Iubirea fara adevar este ipocrizie!

Hristos ne spune : “Daca spunem ca nu avem pacat, ne inselam pe noi insine, iar adevarul nu este in noi” (1Ioan 1, 8)
Papa se declara “infailibil” ex catedra . Pe cine sa credem, pe Hristos sau pe Papa??
Pentru ca ii iubim pe Romano-Catolici, le spunem Adevarul!

De ce spunem NU venirii Papei in Romania? Din urmatoarele motive:

1. Se creeaza confuzie si multi dintre Ortodocsi vor crede ca Biserica Ortodoxa si papistasii ar fi o Biserica, in timp ce Biserica Adevarata este Una, si anume cea Ortodoxa.
Cei care au afirmat Teoria Ramurilor sunt anatematizati de Sinodul Ortodox al Bisericii Ruse din exil (ROCOR), anatema preluata de Biserica Rusiei si de Biserica Ortodoxa in plenitudinea ei.

2. Papa este eretic prin acceptarea ereziei Filioque. Aceasta erezie este condamnata de sfinti si Sinoade Ecumenice si Locale. De pilda: Sinodul II Ecumenic (unde se specifica clar ca Duhul Sfant purcede numai de la Tatal, Simbolul Credintei “Cred si intru Duhul Sfant, Care de la Tatal purcede” ), Sinodul din vremea Sfantului Patriarh Fotie, numit si Sinodul al VIII-lea Ecumenic, Sinodul Antiunionist din vremea Sfantului Marcu Eugenicul, Sinoadele Isihaste din vremea Sfantului Grigorie Palama, impreuna numite si Sinodul al IX-lea Ecumenic, dupa cum confirma parintele Ioan Romanides, parintele Gheorghe Metalinos, parintele Teodor Zisis, profesorul de dogmatica Dimitrie Telenghidis, mitropolitii Heroteos Vlahos, Serafim de Pireu, Atanasie de Limasol, Meletie de Katanga, Augustin Kandiotis si alti mari teologi ortodocsi contemporani. continuare »

Cum vedeti ratificarea tratatului de la Balamand, din 1993, de catre sinodul Bisericii Ortodoxe Romane, pe tema raportului dintre Biserica Ortodoxa si cea catolica? Toate celelalte Biserici Ortodoxe au respins sinodal acele declaratii din tratat, ca fiind eretice, numai Biserica Romana fiind singura care nu l-a respins nici pana azi…

Nu poporul nostru poarta vina, atata timp cat aceste tratate s-au facut si s-au semnat pe ascuns. Ierarhii nostri nu au cerut parerea si acordul poporului, dar nici macar nu am fost instiintati. Doamne fereste, maine poimaine ne trezim ca Biserica Romana nu se mai cheama Biserica Ortodoxa, ci catolica. Noi nu ne putem asuma greselile lor dogmatice. Si vom tine la hotararile celor 7 sfinte sinoade ecumenice cu pretul vietii. Pentru noi aceasta este sfant: marturisirea de credința a celor 7 sinoade ecumenice. Acestea au fost stabilite de Sfintii Parinti prin Duhul Sant. Daca ne lepadam de ele, ne lepadam de Duhul Sfant. Nu e loc de indoiala in privinta dogmelor. Ierarhii nostri cand sunt investiți in episcopie depun un juramant cum ca se obliga sa pazeasca dreapta credința si cele 7 sinoade ecumenice. Daca incalca juramantul, atunci nu mai sunt episcopi, nu se mai supun Sfintilor ierarhi, pastorii lor. continuare »

„Valeriu Gafencu – Sfantul inchisorilor” este numele unei noi “creatii” a celor ce marturisesc pe Sfintii inchisorilor cu jumatati de masura si ajung chiar de domeniul ereziei. Astfel, am putut auzi ca “evreul Wurmbrand s-a convertit la crestinism, mai precis la lutheranism”, cand stim foarte clar de la Sfintii Parinti ca: nu exista crestinism inafara Ortodoxiei. Si iata cum pe seama jertfei mucenicilor din inchisorile comuniste se face ecumenism, spre pierzarea de suflete.

Apoi, la fel ca si in cartea cu acelasi nume a monahului Moise Iorgovan, ascunderea faptului ca cei pe care astazi ii numim Sfintii Inchisorilor au avut un trecut legionar a deranjat pe fostii detinuti politic, colegi cu cei pe care ne laudam ca-i cinstim (ex. Parintele Athanasie Stefanescu spunea tuturor ca aceasta carte arata o neintelegere a traitorilor generatiei “Fratiilor de Cruce” si ca fost o indrazneala necugetata aparitia acesteia). Desi in piesa se fac referiri laudabile fata de Miscarea Legionara, iata ce am primit pe email despre un incident petrecut la prezentarea acestei piese de teatru cu o zi inainte de premiera la radio: continuare »

La doi ani dupa raportul nostru, Sfanta Adunare a Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sarbe a hotarat in Sfantul Sinod intrunit in mai-iunie 1997, ca Biserica Sarba sa se retraga din CMB, adica a hotarat ca Biserica Sarba sa nu mai fie membru organic al acestei organizatii. In explicarea acestei hotarari, episcopii au afirmat ca, Consiliul Mondial al Bisericilor a fost creat ca o exprimare a dorintei de intemeiere a unei “biserici unite”, indeosebi in randul fractiunilor din lumea protestanta (incepand cu 1910). Precum am vazut, bisericile ortodoxe, fiecare in felul sau, au participat regulat la asa-zisa Miscare Ecumenica, indeosebi dupa 1920, pentru a implini porunca lui Hristos “ca toti sa fie una” (Ioan 17:11).

La inceputuri, au participat la ecumenism teologi de seama, precum Sfantul episcop Nicolae al Zicai, episcopul Irineu Cirici al Backai, episcopul Irineu Djordjevici al Dalmatiei, protoprezviterul Gheorghe Florovski, preotul Dumitru Staniloae si altii. Cu fiecare ocazie, ei marturiseau hotarat Vesnicul Adevar si pozitia teologiei ortodoxe: “Fara unitate de credinta nu exista unitate in Biserica – Trup divino-uman al lui Hristos, si nici nu va putea exista vreodata”. La toate intrunirile si adunarile ecumenice, sfintiile lor si-au desprins pozitiile si hotararile lor ortodoxe in concluzii separate. Doar mai tarziu, dupa formarea CMB, acest principiu a fost treptat abandonat si reprezentantii ortodocsi si-au amestecat tot mai mult opiniile cu concluziile si deciziile comune, in esenta neortodoxe. Acest fapt se dovedeste mai ales prin lucrarea prezentata Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, care explica si indreptateste hotararea de retragere din CMB precum urmeaza: continuare »

Se pregateste cu usile inchise venirea din nou a Papei de la Roma. Zic unii ca se pare ca va veni in jurul lui decembrie-ianuarie. Eu ma mir sa vina pe frig, pt ca, de obicei, la astfel de evenimente nefericite se doreste participarea poporului si, deci, este nevoie de vreme mai calduroasa. Ce rost are venirea Papei daca nu se face si o baie de multime, daca nu este indusa in eroare si cat mai multa populatie naiva?
Ca va veni, este sigur. Se aude din ce in ce mai des ca dl. Cazaban-Tataru (cu un trecut cam ocult, aflu in ultimul moment – cine are urechi sa auda; nimic la intuneric care sa nu ajunga sa se vesteasca la lumina), actual ambasador la Romaniei la Vatican, se si lauda cu acest eveniment pus la cale de el – intre altii.
Va mirati ca nu stiti mai nimic, ca de anul trecut din vara, de cand s-a spus ca Sinodul BOR si-a dat acordul in principiu, nu se mai aude nimic?
Nu va mirati! Va explica IPS Ierothei Vlahos -pe care-l admira atata lume, dar il asculta numai cu jumate de ureche- cum sta treaba in relatiile cu papistii – chiar si pe alte meleaguri ortodoxe. Numai ca acolo mai exista si ierarhi verticali care sa ridice glasul si sa blocheze minciuna si mizeria tradarii/ipocriziei: continuare »

Interventia Inaltpreasfintitului Ierotheos, Mitropolit de Navpaktos si Aghios Vlasios in cadrul Ierarhiei Bisericii Eladei, care a fost expusa in Actele Sinodului:

Tema participarii Bisericii noastre la Dialogul dintre Biserica Ortodoxa si “cea romano-catolica”, dar mai ales a modului in care participa este vasta, insa aici ma voi limita doar la a prezenta in rezumat cateva puncte de vedere:

1. Dialogul este necesar, dar cu indispensabilele conditii teologice, eclesiologice si canonice. Adica: Biserica nu trebuie ca in numele dialogului sa se lepede de teologia ei, de eclesiologia si de Dreptul ei canonic.

2. Chiar daca exista teme in suspans, precum tema Uniatiei, precum si alte teme teologice de baza, precum invatatura despre “actus purus”, care influenteaza foarte vizibil intreaga teologie (“Filioque”) si eclesiologie a papismului, cu toate acestea se poate dezbate tema raportului dintre primat si sinodalitate, dat fiind ca a fost o tema de baza, care a preocupat primul mileniu. Consider ca indepartarea treptata a Romei celei Vechi de catre Patriarhiile Rasaritului, a inceput cu primatul papei in Biserica, iar mai tarziu cu introducerea “Filioque-lui” de catre franci in teologia Romei celei Vechi. Adica: papa nu a putut accepta niciodata ca aceleasi privilegii de onoare sa fie acordate de catre Sinodul al IV-lea Ecumenic episcopului Noii Rome. continuare »

Cum s-a raspandit islamul in lume[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=16LRB9ll5mw]

O fosta musulmanca vorbeste despre Islam[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=E01Ak5GTmkE] continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=AU2Gc647kgQ#!]

24 de persoane au fost ucise si cel putin 200 au fost ranite duminica in ciocnirile care au insotit o demonstratie a crestinilor copti in centrul orasului Cairo, potrivit unui raport al Departamentului de Sanatate, citat de televiziunea de stat egipteana, potrivit AFP.Coptii ii invinuiesc pe musulmanii radicali pentru demolarea completa a unei biserici copte din provincia Aswan. Tensiunile intre cele doua tabere au crescut dupa ce presedintele Hosni Mubarak a fost alungat in urma unei revolte populare.

Un corespondent AFP relateaza ca ciocnirile dintre protestatarii musulmani si crestinii copti au continuat in cursul noptii de duminica, in apropierea unui spital central din Cairo, unde se gasesc cadavrele mai multor manifestanti copti, ucisi in urma demonstratiilor din fata cladirii televiziunii publice.

Ciocnirile au inceput in fata cladirii televiziunii publice din centrul Pietei Masperi, insa s-au raspandit curand in Piata Tahrir, epicentrul demonstratiilor care au dus la demisia presedintelui Mubarak. Nu se stie inca cati dintre cei ucisi sunt soldati si cati demonstranti. continuare »

8 octombrie 1998,
Sarbatoarea Sfantului Arsenie cel Mare,
Catolicos al Georgiei ( + 887)

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Georgiei s-a intalnit pentru sesiunea din 8 octombrie in sala de conferinte a Resedintei Patriarhale. La sesiune au fost prezenti toti cei 24 de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe a Georgiei. Sfantul Sinod a fost prezidat de Sanctitatea Sa Ilia II, Patriarh-Catolicos a Toata Georgia.

Sfantul Sinod a adoptat, alaturi de alte decizii de ordin administrativ si ierarhic, o hotarare eclesiastica insemnata. Impreuna cu Hotararea se aflau concluziile Comisiei Teologice care au constituit partea canonica a Hotararii Sinodale.

Chestiunile la care se refera Hotararea sunt:

1. Documentele adoptate de Comisiile Teologice ortodoxe si ne-ortodoxe

a) asa-numita “Declaratie de la Balamand” (intre ortodocsi si catolici)
b) asa-numita “Declaratie de la Chambesy” (intre ortodocsi si ne-calcedoneni)
c) asa-numitul “Acord Antiohian” (intre Patriarhia Ortodoxa a Antiohiei si monofizitii sirieni)

2. Sarbatorirea Invierii Domnului pe stil nou de catre Biserica Ortodoxa Autonoma a Finlandei
3. Noua invatatura eclesiologica eretica – despre existenta Harului Mantuitor in afara granitelor canonice ale Bisericii – asa-numita “Teorie a Ramificatiilor”.
4. Savarsirea de rugaciuni comune si unele cazuri de Comuniune cu ereticii.

Documentul ce urmeaza denunta erezia ecleziologica, asa-numita “Teorie a Ramificatiilor”, aparuta in mediile teologiei moderniste. In aceste conditii s-a luat in considerare invatatura Sfintilor Parinti si Canoanele Bisericii. Invataturile reprezinta marturisirea eclesiologiei ortodoxe.

Sfantul Sinod a aflat informatia potrivit careia Comisia Teologica infiintata in iulie 1997 sub binecuvantarea Patriarhului-Catolicos a Toata Georgia, Sanctitatea Sa Ilia II a studiat poblemele care au cauzat poticneala pentru unele Biserici in ultima vreme.

Comisia Teologica a discutat documentele de la Chambesy (Elvetia) si Balamand (Liban), acordul intre Biserica Ortodoxa a Antiohiei si Bisericile Antiohiene Ne-calcedoniene (Orientale) incheiat in 1991, sarbatorirea inverii in Biserica Ortodoxa Autonoma a Finlandei dupa Pascalia Gregoriana si invatatura despre existenta Harului Mantuitor in afara granitelor canonice ale Bisericii, asa-numita “Teorie a Ramificatiilor”. continuare »

Cuvantul αἵρεση provine de la verbul αἱρέομαι–οῦμαι si semnifica alegerea si preferarea unui anumit aspect dintr-o invatatura, aspect care este absolutizat in defavoarea intregului, a adevarului integral.

Din perspectiva Ortodoxiei, erezia este abaterea de la invatatura consacrata a Bisericii, asa cum a fost ea exprimata de Apostoli si de Parintii Bisericii, mai ales in Sinoadele Locale si Ecumenice. Spre exemplu, invatatura despre unirea celor doua firi in Hristos s-a exprimat la Sinodul IV Ecumenic, potrivit careia firea dumnezeiasca si firea omeneasca s-au unit „neamestecat, neschimbat, nedespartit si neimpartit” in ipostasul Cuvantului.

Cand se accentueaza firea dumnezeiasca in defavoarea firii omenesti, se cade in erezia monofizitismului. Cand se accentueaza firea umana in defavoarea celei dumnezeiesti si mai ales in defavoarea unitatii celor doua firi, se cade in erezia nestorianismului.

Cele de mai sus arata ca trebuie sa primim dogmele Bisericii, exprimate in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie, adica in textele Profetilor, ale Apostolilor si ale Parintii, dogme pe care ultimii le-au exprimat in Sinoade Locale si Ecumenice. Altfel se altereaza adevarul revelat al credintei, iar aceasta alterare se realizeaza prin rationamente si ganduri pioase referitoare la adevarurile dogmatice ale Bisericii. continuare »

In Romania au exista putini teologi care au avut curajul de a combate acordul de la Balamand. Studiul parintelui Romanidis este un necesar semnal de alarma. Chiar daca a fost tiparit inca din 1993 – nu mult dupa semnarea acordului – nu si-a pierdut actualitatea. BOR-ul este cea mai implicata in aceasta problema si este bine sa cunoastem consecintele acestui acord, care este in dezacord cu invatatura ortodoxa despre dogma si sfinte taine, dupa cum veti vedea mai jos explicatiile parintelui Romanidis.

Acordul de la Balamand este intemeiat si pe o interpretare a rugaciunii Domnului nostru din Ioan 17, care nu face parte din traditia patristica. Hristos se roaga aici ca ucenicii Sai si ucenicii acestora sa poata deveni, in aceasta viata, una in vederea slavei Sale (pe care El o are prin fire de la Tatal) atunci cand vor ajunge madulare ale Trupului Sau, Biserica, care va fi intemeiata la Rusalii si ai carei membri sunt meniti a fi luminati si proslaviti (indumnezeiti) in aceasta viata. Proorocii Vechiului Testament l-au vazut in propria lor proslavire pe Domnul Slavei inainte de a se intrupa. Asemenea, ucenicii au vazut slava necreata a lui Hristos, pe care El o are prin fire de la Tatal Sau, pana la, si dupa Rusalii, dar nu ca madulare ale Trupului Sau. Proslavirea (theosis) de la Rusalii a facut parte din transformarea Bisericii Vechiului si Noului Testament in Trupul lui Hristos. Astfel, aceasta forma finala de proslavire (indumnezeire) constituie nucleul istoriei Trupului lui Hristos, care este adevaratul nucleu al istoriei Bisericii. Rugaciunea lui Hristos din Ioan 17 este, deci, pentru implinirea proorociilor, a invataturilor si a fagaduintelor Vechiului si Noului Sau Testament, indeosebi a acelora din Evanghelia dupa Ioan si, mai ales, in 16:13. Aceasta proslavire finala este ceea ce se repeta in viata fiecaruia dintre sfinti, in istorie, si care la care nici nu se mai poate adauga ceva, nici nu se poate imbunatati, mai ales de vreme ce aceasta experienta transcende cuvintele si conceptele, chiar si pe cele ale Bibliei. Astfel inteleg Parintii aceasta rugaciune. continuare »

Unul dintre documentele esentiale legate de catolicizarea Bisericilor Ortodoxe este documentul de la Balamand. E adevarat ca de la Balamand au lipsit cateva Biserici locale, dar BOR a fost prezenta, avandu-i ca reprezentati pe IPS. Antonie Plamadeala si pe parintele profesor Dumitru Radu. Textul documentului – cu note si studiu introductiv, a fost publicat imediat in volumul Dr. Antonie Plamadeala, Uniatismul, metoda de unire din trecut si cautarea actuala a deplinei comuniuni. Documentul de la Balamand, text si comentariu, Sibiu, 1993. Important este mai ales punctul 14: „Potrivit celor spuse mai inainte, Biserica Ortodoxa si Biserica Catolica se recunosc reciproc ca Biserici-surori, responsabile impreuna de mentinerea Bisericii lui Dumnezeu in credinciosie fata de planul divin.” Printr-o astfel de declaratie s-a lepadat invatatura Sfintilor Parinti impotriva ereziilor catolice si s-a deschis larg poarta pentru papistasirea Bisericii Ortodoxe oficiale. Lucru care s-a continuat cu multa perfidie la Ravenna. Si, din pacate, se merge din rau in mai rau…)

Vedeti documentul aici: DOCUMENTUL (ACORDUL) DE LA BALAMAND – 1993

Iata ce spunea si Sfanta Chinotita a Sfantului Munte Athos:

Si cum putem atunci primi urmatoarea declaratie din discursul vostru: „Intrucat fiecare dintre Biserici o recunoaste pe cealalta ca fiind depozitara a harului divin, capabila de a darui mantuire, … incercarea de a rupe credinciosi de la una si a-i adauga la cealalta este cu neputinta”? Am incetat deci sa credem ca doar Biserica Ortodoxa constituie Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica? Ne intoarcem la eclesiologia neortodoxa a documentului de la Balamand, de care Voi insiva ati recunoscut in fata ziaristilor austrieci, ca nu a fost acceptat de nici o Biserica Ortodoxa, mai putin Biserica Romaniei, si care, precum stiti, a fost condamnat sinodal de catre Biserica Greciei si respins de catre Sfanta noastra Comunitate si de catre multi episcopi si teologi ca fiind neortodox? Dar chiar daca cineva ar interpreta declaratia de mai sus ca fiind impotriva prozelitismului Romei prin Uniatism, formularea sa neaga Bisericii Ortodoxe dreptul de a se considera pe sine singura Biserica adevarata.

Fratilor, trebuie declarat razboi serios si tenace Acordului de la Balamand, semnat, UNILATERAL de BOR (din care, cu durere, facem parte…)!

Observati asemanarea dintre cele doua simboluri, care ar trebui sa reprezinte pacea, insa este o pace in numele minciunii.

Studierea de catre ONG-uri romanesti a raportului SUA, publicat de americani in 13 septembrie 2011, a starnit reactii in Romania. Acest raport este catalogat drept o masinatiune catolico-americana indreptata impotriva suveranitatii Statului Roman si o incercare de surminare a Bisericii Nationale Romane.

S-a constatat ca multe din concluziile exprimate in noul raport american sunt cu mult departe de realitatea la fata locului din Romania, multe fiind bazate pe diversiuni ale unor asociatii greco-catolice (ex. “Romanian Greek-Catholic Association” etc.) care functioneaza sub acoperirea ierarhiei unite din Ardeal. continuare »

(mai multe poze)

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU: DESPRE MANIFESTARILE INTERRELIGIOASE ALE ECUMENISMULUI SINCRETIST SUB PRETEXTUL PACII

COMUNICAT

„Nu va injugati la jug strain cu cei necredinciosi, caci ce insotire are dreptatea cu faradelegea? Sau ce impartasire are lumina cu intunericul? Si ce invoire este intre Hristos si Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios? Sau ce intelegere este intre templul lui Dumnezeu si idoli?” (II Corinteni 6: 14-16)

Intre 11-13 septembrie 2011, a avut loc la München, in Germania, cea de-a 11– a Intalnire pentru „pace”, care este derulata de Organizatia comunitatii romano-catolice Saint Egidio si de comunitatea religioasa locala, unde se desfasoara intalnirea. La respectiva intalnire au luat parte reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si ai comunitatilor crestine, precum si reprezentanti ai altor religii din lume. continuare »

Dupa ce am vazut deja ca, pe la sfarsitul anului 66, Pavel era la Roma in viata si liber, iar Petru nu se afla la Roma, nerelatandu-se nicaieri prezenta lui acolo, vrem sa dovedim adevarul acestui din urma fapt.

Petru nu s-a deplasat la Roma nici dupa aceasta data, cel putin pana in anul-81, in pofida celor istorisite de Eusebiu, care se contrazice pe sine.

In cartea a IlI-a, cap. 1 – 4 si in cartea a rV-a, 1 precum si in alte locuri, Eusebiu spune ca Petru s-a dus la Roma si ca 1-a hirotonit ca prim episcop al Romei pe Linos, iar in cartea a II-a, cap. 13 spune ca a fost omorat sub Nero la Roma. Tot el spune, insa, in cartea a IlI-a, cap. 13:

„In al doilea an al domniei lui Titus, Linos, epis­copul Bisericii romane, dupa ce a slujit-o timp de doisprezece ani, retragandu-se, i-a predat episcopia lui Anacletus[1]“.

Am vazut deja carui an ii corespunde cel de-al doilea an al domniei lui Titus, an in care Anacletus a preluat tronul. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=XgKl3KLXA8E]

Slujba ecumenistă a avut loc pe 14 septembrie 2011 la sfinţirea Grădinii Zoologice Rădăuţi: Au participat: pr. greco-catolic Volosciuc Ioan, preoţii ortodocşi Calancea Iustin şi Prelipcean Angel, precum şi pr. romano-catolic Iosif Răchiteanu, toţi din Rădăuţi.

Vedeti si:

• S-a intamplat din nou: impreuna slujire a unui preot ortodox cu un eretic, papistas, pe data de 23 mai 2010 la Bocsa Montana – Caras Severin
• Trei antihristi pictati intr-o biserica ortodoxa, cu binecuvantarea unui admirator de-al lor: Andrei Andreicut
• Mitropolitul Andrei Andreicut caterisit sau depus din treapta, conform deciziei Sinodului BOR pe baza Sfintelor Canoane. Cerem respectarea acestor hotarari!
• Patriarhul ecumenic Bartolomeu s-a rugat impreuna cu ereticii: un “preot” papistas si unul armean – monofizit
• Papistasi, protestanti, musulmani si evrei prezenti la intronizarea patriarhului Irineu al Serbiei
• TRADAREA ORTODOXIEI: Un episcop si un ieromonah, apartinand Bisericii Ortodoxe a Bulgariei, se inchina cu slugarnicie papei, lepadandu-se astfel de Hristos

Profitand de vara prelungita, cine credeti ca a scos capul din vizuina? Nu merita prea multa importanta acest personaj, cel putin dubios, pe numele sau Adolf Marin Vasile – alias Razvan Codrescu, dar iata ce putem citi pe blogul sau, sconcs.ro:

Exista in lumea romaneasca postcomunista o categorie de credinciosi ortodocsi – nici foarte multi, dar nici prea putini – care au pretentia ca numai ei reprezinta cu adevarat Ortodoxia si ca, in afara Ortodoxiei (lor), toata lumea e harazita pierzaniei, de la Rasarit pina la Apus. Acesti “ortodocsi adevarati” fac cit de multa galagie pot, cu un discurs intotdeauna radical si violent, pe internet, in publicatii si la televiziuni de mina doua, in conferinte si marsuri publice. Biserica insasi ai impresia ca nu-i mai incape… continuare »

Dovezi despre nedeplasarea lui Petru la Roma de la anul 41 pana la anul 66, perioada de timp in care teologii apuseni sustin ca Petru a slujit ca episcop la Roma, adica 25 de ani

Teologii romano-catolici aseaza deplasarea Apostolului Petru la Roma pe la anul 41 dupa Hristos, adica in al doilea an al domniei imparatului Claudiu, sustinand ca a ramas la Roma 25 de ani, adica pana la anul 66, cand a suferit moartea muceniceasca sub Nero. Sa vedem mai intai daca asa stau lucrurile si daca cele afirmate sunt in acord cu cele istorisite de Sfanta Scriptura. Pentru a dovedi adevarul vom recurge la naratiunea istorica a Evanghelistului Luca despre calatoriile misionare ale Apostolului Pavel, in care facem cunos­tinta cu cei doi Apostoli, precum si cu epistolele lor. Din acestea va iesi la iveala timpul cand s-au intalnit cei doi Apostoli unul cu celalalt, unde au avut loc intalnirile, in ce an, si cine s-a deplasat cel dintai la Roma si daca Petru insusi s-a deplasat sau nu la Roma in aceasta perioada de timp.

Apostolul Pavel s-a intors la Hristos pe la anul 37, dupa trei ani^{(Gal 1,18)} s-a urcat la Ierusalim pentru a-1 cunoaste pe Petru si a ramas la el cincisprezece zile; asadar prima intalnire dintre cei doi Apostoli s-a petrecut la Ierusalim in anul 39. O a doua calatorie la Ierusalim o face Apostolul Pavel plecand din Antiohia impreuna cu Varnava pentru a aduce milosteniile crestinilor daruite saracilor din Iudeea „ceea ce au si facut, trimitand preotilor prin mana lui Varnava si a lui Saul” ^{(Fapte 11, 30-12, 25)}.

continuare »