Asociația pentru Libertatea Românilor – Propuneri de Modificare a Constituției

Va rugam sa acordati atentie maxima propunerilor de modificare a Constitutiei.

Din experienta pe care au avut-o reprezentantii nostri, la intalnirile organizate de Forumul constitutional, am concluzionat ca intentiile politice ale modificarilor Constitutiei, sunt de a desfiinta statul roman, prin regionalizare si laicizarea declarata a tuturor institutiilor publice, ceea ce va fi realmente o tragedie nationala.

De aceea, am conceput impreuna cu dl. Mihai-Silviu Chirila de la Revista Valea Muntelui  aceste propuneri de modificare pe care le apreciem a fi esentiale.

Noi propunem ca e necesar ca in Constitutia Romaniei ( dupa model ungar si polonez) sa fie inscrise principiile crestine, in mod unitar, astfel incat sa fie reformate toate institutiile care interactioneaza cu fiinta statului roman.Prin modificarile de ansamblu (care se vor referi la pastrarea definitiei statului unitar, prin interzicerea avortului – “viata este protejata de la conceptie”- prin interzicerea legalizarii casatoriiilor homosexuale, prin protejarea identitatii fiintei umane in contextul introducerii unei Comisii de tehnologie, etc. practic atingem toate aspectele care tin de problemele fierbinti ale vietii noastre publice actuale.

Aceste propuneri, in mod evident ca nu vor avea nici o sansa daca vor fi sustinute de un numar redus de persoane fizice si ONG. De aceea, asa cum am demonstrat deja pana acum, va rugam insistent sa va alaturati demersului nostru, sa va insusiti aceste propuneri, in cursul zilei de azi pentru ca maine – termen limita de depunere a acestor modificari la Forumul constitutional – sa le expediem. Termenul de depunere la Forumul constitutional este maine, 30 aprilie. Asa ca trebuie sa actionam rapid! Doritorii si persoane fizice care vor sa semneze, sa raspunda deindata pe mailul Asociatiei pentru Libertatea Romanilor: [email protected].

Asociatia Provita si Asociatia Demnitatea Nationala au propunerile proprii. Noi le-am receptionat si le-am apreciat dar, am gandit ca acestea vizau doar o parte a problemelor astfel incat apreciem ca modificarile noastre care sunt de ansamblu ar trebui sa fie varianta finala si comuna. Va rugam sa aveti in vedere ca nu tinem la vreun drept de autor, astfel incat daca cele doua asociatii vor imbratisa varianta noastra, le vom mentiona ca initiatori ai intregului proiect.
Propunerile acestea pot fi semnate si de catre persoane fizice. Pana in prezent, s-a raliat demersului nostru si judecator Carmen Elena Paduraru.
Numai impreuna si largind cu dragoste randurile noastre vom reusi!

Presedinte Nicolae Livada

Propuneri de modificări constituţionale

întocmite de Mihai-Silviu Chirilă, vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale
“Valea Muntelui” din Bicaz

Preambul

Noi, Poporul Român, Afirmând tradiţia bimilenară a statalităţii patriei noastre, concretizată pentru prima dată în istorie prin crearea statului geto-dac unitar, puternic, prosper, iubitor de pace şi respectat în Antichitate, şi preţuind moştenirea multiseculară a statalităţii româneşti medievale a celor trei Ţări Române: Moldova, Valahia şi Transilvania, vajnice luptătoare pentru apărarea civilizaţiei europene, a culturii şi spiritualităţii creştine, a demnităţii şi independenţei naţionale; Recunoscând ca formă de organizare socială a noastră statul modern român, creat prin unirea celor trei Ţări Române, pe baza unităţii naţionale, teritoriale, lingvistice şi religioase a majorităţii covârşitoare a locuitorilor acestora; Derivând valorile fundamentale ale civilizaţiei şi societăţii noastre atât din preceptele spirituale şi morale pe care le imprimă în conştiinţă credinţa în Dumnezeu, propovăduită începând din epoca apostolică de către Biserica Ortodoxă a Răsăritului şi mărturisită până astăzi de o majoritate covârşitoare a populaţiei, cât şi din principiile şi valorile culturale, spirituale şi morale seculare care nu se află în contrast cu etosul acestei majorităţi; Manifestând un spirit de corectitudine şi toleranţă faţă de minorităţile naţionale, religioase sau culturale rezultate din trecutul istoric, cu aplicarea principiului democratic al dreptului majorităţii de a decide şi a obligaţiei asumate de a garanta minorităţilor drepturi şi obligaţii egale; Dorind să trăim într-o societate democratică bazată pe respectarea legii, pe o morală publică sănătoasă, vegheată de o justiţie independentă, pe solidaritate şi pe acordarea unei şanse egale în viaţă fiecărui cetăţean de a-şi afirma identitatea fără a leza identitatea concetăţenilor săi şi de a-şi folosi abilităţile cu care Dumnezeu l-a înzestrat pentru a se împlini material, social şi spiritual, şi să aşezăm patria noastră, România, în rândul ţărilor civilizate ale lumii, cu respectarea strictă a independenţei sale, a identităţii culturale şi religioase şi a demnităţii noastre, Hotărâm: Titlul 1: Principii generale …

Nu se modifică art. 3

 

Titlul I. Principii generaleArticolul 3: Teritoriul

Forma existentă

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.

Motivare

Introducere structurii organizatorice regiune ar însemna schimbarea întregii Secţiuni a II-a: Administraţia publică locală, din Capitolul V: Administraţia publică, întrucât ar însemna o nouă definire a Instituţiei Prefectului, a atribuţiilor Consiliului Judeţean şi o definire a Preşedintelui regional, a Consiliului Regional şi chiar a Prefectului regional. Or, în condiţiile în care proiectul nu este încă definitivat la nivel guvernamental, o prevedere legată de regiuni în articolul 3 nu are substanţă. În plus, există larg răspândită îngrijorarea că această reorganizare teritorială ar putea încălca alineatul (1) din articolul 3: Teritoriul României este inalienabil, dat fiind că e clar că această regionalizare este o formă de reorganizare a teritoriului de către Uniunea Europeană, cu scopul ca acesta să devină, în timp, când statul naţional va fi golit de conţinut şi de atribuţii legale, teritoriul statului emergent Statele Unite ale Europei.

Modificarea art. 22, alineatul (1)  

 

Titlul II:  Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentaleCapitolul II: Drepturi şi libertăţi fundamentale Articolul 22: Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
Forma actuală	Forma propusă
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.	(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate din momentul conceperii sale.

Motivare

Dreptul la viaţă trebuie să fie garantat din momentul în care viaţa începe să se manifeste. Persoana umană este completă din momentul conceperii, nu poate fi admis faptul că a existat un moment în care omul nu a fost… om. Explicaţiile medicale pe această temă sunt pure speculaţii evoluţioniste, fără nici un temei în realitate.

 

Completare art. 26, cu alineatele (3) şi (4)

Titlul II. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentaleCapitolul II. Drepturile şi libertăţile fundamentale Articolul 26: Viaţa intimă, familială şi privată

Forma propusă

(3) Statul exercită, prin intermediul Comisiei Naţionale de Bioetică, un control al aplicaţiilor descoperirilor ştiinţifice şi tehnice cu scopul de a împiedica lezarea în vreun fel, de către instituţiile sale sau de terţe părţi, a demnităţii, intimităţii, unicităţii şi libertăţii persoanei.(4) Componenţa şi competenţele în domeniu ale Comisiei Naţionale de Bioetică se stabilesc prin lege organică.

Motivare

Tehnologiile biometrice, experimentele geneticii şi aplicaţiile tehnologice ale unor descoperiri ştiinţifice au capacitatea de a prejudicia integritatea persoanei umane.

Completare art. 29 cu alineatul (6)

 Titlul II. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

Capitol II. Drepturile şi libertăţile fundamentale Articol 29: Libertatea conştiinţei

Forma propusă

(6) Statul român recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe Române în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti.

Motivare

Prevederea există deja exprimată în Legea 489/2006, cap. 2, secţ. 1, art. 7 (2). Recunoaşterea valorii Bisericii Ortodoxe Române în viaţa societăţii reia o tradiţie constituţională existentă în România începând de la primul proiect de constituţie, al lui Alexandru Ioan Cuza şi până la Constituţia din 1965.

Completare art. 36 cu alineatele (3) şi (4)

 

Titlul II. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentaleCapitolul II: Drepturile şi libertăţile fundamentale Articolul 36: Dreptul la vot

Forma propusă

(3) Prezenţa la vot este obligatorie numai în cazul referendumului naţional sau local. Neprezentarea la referendum se va sancţiona în conformitate cu legea.(4) În baza prevederii alineatului (3), referendumul naţional sau local nu are nevoie de cvorum, fiind validat de numărul mai mare de voturi în favoarea întrebării care a constituit subiectul său.

Motivare

Referendumul este o formă de manifestare a suveranităţii naţională pe o chestiune punctuală şi de obicei crucială pentru toată societatea. Este incorect să impui obligativitatea participării la alegerea partidelor politice, mai ales când ai o clasă politică din care nu poti alege efectiv nimic, însă o problemă de interes naţional trebuie să privească pe orice cetăţean.

 

Modificare art. 48, alineatul (1)

Titlul II: Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentaleCapitolul II: Drepturi şi libertăţi fundamentale Articolul 48: Familia
Forma actuală	Forma propusă
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe drepturile şi îndatoririle părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea acestora.	(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe drepturile şi îndatoririle părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea acestora.

Motivare

Acesta este modul în care vede poporul român taina căsătoriei, acesta este modul în care legea înţelege familia.

Completare art. 69 cu alineatele (3) şi (4)

 

Titlul III: Autorităţi publiceCapitolul I: Parlamentul Secţiunea 2: Statutul deputaţilor şi senatorilor Articol 69: Mandatul reprezentativ

Forma propusă

(3) Deputatul sau senatorul care, din motive ce ţin de imposibilitatea exercitării mandatului reprezentativ, a demisionat sau a fost demis din partidul şi grupul parlamentar al partidului pe listele căruia a fost ales, se poate afilia numai grupului de deputaţi sau senatori independenţi, după ce a adus la cunoştinţa plenului motivele demisiei sau demiterii sale.(4) Constituie motive de împiedicare a exercitării mandatului reprezentativ numai politicile sau măsurile adoptate pe linie de partid care lezează interesul naţional, binele public, drepturile recunoscute de Constituţie şi legile României sau interesul direct al comunităţii pe care deputatul sau senatorul o reprezintă.

Motivare

Interpretarea cu rea-credinţă a reprezentativăţii mandatului a creat traseismul politic, care este de fapt o înşelare a opţiunii politice a electoratului şi o exercitare a mandatului în scop personal, nu în slujba cetăţeanului.

 

Modificare art. 70 alineat (2) şi completare cu alineat (3)

 

 

Titlul III: Autorităţi publiceCapitolul I: Parlamentul Secţiunea 2: Statutul deputaţilor şi senatorilor Articolul 70: Mandatul deputaţilor şi al senatorilor
Forma actuală	Forma propusă
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.	(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie din parlament, de demisie, pentru alte motive decât cele indicate la art. 69 alineatele (3) şi (4), din partidul şi grupul parlamentar al partidului pe listele căruia a candidat, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
Forma propusă
(3) În cazul demisiei, pentru alte motive decât cele indicate la art 69, alineatele (3) şi (4), din partidul şi grupul parlamentar al partidului pe listele căruia a candidat, locul deputatului sau senatorului în camera în care activează se vacantează automat, în colegiul respectiv urmând a se organiza alegeri anticipate.

 

Motivare

Interpretarea cu rea-credinţă a reprezentativăţii mandatului a creat traseismul politic, care este de fapt o înşelare a opţiunii politice a electoratului şi o exercitare a mandatului în scop personal, nu în slujba cetăţeanului.

Modificare art 135, alineatul (2), litera (g)

 

Titlul IV Economia şi finanţele publiceArticolul 135
Forma actuală	Forma propusă
(2) Statul trebuie să asigure:(g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.	(2) Statul trebuie să asigure:(g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu interesele ţării şi ale cetăţenilor şi în colaborare cu organismele Uniunii Europene.

 

 

Motivare

Aplicarea pe teritoriul României a unor politici concordante cu interesele altui stat, fie el şi Uniunea Europeană, reprezintă trădare de ţară.

 

Modificare art. 148 alineatele (1) şi (2) şi completarea cu alineatul (6)

 

Titlul VI: Integrarea euroatlanticăArticolul 148
Forma actuală	Forma propusă
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare…      (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.	(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii care nu ating suveranitatea naţională către instituţiile comunitare…    (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin prevederi mai favorabile.
Forma propusă
(6) Orice transfer de suveranitate către instituţiile Uniunii Europene se face numai după consultarea populaţiei prin referendum

 

Motivare

Acest articol, în forma actuală, înseamnă de fapt o cedare a suveranităţii României, pentru că într-un anumit moment dat toate prevederile interne ar putea fi contrare regulilor UE, adica ar deveni nule de drept.