraconia sunt cinci vietuitoare si preotul de mir, angajat al schitului pentru a savarsi slujbele pana va fi desemnat un ieromonah. Stareta Teodora e venita de la manastirea Sfanta Treime, jud. Gorj.

Episcopia Severinului are incredere ca noua obste de la Mraconia, calauzita de maica Teodora, va fi un far de lumina duhovniceasca pentru credinciosii din zona.

Mariana Pop

Cititi si:
Mănăstirea Mraconia – un loc al rugăciunii

Vechile carti de slujba, vechile Liturghii si slujbele Bisericii, omiliile si imnele de lauda adresate ei arata ca Maica Domnului poate sa mijloceasca si mijloceste catre Fiul ei pentru neamul crestinesc. In ce consta aceasta mijlocire vom vedea in cele ce urmeaza. Oare este doar o mijlocire morala, sau una indirecta, prin rugaciune si cereri adresate Fiului ei?
Intr-una din rugaciunile de la aghiazma mica se spune ca “mult pot rugaciunile Maicii spre imblanzirea Fiului”. Deci ea este mijlocitoare reala catre Fiul sau.
Dar unul este “Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni, omul Iisus Hristos .” (I Tim 2,5). Nu cumva Maica Domnului se confunda cu Hristos sau ia locul Lui in procesul mijlocirii? Trebuie, asadar, facuta o diferenta intre mijlocirea Maicii Domnului si cea a Fiului ei. In timp ce termenul folosit pentru a reda mijlocirea Maicii Domnului este cel de πρέσbeia (meditatoare), pentru mijlocirea Mantuitorului se foloseste termenul de μεσιτεuέι care inseamna o mijlocire prin El insusi.
Cu aceasta nu am spus totul despre mijlocirea Maicii Domnului, Ea poate si trebuie sa mijloceasca pentru noi. Ea este Maica lui Dumnezeu si sta de-a dreapta Fiului ei. Caci “mantuirea, insemnand o unirea cu Hristos, iar Hristos fiind unit cu Maica Sa mai mult decat cu orice om mantuit, a fi unit cu Hristos inseamna a fi unit cu Maica Sa.”1
Ea nu mijloceste pentru noi numai prin rugaciuni si cereri, ci in mod direct. Mijlocirea inseamna ajutor, iar ajutorul inseamna har, energie a Duhului Sfant, putere de crestere duhovniceasca. Asadar, Maica Domnului ne da si har, ne da ea insasi ajutor si intarire spre mantuire. Si aceasta pentru ca ea e plina cel mai mult de harul divin. Ea sta langa Fiul ei Care este izvorul harului: “Maica Domnului e adancul harului, fantana imbelsugata a aceluiasi har si a luminii adevarate care nu seaca.”2 Insusi harul divin care ne vine prin Maica Domnului nu este ceva propriu ei. Pentru ca harul e energie necreata a Duhului Sfant, deci nu poate sta separat de Acesta. Harul pe care ni-l transmite Maica Domnului izvoraste din Fiinta dumnezeirii, dar il primim si prin ea, cea care s-a invrednicit sa poarte in pantece intreaga dumnezeire. De aceea, “ea nu numai ca intervine la Dumnezeu sa creeze in noi gratia, ci e si o mijlocitoare reala de energie dumnezeiasca, deoarece nu este exterioara lui Hristos, ci e invaluita mai mult decat oricine de lumina lui Hristos.”3
Teofan al Niceei afirma ca ne si comunica prin ea insasi harurile si darurile dumnezeiesti revarsate in ea din Hristos. El sustine chiar ca toate darurile si harurile trec ontologic din Hristos spre noi, prin ea.4 continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=6Rv14urzfEQ]

JUSTIN

Putine insemnari adunate de FLORIN STUPARU despre parintele nostru intru Hristos, JUSTIN PIRVU, din zicerile sale si ale parintilor si fratilor nostri intru Hristos,
CARORA TUTUROR LE MULTUMESC SI LE ROG MINTUIRE, prin rugaciunile si lacrimile Staretului nostru Justin, care vrea sa ne nasca intru Hristos pe noi, toti cei care i-am calcat cindva pragul.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul, si binecuvanteaza lucrarea aceasta savarsita intru sfant numele Tau!

CUVINT DE INCEPUT

Cindva, prin 1991-92, am aflat ca un oarecare batrin Justin Parvu, la 72 de ani, ridica manastire undeva in munte, pe un drum forestier ce se pierde in padure. Ca slujeste sub cerul liber sau intr-o magazie de scinduri. Nu stiam ce e aceea manastire, fiind cu totul strain de Ortodoxie. Si nici macar nu am cerut sa vad vreo fotografie de la Petru Voda; cu toate acestea, auzind de lucrarea acelui batrin, am simtit o caldura in inima, fara sa stiu de ce, si mai ales fara sa stiu ca incalzirea inimii (nu a mintii) este semn al unui gind bun, venit de la Dumnezeu, iar nu de la inselatorul diavol. Mai tirziu, cind am ajuns sa fiu citiva ani vecin de aproape cu parintele Iustin si apoi sa-mi fac casa in preajma manastirii, am inteles ce insemna acel simtamint.

Cartea de fata – pe care puteam sa o scriu, poate mai bine, demult – este urmarea acestei intelegeri, dupa putinta mea de acum. Ce incerc sa arat in paginile care ne stau inainte, prin marturiile parintelui si ale celor apropiati lui? Ca un om lipsit de orice putere lumeasca, dar insuflat de Hristos-Dumnezeu prin Sfintul Sau Duh, ajunge sa adune in jurul lui si sa povatuiasca o multime de credinciosi, intemeind o obste crestina – alcatuita din monahi si din mireni uniti intre ei, dar nu amestecati – care se largeste mult dincolo de hotarele asezamintului propriu-zis. Si aceasta intr-o vreme cind obstea crestina, acea adunare a doi-trei in numele lui Hristos (Matei 18:20), nu mai poate fi gasita in „lume”. Caci Crestinii umbla la biserica, dar nu mai sint Biserica; implinesc un obicei de Duminica, dar nu mai vietuiesc impreuna crestineste, adica osebiti de aceia multi care traiesc in chip paginesc ori de-a dreptul diavolesc. La fel stau lucrurile si in viata monahala, a carei traditie a fost curmata in anii ’50 de catre stapinirea comunista. Caci – daca judecam drept, fara a ne lasa inselati – vedem bine ca am ajuns aproape de acele vremuri cind „monahii vor vietui ca mirenii si mirenii ca dracii”, dupa zicerea inainte-vazatorilor cu duhul. Acum este inceputul vremii aceleia cea mai de pe urma, cind necredinta pustieste aproape cu desavirsire sufletele celor botezati. Pentru aceasta zicea Mintuitorul: „Dar Fiul Omului, cind va veni, va gasi oare credinta pe pamint?” (Luca 18:8). Zicere pe care Sfintitul Teofilact al Bulgariei, in urma Sfintului Ioan Gura de Aur, o tilcuieste astfel: „Prin chipul intrebarii, Mintuitorul insemneaza rarirea credinciosilor ce se vor afla atunci [la a doua venire a Sa]. Caci atita va stapini atunci «fiul faradelegii» [Antihristul, vezi la Pavel], incit «sa-i amageasca si pe cei alesi, de va fi cu putinta» [vezi la Evanghelie]. Deci, venind Domnul pe nori, nu va afla credinta pe pamint, fara numai intru putini.” Si aceasta de ce? Pentru ca, „din pricina inmultirii faradelegii, dragostea multora se va raci” (Matei 24:12), dupa cuvintul cel nemincinos al Mintuitorului Hristos. E vorba de dragostea credinciosilor pentru Hristos si de aceea a unora pentru altii intru Hristos. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=cswgR6zWdj8]

In ultimele sale zile, Florin avea in lucru acest documentar si intamplator sau nu, scena Judecatii era cea care l-a impresionat cel mai mult. Bunul Dumnezeu sa ajute prin Biserica Sa, a caror clopote mantuitoare se aud si in film, ca sufletul robului Sau, Florin, sa dea raspuns bun la Infricosatoarea Judecata. Amin.

In dimineata acestei zile, la orele 4, scriitorul Florin Stuparu a murit, se pare ca de inima, cu putin timp inainte de a ajunge la spitalul din Vatra Dornei. Florin era nascut pe 20 mai 1961, era casatorit si avea 3 copii. Indemnam pe toti cei care l-au cunoscut si care i-au citit cartile sa se roage pentru sufletul sau, ca Domnul sa-i ierte pacatele si Maica Domnului sa mijloceasca pentru mantuirea sufletului sau.

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l pomeneasca in Imparatia Sa.

Va amintim ca scriitorul Florin Stuparu a fost membru fondator al Miscarii pentru Romania (1991) si al gruparii Scara (1996).

Dintre lucrarile editate de el va amintim:

1. “Anul 1848 la romani”, 2001, nepublicata – editor si autor
2. Rugaciunile Postului Mare, Egumenita, 2003
3. Ceaslov, dupa editia Neamt 1874, nepublicat
4. Fericitul Theodorit al Kyrului – Tilcuirea celor 150 de Psalmi ai Prorocului David, Manastirea Petru Voda, 2003
5. doua numere din Oglinda vremii
6. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Tilcuirea Epistolei catre Romani, Sophia, 2005
7. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Talcuirea Epistolei intai catre Corinteni si a Epistolei a doua catre Corinteni, Sophia, 2005
8. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Tilcuirea Epistolei catre Romani, Sophia, 2005
9. Rugaciunile Sfintului Efrem Sirul, Scara, 2006
10. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Talcuirea Epistolelor catre Galateni, Efeseni, Filipeni si Coloseni, Sophia, 2006
11. Cuvinte ale Sfintilor Parinti la Nasterea si Intruparea Cuvantului, Sophia 2007
12. Sf. Theofylact al Bulgariei – Tilcuire la Faptele Apostolilor, ed. Sophia, 2007
13. “Justin”, Scara, 2007
14. Educarea curviei, Fundatia Sfintii Martiri Brincoveni, Constanta, 2006
15. Sfintul Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei – Tilcuire la Apocalipsa, ed. Sophia, 2007
16. Cuvinte ale Sfintilor Parinti la Moartea si Invierea Domnului, Sophia, 2008
17. Margaritare – Cuvinte ale Sfantului Ioan Gura de Aur si ale multor sfinti si dascali, ed. Sophia, 2009
18. Vietile, Acatistele si Paraclisele Sfintilor Grabnic Ajutatori Nicolae, Mina si Haralambie, ed. Sophia, 2009
19. Sf. Efrem Sirul, Plinsurile Sfintului Efrem Sirul, ed. Sophia, 2010
20. Cartea omului sau Un barbat si o femeie de la facerea si pina la innoirea acestei lumi, ed. Scara, 2010
21. Cuvinte impotriva betiei si pentru buna folosire a vinului, ed. Scara, 2010
22. Vladimir Guette – Papalitatea eretica, ed. Scara, 2010
23. Fericitul Theodorit al Kyrului – Zece cuvinte pentru Dumnezeiasca Pronie, Fundatia Iustin Pirvu, 2010
24. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Tilcuirea Epistolei catre Evrei, Sophia, 2011
25. Cartea ascultarii, Sophia, 2011
26. Arhiep. Nichifor Theotokis – Kyriacodromion la Apostolii si Evangheliile Duminicilor de peste an, Sophia, in curs de aparitie
27. Arhiep. Evghenie Vulgaris – Tilcuire la Pentateuh, in curs de aparitie la Ed. Sophia
28. Dogmatica Sf. Ioan Damaschin, traducere si note de Cuv. Gherontie Dascalul si Sf. Grigorie Dascalul, in curs de aparitie la ed. Sophia

Si altele, printre care si articolele aparute in revista AXA, creationism.info

Cateva fotografii cu fratele Florin, spre vesnica lui pomenire:

[slideshow]

Daca pana acum, nu foarte mult timp, tatuajele reprezentau un subiect tabu, fiind deseori asociate cu delicventa, in viitor, tatuajul ar putea chiar sa ne salveze viata. Vezi cum in articolul de mai jos.

Volumul de fata marturiseste si analizeaza, pe baza revelatiei divine, anumite dogme si invataturi ale Bisericii Ortodoxe in context Teologiei dogmatice, liturgice, istorico-pastorale, precum si al Teologiei Sociale contemporane, care traduc mesajul revelatiei divine si al semnelor vremii in actualitate.

Vechiul si Noul Testament, Istoria Bisericeasca si cea Universala, precum si Invatatura Sfantilor Parinti cu Sfanta si Dumnezeiasca Traditie, impreuna cu Teologia Sociala se armonizeaza sinergic si simfonic in actualitatate, spre vesnicie.

Precum profetul Agheu, al zecelea dintre profetii mici ai Vechiului Testament, care a trait pe timpul lui Zorobabel, cu care s-a intors din exil in Palestina (538 i. Hr.), ii indeamna pe evrei sa reconstruiasca templul lui Solomon, distrus de asirieni, profetind ca refacerea Templului va aduce bunastare si pace. ,,Si slava acestui templu de pe urma va fi mai mare decat a celui dintai”, zice Domnul Savaot, ,,si in locul acesta voi salaslui pacea”, zice Domnul Savaot.(Agheu 2,9), asa trebuie sa refacem si noi templul sufletului si al credintei ortodoxe, tara si neamul romanesc, precum si lacasurile distruse sau impiedicate de la zidire din perioada holocaustului rosu ateu.

Intre anii 587- 586 i.Hr., Templul lui Solomon a fost distrus de catre regele Nebucodonosor al Babilonului, cand acesta a cucerit Ierusalimul, luand poporul in captivitate.

Imparatul Persiei, Cirus cel Mare, a ingaduit, mai tarziu, evreilor sa se intoarca la Ierusalim. Incurajati fiind de cei doi profeti, Agheu si Zaharia, ei au inceput reconstructia Templului, probabil la o scara mai putin grandioasa ca aceea a lui Solomon. Cirus, imparatul pagan, le-a retrocedat evreilor aurul si obiectele de argint luate de la Templu, asa incat ele puteau fi din nou folosite in lacasul de cult. Un imparat neiudeu inapoia bunurile luate de la  Templul cel vechi, pentru reconstructia celui nou.

Ne-am intors si noi din robia holocaustului rosu, insa guvernele noastre crestine postcomuniste nu au retrocedat nici pana in ziua de azi, mai ales in Bucovia, Fondul Bisericesc, prin al carui patrimoniu colegii lor politicieni de dinaninte de 1989 au jefuit Biserica neamului si au umilit-o.

Atunci cand alungi sfintenia si o dispretuiesti, se mareste vidul saraciei si al dispretului in propria ta tara. Dispretul fata de legea lui Dumnezeu naste dispretul fata de legea omeneasca si astfel se intra in colaps moral, economic, social, national si international, pe care-l traim astazi cu atata umilinta.

Cred ca traim in zilele noastre profetia lui Agheu, care spune in numele Domnului: „V-ati asteptat la mult, dar iata ca aveti putin. Ati strans mult, dar Eu am risipit truda voastra! Pentru ce?, zice Domnul Savaot. Din pricina templului Meu, care sta daramat, iar voi zoriti cu lucrul, fiecare pentru casa lui! Pentru aceasta cerul se va incuia, nu va va da roua si pamantul roadele sale. Si am chemat seceta pe pamant si pe munti, peste grau, peste vin si peste orice rodeste pamantul; peste oameni si peste dobitoace si peste toata stradania palmelor voastre”. (Agheu 1, 8-11).

Daca se va continua cu nedreptatea si cu dispretul fata de Casa si legile lui Dumnezeu e posibil sa traim la nesfarsit aceasta profetie.

Ca sa iesim din aceasta dilema existentiala, trebuie sa cinstim valorile divine, sa „iubim Romania cu frenezie,” cum spunea Mircea Eliade, adaugand: „S-o iubesti si sa crezi in ea impotriva tuturor evidentelor, ca sa poti uita gradul de descompunere in care am ajuns”.

Deci solutia este sa invatam sa iubim si sa actionam cu dreptate la toate nivelurile vietii. Sf. Vasile cel Mare,  in epistola sa cu nr. 113, ne arata cum sa slujim lui Dumnezeu prin aproapele, cel putin in trei moduri;

1. ingrijirea bolnavilor si ajutorul celor saraci, exercitand prin aceasta dimensiunea iubirii vindecatoare si mangaietoare  a Biserici;

2.  protectia celor sanatosi si sprijinul celor bogati;

3. sustinerea si perfectionarea celor puternici, prin care se exercita dimensiunea profilactica a Bisericii impotriva bolilor, a saraciei si a decaderii unei societati.

Toate acestea, facute in numele lui Iisus Hristos si al Bisericii Sale, intaresc astfel armonia dragostei si legatura pacii in Duhul Sfant.

Biserica nu este numai pentru cei saraci si bolnavi. Ea cuprinde si pe cei bogati, si pe cei sanatosi, si pe cei puternici, si pe cei desavarsiti, (Koschorke, Klaus, Spuren der alten Liebe. Studien zum Kirchenbegriff des Basilius von Cäserea, Paradosis 32,  Freiburg ,CH, 1991, 24) fiind  datoare moral sa-i sprijine, ca ei sa devina mai puternici, mai bogati, mai desavarsiti, insa si mai generosi fata de cei saraci, adica nu bogati numai pentru sine, ci si pentru aproapele lor.

Va prezentam extras din carte, urmatorul articol:

Filioque si Treimea persoanelor in comuniune

Daca am folosit inainte pentru modul de a fi al lui Dumnezeu termenul de subiectivitate pura spre a inlatura de la el orice semn al caracterului de obiect, am facut-o intelegand prin subiectivitate nu un continut iluzoriu ce si-l poate da un subiect, ci modul absolut liber al lui Dumnezeu de a fi prin Sine si de a Se decide prin Sine. Dar acest mod inseamna la Dumnezeu cel mai consistent mod de realitate.

El e o subiectivitate obiectiva. El e dincolo de distinctia intre subiectivitate si obiectivitate, caci persoana e nu numai cugetare, ci si cea mai intensa realitate. Dumnezeu e deasupra subiectivitatii si obiectivitatii cunoscute de noi. El e una intrucat e alta. Sfantul Maxim Marturisitorul spune :” Orice cugetare este o sinteza a celor ce cugeta si a celor cugetate, dar Dumnezeu nu este nici dintre cei ce cugeta nici dintre cele cugetate. El este deasupra acestora. Caci altfel S-ar circumscrie ca subiect ce cugeta, avand lipsa de relatia cu ceea ce cugeta, iar ca obiect cugetat, cazand in chip firesc, datorita relatiei, sub vederea celui ce cugeta”( Capete gnostice, II; Filoc. Rom. II, p. 166). continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=rHscrVKEvyQ]

Cei care cred primesc Duhul Sfant, Care constituie totdeauna asezamantul Bisericii, infatisand-o pe ea Una, Sfanta si Soborniceasca. Cine dar poate sparge aceasta unitate? Este zadarnica asadar pretentia unei legaturi exterioare si a unei alte credinte, mai ales a uneia respinse de Scripturi, pentru a asigura mantuirea celor ce cred in Domnul Iisus Hristos.
Daca (Sfantul) Fotie nu exista, cu adevarat n-ar fi existat nici schisma, insa n-ar fi existat nici Ortodoxie, nici popoare ortodoxe, ci ar fi existat o robie spirituala si un mod de gandire religios si etnic gresit. Pe amandoua acestea Fotie le-a salvat prin lupta lui impotriva invaziei apusene.

Sfantul Nectarie de Eghina

Catre cititori (Prefata la editia I)

Avem cinstea sa vestim obstii credinciosilor ortodocsi ai Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicesti si Apostolesti editarea lucrarii noastre despre schisma care exista intre fostele Biserici surori, cea Rasariteana si cea Apuseana, in care examinam cauzele care au provocat schisma, cauzele perpetuarii acesteia, posibilitatea sau imposibilitatea ridi­carii acesteia si care sunt motivele care impiedica unirea.

Aceasta lucrare a noastra poate fi numita Istoria Schismei, fiindca a fost scrisa pe baza faptelor istorice, cu precizie istorica si fara partinire.

Scopul pe care l-am avut in vedere a fost cautarea adevarului si numai a adevarului si proclamarea acestuia in vederea apararii drepturilor Bisericii Rasaritene, in baza carora teologii legalisti ai Bisericii Apusene, tratand in mod juridic aceasta chestiune, imputa Bisericii Rasaritene cau­zele schismei si motivele perpetuarii ei.

Studiul acesta, pe care l-am scris incepand de pe la anul 1895, este alcatuit din doua volume. Pornind de la punerea bazelor celor doua Biserici, examinam dezvoltarea lor isto­rica, regimul de guvernare al fiecareia, relatiile, acordurile, dezacordurile, disputele dintre ele, schismele si cauzele lor; judecam cauzele si ne pronuntam opinia ca o concluzie a celor spuse, incheind cu evenimentele de dupa sinodul desfasurat la Florenta, carora le-a pus capat caderea Constantinopolului. continuare »

[slideshow]

vizitati: https://pentrugabi.blogspot.com

Gabriela este prietena noastra. Ea are 29 de ani si trei baieti. Luca si Matei sunt gemenii, bruneti,neastamparati ca mai toti baietii de 5 ani. Ioan, cel mai mic este blond si are o inclinatie speciala pentru masinutele rosii.

Cand o intrebi cum ii cheama Gabriela iti raspunde: ‘din cei patru apostoli lipseste Marcu’. Si rade.

Sotul Gabrielei, Cosmin Neamtu, a terminat Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.

Anul acesta voiau sa plece la mare. La sfarsitul lunii iulie. De asta iarna pe Gabriela o durea un picior si cum durerea devenise sacaitoare s-a hotarat sa mearga la doctor.

La sectia Ortopedie- Traumatologie a Spitalului Militar din Bucuresti Gabrielei i s-a facut o punctie – biopsie la nivelul soldului care devenise atat de dureros incat nu mai putea dormi. De altfel, cu greu fura 2-3 ore de somn pe noapte.

Rezultatul anatomopatologic: osteosarcom condroblastic. Respectiv cancer al osului.

Pentru a se putea trata REPEDE SI EFICIENT Gabriela trebuie sa ajunga in strainatate. Va fi necesar sa i se amputeze soldul apoi sa i se reconstruiasca. Inainte de operatie va urma tratament citostatic. In Romania nu exista o banca de masa osoasa, absolut necesara pentru reconstructia soldului. Suma necesara este de aproximativ 30.000 euro, pe care daca am fi avut-o azi ar fi fost bine sa fie deja operata.

Va rugam sa o ajutati pe Gabriela sa ii vada mari pe cei trei copii ai ei! Pomeniti-o in rugaciunile voastre, iar pe cei care puteti, va rugam sa faceti o cat de mica donatie in conturile afisate.

Neamtu Gabriela

1) cont in eur RO98RNCB0092077148820002 deschis la BCR sucursala UNIVERSITATE

2) cont in ron RO28RNCB0092077148820001 deschis la BCR sucursala UNIVERSITATE

Daca 2600 de oameni ar da cate 50 Ron suma ar fi acoperita… daca ar da cate 10 ron 13000 de oameni… calcule ale unor oameni care isi iubesc prietena si care spera…

Bineinteles ca de un mare ajutor puteti fi daca veti difuza acest mail la cat mai multe persoane, in speranta ca suma necesara se va strange cat mai repede. Orice suma contezeaza, oricat de mica! oricat… ajutati-ne! Si ajutati-ne repede! Suntem contra cronometru…

Cu multumiri

Dr. Lavinia-Olivia NITOIU

Medic rezident Medicina de Familie,

Medic specialist Medicina de Laborator

0763 563 693

Dr. Nicoleta ENACHE

Medic specialist Medicina de Familie

0722 650 412

PS: pentru orice intrebari, nelamuiri nu ezitati sa ne contactati.

| Pelerin Ortodox

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=9Js9d88Rgho]

PS: De judecat nu avem voie sa judecam pe nimeni, fie ierarh, preot sau mirean. Acest lucru il stim de la Hristos: “Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu masura cu care masurati, vi se va masura” (Matei 7, 1-2).

Doar ca erezia ecumenismului este o provocare din ce in ce mai mare, potrivnica lui Dumnezeu, iar noi nu trebuie sa avem nimic de-a face cu erezia si cu cei ce o savarsesc. Cum zice si Parintele Arsenie Boca, “numai putregaiul cade din Biserica Ortodoxa, fie ei: arhierei, preoti de mir, calugari sau mireni, inapoi la Sfanta Traditie, la Dogmele si Canoanele Sfintilor Parinti ale celor sapte Soboare Ecumenice, altfel la iad cu arhierei cu tot. Fereasca Dumnezeu!”.

Asadar, noi trebuie sa ramanem in Biserica, “sa ne punem la punct” – cum ne zice Parintele Arsenie Papacioc- si astfel vom scapa de ciumatii ecumenisti.

Prezidiul Academiei Romane face apel la autoritati sa analizeze cu toata responsabilitatea efectele punerii in aplicare a proiectelor de exploatare a aurului si argintului din Muntii Apuseni, in asa fel incat interesele tarii sa nu fie afectate negativ.

“Tinand cont de complexitatea si aspectele variate ale proiectului, Prezidiul Academiei Romane a decis, in sedinta de miercuri, sa mentina pozitia anterior exprimata si ingrijorarile cu privire la consecintele si riscurile posibile, mai ales pe termen mediu si lung”, se mentioneaza intr-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, de Biroul de presa al prestigiosului for.

Cei trei membri ai Academiei Romane care au facut parte din “Grupul independent de monitorizare a Proiectului Rosia Montana” nu sunt reprezentanti acreditati ai Academiei si au exprimat opinii personale, iar domniile lor reprezinta o minoritate nesustinuta de marea majoritate a membrilor Academiei, precizeaza Prezidiul Academiei.

La sedinta au participat presedintii sectiilor de specialitate si ai filialelor din tara (Cluj, Iasi, Timisoara), care au discutat aspecte recente legate de proiectul de exploatare miniera aurifera din Muntii Apuseni. continuare »

12 manastiri si mii de mireni din cuprinsul Republicii Moldova, fiind ingrijorati de procesul de codificare fortata a tuturor parohiilor si manastirilor, s-au adresat catre Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova cerind sa fie pastrate denumirile sfinte.

SINODUL BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVA
mun. Chisinau, str. Bucuresti 119

A D R E S A R E

Codificarea si biometrizarea cetatenilor Moldovei, crearea sistemului electronic unic si centralizat, implementarea intensa a strategiei de stat „Moldova electronica”, iata doar citeva procese si tendinte extrem de ingrijoratoare cu care noi, crestinii ortodocsi din aceasta tara, ne ciocnim astazi inevitabil si fata de care sintem nevoiti sa dam o marturisire echilibrata, dar in acelasi timp demna si hotarita, fara compromisuri de constiinta. In acest moment credinta ortodoxa si tara noastra trec prin cea mai critica si vicleana perioada a istoriei, iar noi vom da socoteala pentru ca ori facem tot ce ne sta in putinta sa ramina libere, ori, stind nepasatori, le vom ajuta sa dispara si, in mod firesc, impreuna cu ele si noi.

La moment, situatia juridico-legala a subiectului expus in aceasta Adresare a noastra este urmatoarea:

In conformitate cu legislatia RM si intru executarea hotaririi de Guvern nr.345 din 30.04.2009, Ministerul Justitiei al RM a instituit Registrul cultelor religioase si partilor lor componente, ca parte a Registrului Unitatilor de Drept. Potrivit p. 21 al prezentei hotariri, Ministerul Tehnologiei Informatiei si al Comunicatiilor atribuie un numar de identificare de stat (IDNO) tuturor cultelor religioase si partilor lor componente. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=Xq9Ou_iZ3dw]

In fiecare an, la 27 iulie, Biserica sarbatoreste pe Sfantul Pantelimon, „doctorul cel fara de arginti“, martirizat in vremea persecutiei imparatului roman Diocletian (284-305), in cetatea Nicomidia din Asia Mica, pe cand avea doar 29 de ani. Este numit „doctor fara de arginti“ pentru ca, medic fiind, a imbratisat credinta crestina, si-a impartit averea saracilor si nu primea plata pentru tratamentele pe care le facea. Evlavia populara l-a cinstit indata dupa ce a fost incununat cu mucenicescul sfarsit, devenind, din imparatia lui Dumnezeu, ocrotitor al celor ce vindeca si ajutator al celor ce se vindeca. Sfantul Pantelimon s-a nascut in jurul anului 275, in cetatea Nicomidia din provincia Bitinia, intr-o familie nobila, si a primit numele Pantoleon, care tradus din limba greaca inseamna „cel in toate puternic ca un leu“. Tatal sau, Eustoghie, era senator pagan al imparatului Maximian Galeriu (286-305), intr-un Imperiu roman in care credinta crestina era pricina de persecutie, batjocura si moarte. Cu toate acestea, mama sa, Euvula, imbratisase tainic credinta in Hristos, si si-a crescut copilul in dragostea lui Dumnezeu. Nu mult timp s-a bucurat tanarul Pantoleon de dragostea si ocrotirea maicii sale, caci aceasta s-a mutat la cele vesnice, pe cand el era inca era un copil. Pentru sfintenia vietii si datorita fiului pe care l-a odraslit si crescut, Euvula a fost canonizata de Biserica si este cinstita la 30 martie. continuare »

Ministrul de Externe al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Volokolamskului, kir Ilarion, care a participat la dialogul teologic dintre papistasi si ortodocsi de la Rethymno (Creta) a declarat ca exista impasuri datorate numeroaselor puncte de vedere diferite ale reprezentantilor Bisericilor Ortodoxe asupra primatului papei. Potrivit Agentiei de Presa bisericeasca „Romfea”, din data de 21 iunie:

„E nevoie de rabdare in dialogul cu catolicii”, a precizat intre altele colaboratoarei noastre Pegky Dokou, Preasfintitul Mitropolit al Volokolamskului, kir Ilarion, in timpul intalnirii ortodocsilor si romano-catolicilor care a avut loc la Rethymno.

Mitropolitul Volokolamskului, rugat sa faca aprecieri asupra intalnirii de la Rethymno a comisiei constituante, a subliniat: „A fost o intalnire a comisiei constituante mixte de dialog teologic dintre Biserica Ortodoxa si cea Romano-Catolica. Timp de trei zile am incercat sa planuim si sa luam notite asupra primatului si a sinodalitatii intemeindu-ne atat pe studiile teologice, cat si pe elementele istorice referitoare la Biserica din primul mileniu”. continuare »

În seara aceasta(25 iulie 2011), Înaltpreasfintitul Serafim, Mitropolit de Pireu, a slujit Vecernia Mare cu Litie in biserica „Sfanta Paraschevi” – Kalipoleos din Pireu, enorie ce-si serbeaza hramul.

În cuvantul de invatatura, Înaltpreasfintia Sa a vorbit despre Sfanta Mucenita Paraschevi si despre unicitatea sfinteniei, care se poate dobandi doar in Ortodoxie, demolandu-i pe asa-numitii „sfinti” ai religiilor orientale si ai Occidentului eretic, cu referire precisa la beatificarea papei Ioan Paul al II-lea si a cardinalului Aloijius Stepinatz, casapul moral a 800 000 de ortodocsil sarbi. Mai exact a spus:

„…Desigur, Biserica noastra Ortodoxa, care constituie „stalpul si intarirea Adevarului” nu accepta asa-numitele sanctificari (canonizari) ale oamenilor inselati, pentru ca in spatiul si in timpul terestru exista erezii si para-sinagogi si abateri si inventii sau facaturi omenesti, care in mod mincinos, fals si oportunist incearca sa demonstreze -chipurile – o dimensiune launtrica de adevar si trec la sanctificari – asa cum zic ei – ale unor persoane care sunt cunoscute pentru nedreptati ingrozitoare impotriva naturii umane, dar si impotriva Bisericii lui Hristos. Aceste lucruri, deci, Biserica nu le accepta, pentru ca nu le accepta Dumnezeu; pentru ca stiti ca sfintenia este participare la si impartasire din adevarata viata a lui Dumnezeu. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=tqB9lHSKKTg]