VIDEO: Părintele Mihai Valică – Creștinul de azi între libertate hristică, tranziție năucitoare și dictatură. Abordare teologică și bioetică

| Asociația pentru Libertatea Românilor

Creștinul de azi între libertate hristică, tranziție năucitoare și dictatură. Abordare teologică și bioetică

Cuprins

• Libertate hristică și demnitate teologică
• Libertatea persoanei și dictatura lumii
• Câteva date despre tehnologia RFID. Istoric şi actualitate
• Dileme civice, legislative, bioetice şi încălcări ale drepturilor omului
• Abuzuri și atitudini dictatoriale
• Concluzii parțiale și întrebări retorice
• Concluzii finale, precizări, soluții și perspective

1. 1. Libertate hristică și demnitate teologică

Ființa umană trebuie să se dezvolte, să fie înțeleasă și acceptată în parametri de libertate, demnitate teologică[1], calitate a vieții, și de sfințenie și îndumnezeire a persoanei umane. Păstrarea și dezvoltarea acestor deziderate reprezintă motivul principal al conferinței din seara aceasta.

Scopul nu este acela, de a critica modernizarea tehnologiei, sau de a respinge a priori tehnologia, de a critica statul sau alte organisme interne sau internaționale, ci dimpotrivă de ai sensibiliza și atenționa de derapajele legislative și de cele ale tehnologiei biometrice actuale, plecând de la valoarea și nevoile ființei umane spre tehnologie și putere, și nu invers, întrucât tehnologia și statul au fost create pentru om și nu omul pentru tehnologie și lume.

Biserica, societatea civilă, societatea științifică și academică trebuie să îşi asume responsabilităţile ce le revin, „pentru apărarea valorilor fundamentale, care stau la baza edificiului socio-comunitar, pentru ca societatea pe care dorim să o construim, să fie o societate morală, dreaptă, prosperă, atât din punct de vedere economic, social şi politic, cât şi spiritual, cu un nivel ridicat de responsabilitate colectivă şi individuală, coezivă social, nediscriminatorie şi generatoare de valori umane nerestrictive, în ceea ce privește libertatea omului”[2]. (cerință europeană)

A trăi într-un sistem de supraveghere suspect, ocult și periculos, care se dezvoltă actualmente fără granițe morale, poate genera o dictatură biometrică generală, iar lumea ar putea deveni astfel, o închisoare la scară planetară.

Sf. Scriptură ne avertizează profetic, de posibilitatea acestei sumbre perspective antihristice și de aceea Biserica are datoria morală să fie vigilentă față de semnele vremii și să lupte cu mijloace specifice, pentru a face față provocărilor ce ne așteaptă.

Deci, personal nu propun o contra tehnică sau o contra cultură a modernizării, întrucât tehnologia și modernizarea în general nu conduc neapărat la secularizare sau la înjosirea demnității umane, sau la dictatură biometrică, ci propun o bioetică a tehnologiei în general și a tehnologiei informaționale în special, tocmai pentru a evita un eventual derapaj, care să țină cont, nu doar de valorile umane sau economice, ci și de cele creștine, de conștiință, religioase și să apere în mod unitar și holistic persoana umană.

În acest sens, Sfântul Maxim Mărturisitorul dă mărturie despre distincţia ce există între ceea ce el numeşte “voinţa naturală” şi “voinţa gnomică” a omului (care acționează după un efort de cunoaștere). Voinţa naturală este expresia naturii (firii) umane create de Dumnezeu şi orientate, prin însuşi actul creaţiei, spre comuniunea cu Dumnezeu. Fiind un atribut al naturii umane create după chipul lui Dumnezeu, voinţa naturală implică libertatea naturală, adică înclinarea “firească” (naturală) spre Dumnezeu, libertatea veritabilă[3].

În acest sens spune Sf. Apostol Pavel că ” Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă”[4]. În acelaşi timp, voinţa gnomică este, în înţelegerea Sfântului Maxim, expresia ipostasului căzut al omului (nu a firii); ea este “liberul arbitru”, adică libertatea personală, posibilitatea omului de a alege şi acţiona în consecinţă fără nici un fel de oprelişti. Voința naturală este preferabilă față de liberul arbitru, întrucât faca-se voia Ta… este mai importantă decât voia mea liberă.

Această libertate care acționează după o informare, iscodire, cercetare sau cunoaștere poate fi atât sursa păcatului originar (alegerea împotriva lui Dumnezeu – vezi Adam), împotriva firii, a naturii, etc., și poate fi și sursa mântuirii, dacă alege întru „înnoirea minții” după Dumnezeu și nu după „veacul acesta”. Sf. Pavel spune în acest sens: „Şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit”[5].

“Numai Dumnezeu e bun prin a sa fire şi numai imitatorul lui Dumnezeu e bun prin a sa gnomă” – cunoaștere, precizează Maxim Mărturisitorul.

Vladimir Lossky în acest context face următoarea precizare[6]: “Totuşi, după Sfântul Maxim, această libertate de alegere (adică voinţa, libertatea gnomică – n.m.) este deja o nedesăvârşire, o mărginire a adevăratei libertăţi. O fire desăvârşită n-are nevoie să aleagă, pentru că ea cunoaşte în chip firesc binele: libertatea sa este întemeiată pe această cunoaştere. Liberul nostru arbitru dovedeşte nedesăvârşirea firii omeneşti căzute, pierderea asemănării cu Dumnezeu“[7].

Deci libertatea și voința ipostatică, adică voința mea urmează în mod natural voinței lui Dumnezeu, (devin ipostatice și nu personale tocmai pentru că sunt într-o relație vie cu Dumnezeu), rămâne firească, veritabilă doar atunci când se raportează la Dumnezeu și urmează în chip firesc, voii și lucrării lui Dumnezeu[8]. Aceasta este libertatea hristică.

Atunci când libertatea și voia omului coboară din ipostas spre libertatea și voia persoanei, în acest caz omul acționează după propria sa voie și libertate, se interpune o mască între om și om, între om și Dumnezeu, care poate fi izvorul căderii sau cel mult, dacă duce o viață morală, conform legii morale naturale, poate duce la un confort psihic, ce-i drept și la o stare morală bună și o conduită etică pe măsură, dar nu la mântuire și îndumnezeire, care se fac exclusiv în și prin Iisus Hristos și energiile dumnezeiești necreate[9]. În acest context înțeleg Sf. Părinţi ai Bisericii, Omul în mod ontologic numai ca fiinţă și demnitate teologică: „ontologia lui este iconică”[10], adică atât după chipul lui Iisus Hristos cât și după chipul Sf. Treimi.

1. 2. Libertatea persoanei și dictatura lumii

Libertatea este caracteristică omului, darul lui Dumnezeu pentru om şi răspunsul omului la chemarea lui Dumnezeu: „căci Dumnezeu, preaînţeleptul Orânduitor al tuturor, a socotit că e drept să-i încredinţeze omului însuşi frânele propriilor voiri şi să îngăduie pornirilor lui libere să facă ceea ce le place”, cum arată şi Sfântul Chiril al Alexandriei[11]. Dacă nu proceda Dumnezeu așa, oamenii l-ar fi acuzat pe Dumnezeu de dictatură divină.

Aşadar am fost concepuţi şi creaţi ca fiinţe libere, capabile să alegem. Suntem, cum spunea Sartre, „condamnaţi la libertate“[12], însă vedem că, în prezent, suntem condamnați la dictatură și robie electronică.

Dacă înainte aveam posibilitatea să alegem între libertate și sclavie, acum avem doar varianta din urmă, dictatura sau mucenicia în Hristos.

Contemporanii zilelor noastre acţionează în mod contrar la ceea ce se vrea a fi libertatea. Aceasta se realizează prin promovarea unei tehnologii, care are drept scop îngrădirea libertăţii umane, astfel încât persoana umană să nu mai aibă consimţământ asupra derulării unei vieţi fireşti, fiind în permanenţă monitorizată prin ceea ce ei numesc progresul în tehnologie.

În viaţa şi activitatea lumii materiale domneşte legea necesităţii, pe când în viaţa sufletească libertatea este o caracteristică stringentă și absolut necesară mântuirii și îndumnezeierii omului.

3. Câteva date despre tehnolohia RFID. Istoric şi actualitate

De la primul cip RFID apărut în urmă cu aproape 40 de ani[13] și până la crearea „internetului tuturor lucrurilor”[14], până la apariția NANO și ULTRA cip a fost o cale cu pași foarte mici, dar cu un scop foarte mare: înregimentarea electronică a omului și stăpânirea lui.

În varianta lor iniţială un microcip RFID avea două părţi principale: un circuit electronic capabil să memoreze şi să prelucreze informaţia şi o antenă necesară pentru primirea şi transmiterea semnalelor. Unele variante au baterie proprie, iar altele au nevoie de o sursă externă de energie pentru a putea recepţiona sau transmite semnale.

Astăzi s-a evoluat de la cipul clasic la era NANO micro chips Proofs of Mind Control MK ULTRA RFiD implants. Adică cipul total și controlul mintal al omului prin implantarea lui în corpul uman. Se încearcă trasformarea omului din Chipul și asemănarea lui Dumnezeu- Imago Dei în Imago Homo tehnicus și cip-icus. Vezi și Microdrona cip.

Imago Dei[15]

Omul recent, din chip şi asemănare cu Dumnezeu s-a transfigurat într-o creatură greoaie, pierzând firescul şi mobilitatea trupului adamic şi devenind împovărat şi împedicat de propria-i armură şi interfaţă tehnologică, asemenea unui robot industrial, până la autodistrugere prin forţa şi tehnologia armelor de tot felul.

Imago Homo tehnicus și cip-icus[16]4. Dileme civice, legislative, bioetice şi încălcări ale drepturilor omului

Având în vedere argumentele teologice, civice, etice, bioetice şi duhovniceşti ale acţiunii de introducere a cipurilor RFID în documentele de identitate, carduri de sănătate, etc., precum şi a unor implanturi medicale în ţara noastră, consider ca fiind nedemne de fiinţa umană, imorale şi abuzive, următoarele acţiuni:

Regulamentul 2252/2004 a transformat nedemocratic caracterul standardelor minime (vezi rezoluțiile UE din 2000)[17], din recomandări în norme obligatorii. Deci s-a practicat politica paşilor mărunți și vicleni.

La nivel european a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 385/29.12.2004, act ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi care este obligatoriu în toate elementele sale, aplicându-se direct în toate statele membre, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

Din 2004 şi până în 2009 tehnica biometrică a evoluat. România este, din păcate, prima ţară care foloseşte tehnica de ultimă generaţie, cipul total, depăşind cu mult cerinţele ISO şi recomandările ICAO. Nici o ţară din lume nu s-a grăbit să le implementeze cu atâta acrivie tehnică şi obedienţă. (demolarea industriei pe motiv ecologic= România devine rezervație naturală a sărăciei în aer liber)…rrom=român?

Ba dimpotrivă, România a adăugat prin hotărâri de guvern, noi prevederi, cu toate că nu i le ceruse nimeni. De exemplu: „obligaţia prevăzută la art. VII din O.U.G. nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, de corelare a actelor normative subsecvente (hotărâri ale Guvernului) cu noile prevederi introduse de ordonanţa de urgenţă” ^[18].

Faptul că nu a existat o dezbatere publică pe marginea legii interne prin care se transpune un Regulament este reprobabil și regretabil.

Principiul mai puţină libertate pentru voi dar mai multă siguranţă pentru noi loveşte demnitatea umană direct în fundamentul teologic al persoanei umane, întrucât din punct de vedere ortodox, libertatea omului este suverană şi nu poate fi diminuată sau pusă pe locul doi.

4.1. Abuzuri și atitudini dictatoriale

• colectarea şi stocarea datelor personale cu scopul de a fi livrate unor organizaţii sau state^[19], care invocă terorismul şi alte scopuri mondialiste^[20];
• identificarea frauduloasă a unei persoane de la depărtare, fără ştiinţa ei, mai ales în locurile unde ea nu este datoare să se prezinte;
• acţiunea de „înregimentare” electronică biometrică a omului, care îl acuză a priori ca infractor şi îl clasează în categoria mărfurilor, a fiinţelor necuvântătoare sau a obiectelor oarecare, înjosind astfel demnitatea teologică şi umană a persoanei;
• crearea unei baze de date biometrice centralizată la nivel mondi­al, având în vedere fragilitatea acesteia de a fi accesată de persoane rău intenţionate sau de servicii secrete străine^[21];
• legiferarea implantului medical, care conform H.G. 55/2009 per­mite controlul proceselor fiziologice normale ale organismului uman şi controlul concepţiei umane (procrearea)^[22].
• există un drept discreţionar asupra naturii şi cantităţii informaţiilor înscrise, întrucât nu este reglementat cine are dreptul de introducere a datelor, care sunt criteriile de selecţie a ceea ce trebuie scris şi ce ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei în cauză, etc.;
• abuzurile se extind şi mai aberant prin Legea 298 din 21 nov. 2008, care obligă pe furnizorii de servicii de comunicații electronice, să păstreze orice convorbire telefonică, orice sms sau e-mail pe ultimele 6 luni şi să le pună la dispoziţie, la solicitarea autorităţilor competente^[23]. Acțiunea continuă cu toate că Legea a fost declarata neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr.1258 din 8 Octombrie 2009.
• îngrijorător este faptul că nicio lege sau normă naţională, europeană sau internaţională nu garantează discreţia, securitatea absolută a datelor înscrise şi nu prevede sancţiuni clare pentru cei ce le-ar utiliza în alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijenţă în securizarea datelor.
• acţiunea a început fără o promovare şi dezbatere mass-media corespunzătoare^[24].

4.2. Concluzii parțiale și întrebări retorice

Aceste acţiuni, abuzuri şi atitudini dictatoriale ale autorităţilor administrative şi politice române, denotă o lipsă de respect faţă de persoana umană, și față de români, care sunt folosiți doar ca masă electorală^[25] și obiect de negoț, cu artizanii mondializării cu orice preț.

Se pune întrebarea firească: când se va opri „îmbunătăţirea” actelor biometrice în defavoarea demnităţii şi libertăţii omului?; sau dacă sistemul este așa de perfectibil şi vulnerabil, nu credeţi că în cele din urmă, pentru a simplifica procedurile şi „a asigura o securitate deplină” individului, se va propune implantarea cipului direct în trupul omului? Se știe că aceasta se practică deja în multe țări din lume^[26].

O ultimă dilemă: nu s-ar face cea mai mare nedreptate celor care, plătesc toate taxele şi impozitele legate de asigurările de sănătate şi din motive de conştiinţă nu doresc să primească cardul biometric de sănătate?; drept urmare, aceştia, cu toate că sunt la zi cu plata contribuţiilor de sănătate, pentru că nu au acceptat cardul, nu pot beneficia de serviciile de sănătate, deoarece nu există alternativă, adică o variantă de card fără cip, ceea ce creează o discriminare ucigaşă, întrucât împiedică accesul la serviciile medicale, tocmai celor, pe care legea îi îndreptăţeşte, să fie beneficiarii serviciilor medicale, iar tehnica biometrică îi elimină şi-i condamnă la moarte?

1. 5. Concluzii finale, precizări, soluții și perspective

Mondializarea, înlocuind religia cu drepturile omului, în mod paradoxal, în numele acestor drepturi, pretinde ca îi dă omului mai multă siguranță, dar numai la schimb, cu mai puțină libertate. Aici este capcana, pentru că, dacă se cedează din libertatea omului, care reprezintă o caracteristică fundamentală a chipului lui Dumnezeu în om, de dragul unei siguranțe închipuite, atunci le pierzi pe amândouă, dacă nu chiar totul. Deci, atenție: cipurile dăunează grav libertății omului și sufletului…! De ce? Pentru că a permite „clonarea electronică” a chipului uman şi înregimentarea sa în cipuri şi apoi manipularea lui, după bunul plac al cuiva, înseamnă a „amaneta” ceea ce nu ne aparţine, deoarece noi avem viața împrumutată de la Dumnezeu, şi nu avem voie să reducem identitatea noastră iconică, care este unică, la un număr într-o bucată de plastic, de care depinzi, ca de Dumnezeu, deoarece dacă nu deții acel card, nu exiști, din punct de vedere social, și astfel tehnica biometrică devine parte componentă din fiinţa şi persoana umană.

Eșecurile științei sau folosirea tehnologiei împotriva omului de către unii, nu pot discredita sau încrimina știința sau tehnologia însăși. (avem nevoie de telefon, computer, avion, nanotehnologie, etc).

Executând orbeşte şi slugarnic toate recomandările UE fără să negocieze sau să nuanţeze legile cerute sau impuse de UE sau SUA și mai recent de statul Israel, privind drepturile cetățenești, religioase sau de siguranță personală ori națională, Statul român devine doar un simplu angajat şi funcţionar al Uniunii Europene sau altor interese străine, iar românii devin doar figuranți în propria lor ţară, tratați ca o simplă marfă, pe care se poate pune o etichetă, coduri de bare, cipuri şi se poate livra oricui.

De aceea, cred că expunerea sau livrarea informaţiilor biometrice ale românilor fără discernământ şi discreţionar, reprezintă o acţiune inconştientă şi iresponsabilă şi poate fi considerată chiar ca o trădare a propriilor cetăţeni.

Biserica are obligația morală și pastorală, ca Mamă a Poporului Român, să nu permită ca statul naţional să fie confiscat și regionalizat, adică tranșat și împărțit, în numele unei ideologii economice globaliste himere şi utopice, de clici politice, economice sau mondialiste oculte sau să favorizeze economia, unei minorităţi clientelare. În caz contrar dictatura partidului unic va fi înlocuită cu dictatura unei oligarhii economice despotice, oculte și dictatoriale, dacă nu deja s-a şi instalat în România recentă şi în lume!

În acest caz statul intrumentalizează şi instituţionalizează războiul continuu cu proprii cetăţeni. În aceste circumstanţe Biserica trebuie să aibă o atitudine critică şi moralizatoare, în sens profetic[27], după modelul patristic şi să sancţioneze hristic derapajul şi dictatura mondială și lașitatea statului, cu riscul de a se întoarce înapoi în catacombe şi nu de a tăcea vinovat şi colaboraţionist cu acesta, doar de dragul de a sluji în Biserici frumoase şi în Catedrale măreţe, cu orice preţ şi de a nu-şi pierde confortul şi avantajele materiale.

A dispune de tehnologia biometrică fără limite morale, din punct de vedere teologic sau bioetic este ca și când am fi nepăsători faţă de semnele vremii[28] şi indiferenţi şi nepăsători faţă de călcarea libertăţilor cetăţeneşti, precum şi disprețuirea profețiilor[29], care ne previn prin Sf. Duh despre venirea unor astfel de vremuri de prigoană și dictatură antihristică.

Însă nici preocuparea exagerată faţă de cele de pe urmă, nici față de antihrist, nici față de semnele sale, nu trebuie să depăşească limita atenţiei noastre, fiindcă, atâta timp cât Îl avem pe Hristos cu noi, antihristul nu ne poate vătăma cu nimic, din punct de vedere spiritual, dacă refuzăm dictatura și ne asumăm mucenicia.

Dacă Biserica Ortodoxă Română nu a dorit și nu dorește încă, un consens teologic cu celelalte Bisercii Ortodoxe surori, care au pus în dezbatere sinodală și comunitară problema biometriei, atunci cred că, ar fi de minimă decență și de bun simț, să accepte măcar, un consens etic sau bioetic cu societatea civilă și academică responsabilă…

Pentru a birui lumea[30] trebuie să învăţăm să trăim isihast, cu rugăciune şi asceză, aşa cum rânduieşte Tradiţia noastră ortodoxă. Nu trebuie să considerăm lumea rea, ci să evităm conştiinţa lumească fără Dumnezeu, fie că se numește filosofică, științifică, politică, tehnologică sau academică. Nu trupul sau tehnica întinează, ci conştiinţa trupească fără Dumnezeu şi folosirea tehnicii și a științei împotriva omului creează probleme.

Învăţătura Sfântului Grigorie Palama răspunde la multe probleme actuale, deoarece subliniază că omul are adevărată comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele prin energiile dumnezeiești necreate și prin iubire.

Omul modern nu trebuie să distrugă nici tehnica, nici filosofia sau știința lumii actuale, ci să le transfigureze și să le dea valori hristice perene, pe cât îi stă în putere, iar în cazul când acestea nu pot fi metamorfozate în folosul persoanei umane, să le refuze categoric cu tot curajul și demnitatea, asumându-și orice risc și să trăiască duhovnicește la toate nivelurile vieții în Iisus Hristos şi prin Biserica Sa, în drumul lui spre îndumnezeire.

Nimeni nu se îndumnezeiește fără curaj, demnitate teologică și atitudine, întrucât acolo unde lipsește curajul nu își găsește locul nici o virtute, ne învață Sf. Ioan Gură de Aur.

Sf. Scriptură enumeră frica ca și cap de listă a celor ce nu se mântuiesc: „Iar partea celor fricoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi desfrânaţi şi fermecători şi închinători de idoli şi a tuturor celor mincinoşi este în iezerul care arde, cu foc şi cu pucioasă, care este moartea a doua” (Apocalipsa 21, 8).

Biserica trebuie să transfigureze cu răbdare și consecvență, lașitatea în curaj hristic (deci nu în tupeu sau răzvrătire), și să se delimiteze de cei ce confundă „frica” cu „smerenia”, „slugărnicia” cu „jertfa”, și „ascultarea” cu „delațiunea” aproapelui.

Se vorbeşte despre o Românie profundă, care ar putea face o Românie posibilă, însă ambele Românii nu se pot realiza fără curaj și demnitate, fără Iisus Hristos, fără Biserica Sa şi Poporul Său, aşa cum ne şi atenţionează însuşi Mântuitorul lumii: fără Mine nu puteţi face nimic[31].

Pentru dobândirea unei Românii profunde și a unei lumi mai bune este necesar să se trăiască liturgic, mistic şi euharistic în mod eclesial, economic şi politic în mod corect şi drept, cultural, ştiinţific, tehnologic, legislativ, filantropic şi diaconal în mod hristic, toate acestea într‑o reciprocă ar­monie.

Deci soluţia finală este atitudinea și trăirea hristică mărturisitoare, cu orice preț și „schimbarea prin înnoirea minţii[32]” până la dobândirea „minţii lui Hristos”[33]. Acestea îl vor ajuta pe creștin să trăiască firesc, cu curaj și speranță, să convieţuiască empatic şi sinergic, să se împotrivească nedreptăţii, dictaturii şi celui rău, şi „să deosebească care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit”[34], devenind astfel „curat şi nepoticnit în ziua venirii lui Hristos” [35].

Așa să ne ajute Dumnezeu!
Vă mulțumesc.

Pr. Mihai VALICĂ
11 Aprilie 2013 – Piatra Neamț