Cardul de sănătate cu cip: Asociația pentru Libertatea Românilor, ce cuprinde medici și juriști, a trimis un memoriu către președintele Colegiului Medicilor

Un grup de aproximativ 100 de medici din diferite colțuri ale țării a redactat un memoriu în care semnalează aspectele etice și juridice pe care le implică informatizarea medicală. Semnatarii acestui memoriu doresc să informeze alți profesioniști ai sănătății despre ceea ce înseamnă acceptarea utilizării Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate, dincolo de “beneficiile”  proclamate de autorități.
Pentru a adera la această asociație, intrați pe site-ul asociatialibertatearomanilor.ro, la secțiunile Administrativ și Contact.

Memoriu către Președintele Colegiului Medicilor din România,
Domnul Profesor Doctor Vasile Astărăstoae

Domnule Preşedinte,

Semnatarii acestui memoriu doresc să vă aducă la cunoştinţă câteva aspecte care, considerăm noi, încalcă principiile fundamentale de exercitare a profesiei de medic, precum și legi și regulamente care organizează și reglementează exercițiul profesiei, afectând prestigiul acesteia, cu implicații etice și legale în ceea ce privește relația medic-pacient.
Considerăm că prin utilizarea SIUI și a celorlalte componente ale Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate( PIAS: cardul de sănătate,prescripția electronică, dosarul electronic de sănătate), profesia medicală are din ce în ce mai multe îngrădiri de ordin tehnic , aducându-se atingeri caracterului ei umanitar. Suntem constrânși prin obligativitatea utilizării PIAS să încălcăm drepturi ale pacientului garantate prin lege, drepturi care pentru noi constituie OBLIGAȚII.
Prin utilizarea si aplicarea componentelor PIAS nu va mai exista confidențialitate și nici secret profesional (aspecte garantate atât prin legea 46/2003 privind drepturile pacientului cât și prin Codul nostru, de deontologie medicală). Prin inscripționarea datelor medicale pe cardul de sănătate și prin utilizarea SIUI , lărgim nejustificat accesul la informațiile personale ale pacientului, medicii fiind în imposibilitatea de a mai respecta secretul profesional.
Toate persoanele care vor avea acces la SIUI , vor avea acces și la datele medicale, personale, ale oricărui pacient(toți medicii de familie, toți medicii specialiști( alții decât medicii de familie),toți farmaciștii și furnizorii de dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu Casa de Asigurări, personalul autorizat din cadrul caselor de asigurări de sănătate și nu numai…). Persoane total necunoscute pacientului în cauză îi vor putea edita și/sau accesa datele personale, uneori fără ca acesta să aibă cunoștință !

Medicul este obligat să păstreze secretul profesional și să acționeze în acord cu dreptul legal al fiecărei persoane la respectul vieții sale private din punct de vedere al informațiilor referitoare la sănătatea sa.( Art.17. Secretul profesional, CAPITOLUL III al Codului de Deontologie Medicală – Secretul profesional și accesul la datele referitoare la starea de sănătate)

Medicul este obligat să păstreze secretul profesional, obligația fiind opozabilă inclusiv față de membrii familiei persoanei respective. (Art.18, alineatul 1, Întinderea obligației de păstrare a secretului profesional, alineatul 1 al Codului de Deontologie Medicală)

Medicul este obligat să păstreze secretul profesional și obligația persistă și după ce persoana respectivă a încetat să-i fie pacient sau a decedat.(Art 18, alineatul 2 al Codului de Deontologie Medicală)

Medicul, la solicitarea persoanei în cauză, o va informa pe aceasta sau pe persoana desemnată de aceasta, cu privire la orice informație pe care o deține referitoare la starea de sănătate a persoanei în cauză. (Art 19 al Codului de Deontologie Medicală)

Iată cât de restrictive sunt obligațiile noastre în ceea ce privește păstrarea secretului profesional!

Într-o totală opoziție cu prevederile PIAS, care extinde relația medic curant- pacient la pacient – multipli medici sau alt personal, nesolicitați de pacient strict în cadrul actului medical! În plus, „actul normativ al Ministerului Sănătății ”cu privire la cardul de sănătate(n.n.), spune specialistul in legislație IT, domnul avocat Bogdan Manolea “încalcă toate principiile colectării datelor cu caracter personal.” Iată ce alte probleme obiective ridică domnia sa, prin prisma asiguratului: ” Există o bază de date centralizată cu datele de pe carduri? Cine are acces la date ? La ce date ? Cui trebuie arătat cardul ? Cine poate citi datele de pe card și cine de pe cip?(…) Care sunt măsurile de securitate luate în acest sistem informatic ? Cine il auditează ?”(articolul “Cardul nostru de sănătate cel de toate zilele…” de Bogdan Manolea , preluat de pe blogul juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la legislatie, jurisprudență, articole și știri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informației din România și străinătate, https://legi-internet.ro/blogs/index.php/2010/11/15/card-electronic-de-sanatate-romania-critica). Ne întrebăm, cu speranța ca întrebarea să nu rămână doar retorică – la ce ne expunem, noi medicii, și la ce îi expunem pe pacienții noștri?

Am dori să atragem atenția și asupra altor aspecte legate de utilizarea sistemelor informatice(așa cum specialiștii în etica informaticii semnalează):

– transparența inacceptabilă a vieții private,

– riscuri de discriminare și abuz prin expunerea pacientului la o posibilă “agresiune informatică (utilizarea neautorizată a datelor de către angajaţii a căror sarcină este să actualizeze fişierele cu informaţii;scurgerea accidentală de informaţie, prin neglijenţa sau lipsa de atenţie a unor angajaţi sau prin accesul unor intruşi;propagarea de erori şi pagubele pricinuite de acestea- și aici vorbim de erori și pagube umane (n.n.); folosirea intenţionată a datelor în scopuri pe care unii oameni le consideră obiecţionabile)”

– vulnerabilitate, putând deveni „ victime ale urmărilor defectării sistemelor. Anumite sisteme informatice, fie publice sau private, cum sunt cele din domeniul (…) sănătății oferă largi posibilităţi pentru un comportament antisocial sau pentru acţiuni teroriste.” (citat din „Unele probleme sociale,economice, juridice și etice ale utilizării tehnologiei informațiilor și comunicațiilor”- de Prof. Dr. Ing. Șt. Iancu, Secretar științific al Secției de Știință și Tehnologia Informației a Academiei Române)

Cum putem noi garanta că pacienții noștri, ființe umane, nu vor deveni victime ale erorilor, ale discriminărilor, ale abuzurilor ? De când și de ce medicii au libertatea și obligația de a încălca drepturile și libertățile pacientului? Ce riscuri și ce respon-sabilități ne asumăm și în numele cui sau a ce?

Având în vedere că “întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a ființei umane”( Art.1. Scopul și rolul profesiei medicale. Codul de Deontologie Medicală) , considerăm că nu avem voie să ne transformăm pacienții ( în numele progresului și a intereselor economice) în ținte ale agresiunii informatice și a cyberterorismului.

Prin această informatizare(aproape cu orice preț) , respectul față de demnitatea umană, „valoare fundamentală a corpului profesional “(Codul Deontologic al medicilor) devine nul, reperele umane fiind pierdute.Pacientul capătă o transparență totală , în condițiile în care sistemul în sine devine din ce în ce mai opac, prin îngrădirea accesului și lipsa controlului asupra datelor personale.

În temeiul articolului 6 din Codul Deontologic al medicilor care afirmă că “Medicul este dator să stăruie si să-și apere independenţa sa profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale, de raţiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ” considerăm că trebuie să vă semnalăm faptul că independența, libertatea și decizia profesională, actul medical în sine și finalizarea acestuia sunt condiționate de informațiile oferite de un soft, în speță SIUI, iar dacă informațiile furnizate de acest soft sunt eronate, atunci pacientul nu poate beneficia de drepturile sale ca asigurat(consultație gratuită, rețetă compensată sau gratuită etc.) În prezent sistemul are numeroase erori în baza de date, erori cu privire la calitatea de asigurat(pacienți cu plata la zi a contribuției la Fondul de Sănătate apar neasigurați, tinerii de 18 ani apar neasigurați, persoane în viață apar înregistrate ca decedate, nou-născuții sunt validați abia după luna a doua de viață, etc) și chiar dacă aceste erori vor fi corectate, vor exista permanent alte surse de erori și riscuri, așa cum specialiștii în etica informaticii ne semnalează.Oricât de bine va fi proiectat un soft, tot vor exista în practică situații neprevăzute care vor determina programul să dea erori. Oricât de securizat va fi sistemul, în cele din urmă totul va depinde de calitatea morală a celor care au acces la bazele de date și de vulnerabilitatea sistemelor informatice. Obligativitatea introducerii și utilizării unui sistem ce presupune erori și riscuri cu răsfrângere directă asupra stării de sănătate a pacientului și asupra integrității sale, ne face să fim cu atât mai circumspecți, căci noi, medicii, vom fi cei care vom fi direct responsabili, moral și civic.

Medicina este o profesie umanitară, iar exercitarea ei are la bază ca principiu fundamental respectarea demnității ființei umane.Niciodată o mașină sau un soft nu va avea cum să înteleagă sau să aplice principii umanitare! Este îngrijorător faptul că exercitarea profesiei de medic, profesie umanitară, după cum am spus, devine din ce în ce mai dependentă de utilizarea unui PC sau de o conexiune la internet, aspecte care nu înbunătățesc nici serviciile medicale și nici condiția pacienților într-o măsură atât de mare încât să fie considerate absolut necesare desfășurării actului medical. Noi nu ne opunem progresului, dar trebuie să cântărim care aspecte sunt în favoarea omului și care ne transformă mai mult în ființe dependente și vulnerabile. În ceea ce privește PIAS nu putem decât să remarcăm caracterul preponderent coercitiv și restrictiv, în totală discrepanță cu necesitatea, utilitatea și eficiența declarată oficial.

O altă situație pe care v-o semnalăm este aceea în care pacienții asigurați, care nu vor să primească un card de sănătate cu cip, din motive religioase și/sau civice(bazate pe libertatea credinţelor religioase, pe libertatea gândirii şi a opiniilor și pe libertatea conştiinţei,drepturi fundamentale, constituționale, care nu pot fi îngrădite sub nicio formă, precum şi pe dreptul la viaţă intimă şi privată), solicită asistență medicală gratuită, drept care nu le poate fi contestat atât timp cât întrunesc calitatea de asigurat conform legii (Legea 95/2006 cu completările ulterioare, art. 211 – calitatea de asigurat prevede două condiții: domiciliul în România și plata contribuției la Fondul Național de Asigurări de Sănătate). Care va fi procedura în cazul acestei categorii de pacienți? Suntem obligați prin lege să le acordăm asistență medicală gratuită. Faptul că ei doresc să facă dovada calității de asigurat printr-o altă modalitate decât aceasta care le încalcă conștiința (cardul național de sănătate cu cip), nu ar trebui să constituie un motiv de a le restricționa accesul la serviciile medicale gratuite. Acest sistem informatizat și modalitatea de a dovedi calitatea de asigurat printr-un card va împiedica accesul acestor pacienți la actul medical gratuit, deși nu-și vor pierde calitatea de asigurați.

În final , credem că ar trebui să atragem atenția și asupra altui aspect – acuzația de fraudă adusă in corpore castei medicale de către oficialităţile care au prezentat ca principal argument în vederea introducerii cardului de sănătate, reţetei şi dosarului electronic stoparea fraudei din sistemul sanitar! Întreaga castă medicală şi farmaceutică a fost și este acuzată, a priori, de a fi fraudat statul, deşi prezumţia de nevinovăţie este reglementată alături de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti fundamentale. Este acesta singurul mijloc prin care se poate stopa frauda declarată? Este scuzabil și acceptabil prin această prismă, a stopării fraudei, introducerea unui sistem care ne expune și ca medici, dar și ca asigurați unor riscuri majore, etice sau legale inacceptabile? Stopăm răul printr-un rău și mai mare? Este aceasta o abordare corectă?

Semnalarea acestor aspecte precum și o atitudine oficială din partea noastră, a medicilor, în ceea ce privește riscurile și deficiențele acestui sistem considerăm că ține de demnitatea noastră profesională.

Vă rugăm să faceți ce demersuri considerați necesare pentru a se reanaliza legea 95/ 2006, capitolul cu privire la cardul național de sănătate și Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum și alte prevederi legale cu privire la obligativitatea celorlalte componente ale PIAS(prescripția electronică, dosarul medical electronic și SIUI), astfel încât să se ofere alternative legale(fără a conduce la discriminări de orice tip) atât pentru medicii care consideră că nu pot folosi sistemul pe criterii de conștiință , cât și pentru pacienții asigurați ,care au dreptul legal de a beneficia de servicii medicale gratuite și care din motivele mai sus enumerate nu vor accepta cardul național și nici includerea lor în sistemul medical electronic.

La acest memoriu au subscris 84 de medici din diferite părți ale țării, o parte dintre ei fiind membri ai Asociației Pentru Libertatea Românilor

Memoriu către Președintele Colegiului Medicilor din România, Domnul Profesor Doctor Vasile Astărăstoae

| Asociaţia pentru Libertatea Românilor

Cititi si:

• Decizii ale Agenţiei Naţionale de Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal
• Solutii practice pentru Refuzul Cardurilor bancare şi al Cartelelor magnetice
• Cartea Electronică de Identitate
• Notificare Card de Sănătate