Cardurile de sănătate vor fi obligatorii doar după ce se finalizează distribuirea acestora

Conform AvocatNet.ro:

 „Nu toți asigurații au intrat în posesia cardului […] motiv pentru care cardul nu este folosit momentan. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a explicat […] pentru AvocatNet.ro că noile documente vor putea fi folosite de către asigurați și vor deveni obligatorii DOAR DUPĂ CE se finalizează distribuirea acestora și după ce vor fi achiziționate cititoarele de carduri de către furnizorii de servicii medicale.” [1]

Prin urmare, dacă nu se finalizează distribuirea, nu pot deveni obligatorii. Sau, altfel spus, refuzul lor de către cetăţeni este echivalent cu imposibilitatea obligativităţii lor. Cei ce îl primesc, și îl păstrează chiar fără a-l activa, de fapt consimt şi ajută la impunerea lor în mod obligatoriu pentru toţi.

Până în prezent acțiunea românilor a fost una activă, în limitele bunului simţ tipic românesc, în speranța că , în urma sesizărilor primite, forurile abilitate vor include în textul legii  dreptul la alternativă pentru cei care nu doresc astfel de acte din motive legale și  întemeiate.

Cu ocazia tuturor dezbaterilor organizate, asociații profesionale ale medicilor dar și asociații ale pacienților și-au manifestat dezacordul cu privire la introducerea acestui act.

Să nu uităm că în anul 2009, peste 1.000.000 de români au semnat împotriva introducerii în România a oricărui tip de document electronic. Este vorba despre campania de strângere de semnături organizată la îndemnul și binecuvintarea vrednicului de pomenire Părinte Justin Pârvu, campanie finalizată cu o întâmpinare oficială ” inregistrată sub numărul 18.720 la Registratura Generală a Administrației Prezidențiale, prin care se […] solicita organizarea unui Referendum național in problema actelor electronice.”  [2]

Un pas hotărât și eficient  a fost făcut în ultimele săptămâni de numeroși români care au decis să refuze și să returneze cardul de sănătate, FĂRĂ A-L ACTIVA la medicul de familie. Adică, fie au refuzat actul din start când poștașul s-a prezentat cu cardul la domiciliul asiguratului, fie l-au returnat neactivat, la Casa de Asigurări, în situația în care nu le-a fost înmânat personal.

Deși mass media este foarte reținută în a prezenta numărul real al cazurilor de refuz aflăm totuși că:

1. Multe mănăstiri din tară au refuzat cardul de sănătate (în ordine cronologică a apariției știrii):  Mănăstirea Dobru, Schiturile Cărbuna și Răchitel, Mănăstirile Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Buda şi Moldoviţa,Mănăstirile Paltin și Petru Vodă, Diaconești, Făgețel, Frăsinei, Bistrița Neamț, Popăuți, Zosin.[3]

2. BRAȘOV 9 OCTOMBRIE 2014- 20% din brasovenii găsiți la domiciliu refuză cardurile[4]

3. BACĂU, 29 SEPTEMBRIE 2014: „Aproximativ 1.000 de băcăuani au refuzat să intre în posesia cardului de sănătate” [5]

4. BOTOȘANI 21 OCTOMBRIE 2014 ” Zeci de carduri de sanatate au facut cale intoarsa la Casa de Asigurari din Botosani. “ [6]

5. GALAȚI 30 OCTOMBRIE 2014 „S-au returnat 2.514 carduri, dintre care 529 erau ale unor persoane decedate.” [7]

6. GORJ 27 OCTOMBRIE 2014, preşedintele CJAS Gorj precizează : “Am discutat cu cei de la Poştă şi au făcut o estimare, […] vor fi maxim 10.000 de carduri nedistribuite ” [8]

7. MARAMUREȘ 12 SEPTEMBRIE 2014: ”Asiguraţii au dreptul de a refuza cardul naţional de sănătate, care urmează să fie distribuit tuturor asiguraţilor până la sfârşitul anului […]. Dacă merg în sistemul de urgenţă, vor fi primiţi toţi pacienţii, indiferent dacă au sau nu card naţional de sănătate … După aceea, dacă este necesară internarea, iar pacientul este asigurat, dar nu are cardul la el, CAS […] va elibera o adeverinţă de asigurat şi se va proceda ca în momentul de faţă şi va beneficia de serviciile medicale. Nu înseamnă că dacă asiguratul nu are cardul în posesia sa, pentru că l-a pierdut de exemplu, noi întrerupem relaţia contractuală cu el” [9]

8. NEAMȚ 15 OCTOMBRIE 2014 : ” În primele zile de la distribuirea cardurilor de sănătate, poștașii din județul Neamț susțin că există asigurați care nu vor sa accepte cardurile de sănătate”[10].

1. SĂLAJ 30 OCTOMBRIE 2014 La finalul campaniei de distribuire: Din cele 152.000 de carduri, 6.500 au fost returnate din diverse motive(refuzuri sau asigurati care nu au fost găsiți la domiciliu)[11].

10. SUCEAVA 30 OCTOMBRIE 2014 “Unii dintre beneficiari nu vor să-l primească“[12].

11. TIMIȘ 13 OCTOMBRIE 2014 “[…] exista destui lugojeni care refuză cardul” [13]

12. TULCEA 29 OCTOMBRIE 2014 – 5,5% din carduri au fost returnate Casei de Asigurări de Sănătate[14]

„CARDUL DE SĂNĂTATE – EXPERIMENT INACCEPTABIL PE SUBIECȚI UMANI”

Opinii ale medicilor:

1. Colegiul Medicilor din România : “cardul de sănătate constituie un experiment inacceptabil pe subiecți umani “

 Colegiul Medicilor consideră că “o concentrare a datelor medicale personale într-un card la care nu există certitudinea unor mijloace de siguranță înalt performante, care să nu permită accesarea lor de către persoane neautorizate, poate duce la grave atingeri ale drepturilor pacienților”. [17]

2. Domnul Profesor Doctor Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România: ”Cardurile de sănătate reprezintă o lipsă de protecție a informațiilor strict personale, iar dosarul patologic al pacientului nu trebuie trecut pe acestea” [18]. “Cardul de sănătate nu poate să aducă decât o birocratizare și mai gravă, o lipsă de protecție legată de informațiile strict personale care ar trebui să fie protejate”. [19]

“La nivel european, inclusiv Consiliul Europei a atras atenția că nu este bine să concentrăm datele și , mai mult, chiar există o declarație a Comitetului privind Drepturile Omului în care se spune că lupta împotriva corupției și terorismului nu trebuie să fie un motiv pentru care să facem abuz de informatii pe sisteme informatice, pentru că ele pot duce la o limitare a democrației și a libertății”, [20]a afirmat președintele CMR.

3. Medicii de familie consideră inscripţionarea cardurilor o activitate „birocra­tică, cronofagă şi inutilă”[21].

4. Mihail Moisescu, Patronatul Medicilor de Familie Gorj: ”Nu considerăm că aceste carduri sunt benefice pentru noi sau pentru pacient. […] Noi nu suntem interesaţi sub nicio formă de aceste carduri. […]Oricum, consultaţiile se fac fără carduri până la 1 ianuarie 2015 şi după aceea sperăm să se schimbe ministrul, Casa de Asigurări şi să vină cineva cu creier în cap, pentru că nu se poate. Ce fac oamenii care nu au prea multă carte cu PIN-ul, credeţi că oamenii în vârstă[…] au idee ce este PIN-ul şi îl vor ţine minte?! Ce se întâmplă cu cardul dacă se va pierde[…]? Răspunsul este simplu: este inutil “[22].

5. Medicul Filip Panait,din Bâra- județul Neamț a remis, exact în ziua în care Casa Națională de Sănătate începea distribuirea cardurilor electronice, un memoriu adresat Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Acesta consideră cardul de sănătate “o trădare națională“ , iar sistemul electronic de sănătate ar fi „dosarul electronic al trădării naționale, al traficului de organe și de informații confidențiale către firmele farmaceutice transnaționale“. România este un nou „experiment […] fiind printre primele în care se implementează, în timp ce Germania, de exemplu, a refuzat introducerea acestor documente, tocmai din motivele enumerate” [23]

6. De amintit că zeci de medici din toată țara au înaintat un Memoriu către Președintele Colegiului Medicilor din România[24] în care atrăgeau atenția asupra încălcării drepturilor pacienților și al Codului Deontologic al Medicilor prin acceptarea sistemului electronic medical și a cardului de sănătate, solicitând alternativă și pentru pacienți și pentru medici.

***

S-au făcut multiple demersuri către principalele instituții ale statului, acestea dovedindu-se (cu o singură excepție) incapabile de a furniza un răspuns argumentat și punctual la cererile exprimate (a se vedea și fotocopiile răspunsurilor postate pe site ApLR[25]).

 Alți cetățeni au inițiat demersuri individuale în instanță, în sensul solicitării unei alternative la cardul de sănătate și/sau la actul de identitate electronic , alternativă care să nu aibă mediu de stocare electronic.

 Şi în alte ţări s-a implementat cardul de sănătate electronic, dar nicăieri nu s-a impus obligativitatea lor, donarea de organe, baza de date online şi restul care decurg de aici, așa cum se întâmplă în România.

Să lăsăm copiilor noștri o moștenire  de care să nu ne fie rușine!