În harta de mai sus puteți vedea că Estul Moldovei, sudul Dobrogei și vestul țării sunt concesionate pentru exploatarea gazelor de şist.

Situația cu celelalte resurse naturale

Peste 70% din teritoriul României a fost concesionat pentru exploatarea resurselor naturale. O parte însemnată este dedicată gazelor de șist, concesionări făcute în mare taină. La fel se doreste să se înceapă şi exploatarea lor! Primii români au aflat datorită protestelor din Bulgaria. Imediat, lumea a început să vorbească. Oamenii au început să se informeze. Să protesteze. Cu miile, în toată țara. Acum ţara vuieşte despre gazele de şist!

De ce oare?

Suprafetele concesionate de ANRM

Să ne amintim că anul trecut, când încă nu era la Guvernare, USL ajuta la scoaterea a mii de oameni în stradă la Bârlad împotriva proiectului guvernului lui Mihai Razvan Ungureanu şi se jura că se va opune prin orice mijloace exploatării gazelor de şist în România. Imediat instalaţi la guvernare, după ce au facut campanie împotriva gazelor de şist şi au câştigat alegerile, USL a revenit imediat asupra acestei poziţii. Ba mai mult, a început să dea avize în mare grabă, trecând peste reglementarile de mediu în vigoare, neorganizând nicio dezbatere publică, în ciuda numeroaselor proteste ale populaţiei în toate colţurile ţării, premierul Victor Ponta declarând la o televiziune publică faptul că nu există indicii că ar exista pericole pentru mediu. Aceasta intoarcere la 180 de grade ar trebui sa dea de gandit oricarui cetatean. Ce se ascunde in spatele acestei amnezii extrem de dubioase?

 1. CE SUNT GAZELE DE ȘIST (GDS)

Gazul de şist este acel gaz natural captiv în interiorul formaţiunilor de şist, în porii unor roci dure, cu permeabilitate si porozitate scăzută şi care se află la o adâncimi de circa 3 – 5 km. Deoarece nu se gaseste compact, in pungi de gaz, precum gazul natural convențional, acest gaz se mai numeste gaz neconventional. Gazul de sist, fiind captiv in stratul de roca, trebuie intai sa fie eliberat din fiscurile rocilor, pentru a putea fi adus la suprafață. Acest lucru se face prin folosirea unei metode extrem de noi la nivel mondial, folosita pe scară largă in unele state din SUA (15 state din SUA au interzis aceasta metodă, se va demonstra că nu intamplator), numită fracturare hidraulică (de mare volum).

Important de menționat că, până acum, in România nu s-a extras acest tip de gaz, nici macar experimental. Nu există specialisti români care să cunoasca aceasta tehnologie altfel decât din prezentările firmelor americane care o aplică deja.

Resursă sau blestem? Vom vedea in continuare.

 2. FRACTURAREA HIDRAULICĂ.  PROCEDEU TOTAL NOU!

Metoda fracturării hidraulice de mare volum, in ciuda dezinformărilor frecvente practicate de autoritățile din România, cum că acest procedeu este utilizat ăn România de peste 60 de ani in forajul clasic de gaze, este o metoda extrem de nouă ( introdusă in SUA de aproximativ 9), după cum arată un raport al Agenției de Mediu din Statul New York. Aceasta trebuie diferențiată clar de fracturarea folosită de mulți ani pentru forajele de gaze convenționale, pentru stimularea zăcământului, executată pe putul vertical si folosind cantități de apă de 100 de ori mai mici si fara atatia aditivi chimici. decât fracturarea hidraulică pe orizontală. Fracturare hidraulică de mare volum  constă în efectuarea unui foraj vertical de mare adâncime până în stratul de sist, urmat de unul orizontal. Ulterior, pe putul orizontal, prin detonarea de exploziv, se realizeaza orificii în coloana sondei. După aceea, se injectează cantităţi uriaşe de apă, nisip şi aditivi chimici (0,5% din canitatea totalâ din lichidul de forare). Prin orificii, cantitățile uriase de lichid de foraj, introduse ân rocă la presiuni extrem de mari (1000 de bari si peste), ajung la roca din jur,  provocând lărgirea fisurilor preexistente ale acesteia si eliberând gazul. Ulterior, presiunea internă generataă astfel la nivelul rocii, împinge lichidul de foraj injectat la suprafaţă, împreună cu gazul eliberat.

3. CARE E PROBLEMA CU FRACTURARE HIDRAULICĂ, PÂNĂ LA URMĂ? DE CE ATÂTA ZGOMOT PENTRU “NIMIC”? 

Până aici, un proces industrial ca oricare altul. Dar…fără foc, nu iese fum.

Analizându-l indeaproape, observăm extrem de multe probleme. Sprijinite de dovezi abundente. Nici nu trebuie să cautați prea mult, ele se găsesc peste tot in spațiul virtual si sunt autentice. Căutati imagini si videoclipuri  după “fracking”, veti vedea ce recoltă bogată se extrage. Dacă aveți puțin timp de investit, puteti viziona. Vă recomandăm, pentru a balansa părțile, să vizionați atât filme făcute de companii, prezentând imagini idilice…dar mai ales filme autentice, făcute de oameni ca dvs., exasperati de această situatie, prezentand comunitati dezintegrate si imbolnavite din causa exploatarii.

Problema 1. Consum imens de apă, resursă in scădere si din ce in ce mai pretioasa la nivel global. Metoda necesită pomparea unei cantități imense de apă pentru fiecare fracturare. 20-30 de milioane de litri de apa retrasă altor utilizări (agricol, consum casnic si industrial) si care modifică substanțial configurația subsolului, intr-un mod necontrolabil. S-a calculat că pentru perimetrul Chevron din zona Bârladului, pentru fracturarea intregului perimetru la capacitatea maxima), este necesară o cantitate de apă egală cu consumul municipiului Bârlad pentru 300 de ani (intr-o zonă extrem de săracă in resurse de apa, cum este Bărladul).

Problema 2. Aditivii  chimici. Unii toxici si cancerigeni. Pe lângă cantitatea enormă de apă, amestecul conține 0,5 % aditivi chimici. Până aici nimic grav. Doar ca 0,5% din 30 milioane de l de apă inseamnă 150 de tone de aditivi chimici!. Brosurile de prezentare ale companiilor ne linistesc: substante folosite pentru detergenti. Oare sa fie asa? O privire atenta asupra cocktailului de chimicale folosite (atunci când se poate afla, prin diverse metode, compoziția lichidului de forare, deoarece rețetele sunt proprii fiecărei companii si sunt protejate de secretul comercial), ne arată că din 760 de substantee identificate, 70 sunt toxice iar 29 sunt considerate cancerigene (metanol, glicol, naftalină, formadelhidă, clorură de benzil etc.). 150 de tone per fracturare. Un put se fractureaza, in medie, de 18 ori. Problema este că ele nu rămân la adâncimea inițială, ci migreaza, impreună cu apa, prin fisurile rocilor, ajungând, in timp, in panza freatica, pe care o contamineaza iremediabil.

Problema 3. Fisurarea puțurilor.

Pe lângă infiltrarea substantelor in pânza freatică, care este un proces ce necesita o perioadă mai lungă de timp, există poluarea imediata, datorită fisurilor căptuselii puturilor.

Problema 4. Poluarea atmosferică.

Reprezentanții industriei ne vor spune că este o energie verde. Nimic mai neadevărat. Pe lângă cantitățile imense de energie utilizate la transportul aditivilor chimici, al cantității imense de apă, la realizarea fracturării si la recuperarea gazului si lichefierea lui, adăugăm 9% din cantitatea de gaz metan care se elimină ân atmosferă, intenționat sau accidental. Metanul are un efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, de 105 ori mai mare.

Problema 5. Deversarea  aleatorie a lichidului de foraj.

Companiile sunt acolo pentru profit. Orice km parcurs in plus costă. Astfel, in nenumărate cazuri, semnalate chiar de oameni din industrie, se alege, in locul transportului apei contaminate catre centre de epurare a apelor uzate (procedeu extrem de costisitor), deversarea lor in rauri, pe campuri, in paduri. Fara nici cea mai mică remuscare. Reduce costurile. Imaginati-va cum va arata asa ceva intr-o tara in care se taie copacii sub ochii Garzii de Mediu! Si in care directorul  Garzii Nationale de Mediu, Florin Diaconu, unul din cel mai vocal apărător al beneficiilor gazelor de sist si dezinformator cras pe toate canalele de televiziune unde este invitat, va fi cel care va avea grija ca apa contaminată să nu fie deversată “accidental” in răuri, lacuri, păduri, pe terenurile agricule si neagricole!

Problemele 6, 7, 8: Zgomot asurzitor. Tulburarea linistii mediului rural. Distrugerea peisajului. Industrializarea masivă a unor zone agricole sau a unor areale sălbatice.  Poluarea cu praf de silică, extrem de toxică, cauzatoare de boli respiratorii.

4. DE CE GUVERNUL NOSTRU CONTINUĂ SĂ FACĂ ACEST LUCRU, IN CIUDA ACESTOR DOVEZI SI INFORMATII? SI MAI ALES, DE CE ATÂTA GRABĂ?

Deoarece interesele ca exploatarea să continue sunt extrem de mari (geopolitic, economic), orice dezbatere reală, deschisă pe acest subiect este evitata. Oficialii sustin ca economia americană si-a revenit din criza datorită exploatării GDS. Punând problemele pe tapet prin dezbateri publice, s-ar ajunge la interzicerea acestei metode in toata SUA, nu doar in 15 state (din 51), cum este cazul acum. Cand alesii nostri vorbesc de gaze de sist, folosesc modelul SUA, fără sa ne spune de ce aceste 15 state au ales să interzică acest procedeu. Si la noi, ca si in SUA este vorba de lobby la cel mai inalt nivel. La noi, lobby-ul e interzis, teoretic. El se numeste trafic de influentă. Consilierul onorific al lui Victor Ponta pe teme de energie este nimeni altul decat generalul american in rezervă Wesley Clark, cu actiuni in BKN Petroleum, o firma majoră de pe piata petrolului si gazelor in SUA si Canada. Victor Ponta pare ca a fost atat de convingator sfatuit de acest erou de război, incât a uitat total cum striga cu orice ocazie că este impotriva proiectului de la Rosia Montană si impotriva exploatarii gazelor de sist. Este interesant sa aflam ce argumente i-a putut aduce acest domn binevoitor, incât a clatinat ambele crezuri de fier ale ex-ecologistului Prim Ministru, care exact pe 5 iunie, de Ziua Mediului, primea, alături de Rovana Plumb, premiul la categoria “Tinere sperantă ecologistă”.  Acum fix 1 an de zile…

5. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

După cum se poate intui pănă la acest punct, extracţia GDS produce efecte devastatoare si iremediabile asupra solului, apei şi aerului, cu impact direct asupra oamenilor, animalelor si vegetatiei (a vietii, in general)

Apa potabilă și ape subterane contaminate	Poluarea aerului
Aproximativ 20.000 mc de apa cu substanțe chimice  toxice sunt folosite la o fază de fracturare. Jumătate din  apa contaminată rămâne în subteran și migrează spre  pânza freatica. Din cauza tehnologiei se produc și  scurgeri directe în pânza freatică încă de la prima  utilizare, din faza de explorare.	Aproximativ 7% din cantitatea de metan se pierde în atmosferă, poluând aerul. Gazul nu iese singur ci împreună cu alte chimicale toxice volatile sau sub formă de pulberi.
Soluri toxice și radioactive	Cancer și boli incurabile pentru oameni
Substanțele toxice, radioactive și metalele grele, antrenate de fluidul de fracturare vor contamina solul, fie prin scurgeri din bazinele de decantare fie prin depozitarea acestora in subsol, in puturi dezafectate. Ca urmare solurile se vor eroda accentuat.	Consumul apei din zona de exploatare, dar și aerul, au  dus la intoxicarea cu substanțe cancerigene șimutagene, producând afecțiuni dintre cele mai severe și  greu de tratat, dacă nu chiar fatale.
Distrugerea florei și a faunei	Infrastructură distrusă și poluare fonică
Agricultura și creșterea animalelor si a albinelor vor fi afectate prin distrugerea surselor de apă și hrană. Flora și fauna dispar, iar locul se va deșertifica.	Aproximativ 1000 de camioane de mare tonaj vortranzita zona de explorare și exploatare și vor distruge  prin greutate și vibraţii casele și infrastructura și vor  polua aerul.
Cutremure și alunecări de teren	Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete uriase, extrem de fertile
Exploziile asociate fracturarii și injectarea sub presiune  a fluidului au produs cutremure în SUA, Marea Britanie (care a si impus un moratoriu din acest motiv)  și Italia. România este tara din Europa cu cea mai mare activitate seismica, perimetrele din Dobrogea si Banat fiind suprapuse unor zone cu un mare potential seismic. Mai mult, fracturarea hidraulică ar putea reactiva falia Shabla-Snagov, care ar putea efecte devastoatoare, existand pericolul producerii de tsunami in Marea Neagră. Fracturarea  hidraulică agravează efectul seismelor care devin mai  numeroase si mai ample și poate duce, în timp, la alunecări de teren.	Ca urmare a spațiului ocupat de exploatarea de gaz de șist, atât la suprafața, cât mai ales în subteran, coroborat cu reducerea drastică a disponibilului de apa necesară agriculturii, legumiculturii și creșterii animalelor, din circuitul agricol vor fi scoase sute de mii de hectare. Disparitia albinelor datorită substantelor toxice emanate in atmosferă. Anularea posibilității practicării agriculturii ecologice, România deținând 1 loc  in UE ca si potential pentru agricultura ecologică! Toate aceste lucruri vor fi iremediabil pierdute.

 Trebuie remarcate dezastrele ecologice și cu efecte grave asupra sănătății locuitorilor din zonă, care au survenit în urma exploatărilor gazelor de șist cu metoda fracturarii hidraulice în Ecuador, Brazilia, Nigeria și Kazahstan și putem concluziona ca extragerea gazelor de șist contravine conceptului de dezvoltare durabilă. Totodată Companiilor nu li s-a cerut să constituie un fond de garanții de mediu.

6. PRETUL GAZELOR DE ȘIST

            S-a speculat extrem de mult asupra preturilor gazelor naturale in SUA, care sunt de 4 ori mai ieftine decât in Europa. Studii recente, realizate inclusiv de oameni din bransa pro-fracturare, au evidentiat faptul că in Europa, datorită unui complex de factori (geologia diferită si stratigrafie diferite, lipsa infrastructurii si a logisticii, a personalului calificat, legislatia mai restrictivă de mediu, densitatea populării), preturile de productie vor fi de 4 ori mai mari decât ăn SUA. Deci la acelasi nivel la care se cumpără gazul in Europa, pe piața liberă (pe care România va trebui să intre in totalitate in 2018), fără a produce niciun pic de poluare. Deci, revoluția preconizată a prețurilor la gaze in Europa este un mit care a fost demontat extrem de rapid. Ca dovadă, din Polonia s-au retras anul acesta patru compani americane, iar rezervele estimate au fost reduse de până la 10 ori.

Mai mult, ni se spune: dacă vom exploata gaze de sist, vor scădea facturile la gaze, si, odată cu ele, preturile produselor! O gluma tocmai bună de pacalit un copil de la grupa prescolara, cunoscand fiind faptul că preturile la gaze vor creste, conform graficului de liberalizare a preturilor la energie, semnat cu Banca Mondială si cu FMI, pentru consumatorii casnici, de 3 ori (la momentul 1 ianuarie 2013, pretul gazelor in România, pentru consumatorii casnici, era de 35% din pretul la nivel european, iar in octombie 2018,va ajunge la acelasi pret cu cel european). Mai mult, coroborat cu  Legea Petrolului, pe baza căreia s-au semnat, in mod ilegal (deoarece legea nu reglementează hidrocarburile neconventionale, cum sunt si GDS), care specifică faptul că firmele dispun liber de productia de petrol si gaze extrasă, putând, inclusiv, să o exportem reiese că nici măcar nu putem controla dacă gazul va fi vândut in tară sau nu.

Intrebarea care se impune: ce mentine acestă goană după gaze, in ciuda calculelor economice evidente? Explicatia ar putea fi: jocurile de pe bursă, care au prezentat GDS ca “noul boom”, in care “jucatorii” la bursă incă mai investesc banii, fără a se informa despre acest subiect. Cum spunea senatorul PNL, Sebastian Grapa, un soi de Caritas la alt nivel.

 7.  MITUL INDEPENDENȚEI ENERGETICE

Suntem bombardati mediatic cu singurul argument pe care il folosesc ca să sperie lumea de bau-bau-ul de la Est, Rusia, si nevoia de a scăpa de dependența energetică față de aceasta. Cert este că statisticile oficiale ale Eurostat arată că România produce, in medie, peste 130% din necesarul său anual, deci mai mult decat consumă.Prin contractul cu Rompetrol, România exportă, de fapt, gaze  produse cu subvenții de la statul român, pentru ca statul român să cumpere apoi, de la Gazprom, gaze mult mai scumpe decât cele produse in țară si vândute la export, parțial, de Romgaz. Cetateni ai Romaniei, informati-va, nu va lasați manipulați!  Guvernul incearcă să vă manipuleze prezentându-vă date incorecte, lacunare! Mai mult, Ministrul Energiei, dl. Niță, spunea intr-o emisiune de pe 15 mai 2013, că România produce gaze de nu are ce face cu ele, maia ales pe perioada verii! Judecați si dvs. despre ce dependență este vorba aici!

În momentul de faţă România a concesionat zăcămintele de petrol şi gaze către companii străine, unele din ele de apartament, fără niciun angajat la momentul obtinerii contractuluid de concesionare. Acordul petrolier incheiat de statul român cu firmele străine prevede că statul o redevenţă între 3,5 – 13,5% din valoarea gazului extras (contravaloare in bani, nu in gaz), praguri conditionate de cantitatea de gaz extrasă pe zi, care poate fi usor controlată astfel incăt firmele să platească redevența minimă, de 3,5%. Prcatica companiilor in alte situatii dovedeste că aceasta este practica curentă in aceste condi’ii. Chevron, cu 4 perimetre de explorare si exploatare in Romania, a fost data de curand  in judecată in SUA, intr-un proces colectiv in care proepietarii de terenuri acuză Chevron că au plafonat valoarea cotei parte datorată, conform legii americane, proprietarului terenului, la cea mai mică valoare posibilă, desi productivitatea zăcămintelor ar fi indreptățit proprietarii la sume mult mai mari…

Judecati dvs.!  Independentă când iti cumperi propriul gaz, la acelasi pret ca cel din import. Distrugând mediul si sănătatea cetățenilor, in mod total premeditat. Să nu credeți că cei din guvern nu stiu care sunt riscurile. Tocmai pentru că le stiu, tac malc si se feresc de orice dezbatere publică.

8. MITUL LOCURILOR DE MUNCĂ

Alături de mitul independentei energetice, ni se mai flutură in toate emisiunile la care vin reprezentantii statului, culmea, mai ales de către cei care ar trebui să apere mediul, ca Ministra Rovana Plumb, argumentul locurilor de muncă. O minciună grosolană, fiind cunoscut faptul că aceste locuri de muncă sunt extrem de puține si de inalt calificate, că in Romania nu există personal calificat in acest domeniu si se va apela la lucratori extrem de specializati adusi de pe alte platforme, din strainatate. Spre exemplu, un document Chevron arata clar că de 60 de ani de activitate in Europa, a creat doar 1000 de locuri de muncă….Mai mult, studiile arată că pentru o sondă este nevoie, in medie, de 4 lucrători. Cel mult, localnicii vor putea sa fie paznici la aceste puncte de foraj.

8. CE PRIMIM IN SCHIMBUL ACESTOR DEZASTRE ECOLOGICE INEVITABILE?

Gazul fiind exploatat de companii private, vom cumpăra propriul gaz, cel mai probabil la preturi mai mari decât de la Gazprom sau asemănătoare, de la alte companii străine, punand intr-un pericol  extrem mediul si viata in Romania si mai ales rezerva de apă, o rezervă strategică, dat fiind faptul că România are cea mai mare rezervă de apă dulce din Europa, in Dobrogea, o rezervă care in câtiva ani va valora mult mai mult decât petrolul sau gazul, pentru că resursa cea mai vulnerabilă, unica neregenerabilă, este cea de apă potabilă. Progresele umanitătii ne arată că se va putea trăi fără combustibil fosil, care va fi inlocuit de energii regenerabile. Disparitia apei nu putea fi compensată de progresele tehnologice. Apa dulce este o resursă finită extrem de valoroasă si care va defini evolutia planetei in decenii si secolele urmatoare. Cine va detine apa, va detine controlul. Guvernul Romaniei, prin această alegere extrem de iresponsabilă si de antidemocratică, va condamna România anilor următori la boli sigure si la sărăcie si pe termen lung, odată cu poluarea masivă a resurselor de apă, la dispariția vieții pe aceste meleaguri. Această crimă este o crimă indreptată impotriva poporului român

10. SITUAȚIA IN ROMANIA

Până în prezent, în România au fost concesionate, în mod ilegal, pe baza Legii Petrolului nr. 238/2004, zece perimetre în vederea explorării sau exploarii și exploatării hidrocarburilor.  Pentru restul perimetrelor de pe hartă, nu au fost incă semnate acorduri de explorare si exploatare, existând doar concesiuni. Din cele 10 acorduri incheiate, singurele acorduri declasificate la cererea societății civile sunt cele trei acorduri petroliere deținute de compania Chevron in Dobrogea.  Restul, sunt secretizate. Motivul…invocarea secretului comercial!

In tară, oamenii au inceput să se informeze incă de anul trecut legat de nocivitatea gazelor de sist, si au inceput să protesteze. La Barlad un fost deja 5 proteste, cu peste 5000 de participanti de fiecare dată. Au fost intentate procese statului, societatea civilă a reusit, in cazul permietrului Barlad, să blocheze acordarea avizului de mediu pentru inceperea explorarii in 3 comune. Mintind cu nerusinare că explorarea se opreste inainte de faza de fracturare hidraulică, lucru infirmat de brosurile de prezentare Chevron, care spun clar că faza de explorare include inclusiv faza de exploatare experimentală, care foloseste fracturarea hidraulică.

În urma referendumului local organizat în luna decembrie 2012 în Costinești, acesta a fost declarat valid  și a exprimat opțiunea de respingere a extragerii gazelor de șist prin votul negativ a peste 94% dintre cei care s-au prezentat la referendum.

Mai mult, in tară există 17 comune care au emis hotarâri de Consiu Local, prin care se interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice în perimetrul administrat: Ghiroda și Moșnita, județul Timiș și Coroiesti, Iana, Gherghesti, Pungesti, Găgesti, Banca, Suletea, Puiesti, Alexandru Vlahuță, Tutova, Băcesti și Pochidia din județul Vaslui si numărul lor este in crestere.

Pe 4 aprilie 2013, 28 de orase au iesit in stradă pentru a spune nu exploatării GDS. Televiziunile centrale nu au reflectat acest moment. Insă momentul a creat ulterior o presiune mediatică, subiectul incepând să fie dezbătut la Tv si in presă din ce in ce mai mult. A fost o victorie a oamenilor. Rovana Plumb, fortată de presiunea mediatică, a anunțat că va organiza dezbateri publice privind beneficiile economice ale extracției gazelor de sist…in conditiile in care Rovana Plumb ar trebui sa prezinte aspectele de mediu in această dezbatere. Toată lumea asteaptă cu interes aceste dezbateri, care probabil vor fi la fel de netransparente ca si dezbaterile “publice” de până acum, cum au fost si cele privind Pactul pentru Energie, lansat cu mare fast la inceputul lunii mai, 2013.

EPILOG. DE CE ORICE OM IN STRADĂ FACE DIFERENTA?

La sedinta de guvern din 25 mai, Victor Ponta i-a ordonat Rovanei Plumb să nu se lase intimidată de proteste si sa dea avizele de mediu si să continue să meargă pe drumul “drept” pe care merg americanii, respectând, ca si ei, standardele de mediu (asa cum le-am enumerat mai sus)..

Dacă mai crezi că in Romania deptul la viată pentru tine si copii tăi iti apartine, informează-te,  informeaza-i pe cei din jur si mai ales, iesi in strada. Orice om iesit in stradă inseamna spargerea tăcerii iar pentru ei insemnă o presiune in plus.

Rupeti tacerea până nu e prea tarziu! Cand vor monta sondele, va fi deja prea tarziu!

Pentru Apă, viată si natură! Pentru o Românie in care să se nască copii sanatosi!

Romania, in stradă, utltima baricadă! Pentru o Romanie cu cetateni demni si responsabili!

Informează-te, actionează!