Ortodoxie

Botezul Domnului – invatatura smereniei dumnezeiesti

5 January 2011 5 Comments

In acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, catre Ioan, ca sa Se boteze de catre el. Ioan insa Il oprea, zicand: Eu am trebuinta sa fiu botezat de Tine, si Tu vii la mine? Si raspunzand, Iisus a zis catre el: Lasa acum, ca asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea. Atunci L-a lasat. Iar botezandu-Se Iisus, cand iesea din apa, indata cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu S-a vazut pogorandu-Se ca un porumbel si venind peste El. Si iata glas din ceruri zicand: “Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit.”

“Si se va arata slava Domnului si tot trupul o va vedea caci gura Domnului a grait.” (Isaia 40:5).

In vremurile de odinioara, Domnul a fagaduit sa vina si sa Se arate intru slava mare. Oamenii au auzit aceasta dar au uitat ce se spusese. Dar Dumnezeu nu Si-a uitat cuvantul Sau, pentru ca cuvintele Domnului sunt ca stalpii de piatra care nu se pot narui. Domnul a fagaduit ca vine; si iata, El nu a venit la vremea cand noi aveam cel mai putin nevoie de El, ci cand nevoia noastra era cea mai mare. Dumnezeu a trimis un prooroc sau un inger in locul Sau, la vremea potrivita. Dar cand raul s-a inmultit in lume atat de mult, ca nici macar un inger nu mai era in stare sa-l arda cu lumina sa, nici un prooroc nu mai avea putinta sa-l stramtoreze prin cuvintele sale, atunci Dumnezeu Si-a implinit vechea fagaduinta si S-a aratat pe pamant. Dar cum a venit Dumnezeu in plina slava? In smerenie si ascultare de negrait. Intr-un asemenea chip in care ingerii Sai aratau mai stralucitori si proorocii Sai mai mareti decat El. Cand s-au aratat la Iordan proorocul si Stapanul, proorocul a atras atentia mai mult decat Stapanul. Ioan Inaintemergatorul parea mai tainic si mai mare decat Domnul Hristos. Domnul Hristos Isi ascundea slava Sa si maretia sub doua invelisuri groase: unul era trupul omenesc si celalalt era smerenia. Asa incat oamenii nici nu L-au bagat in seama, nici nu L-au recunoscut, in timp ce ochii tuturor puterilor ceresti erau asezati pe El mai mult decat pe intreaga lume zidita. Invesmantat in trup adevarat si in smerenie curata, Domnul Hristos a venit din Galileea, la Iordan, catre Ioan, ca sa se boteze de catre el. (Matei 3:13).

Minunat este Dumnezeu intru lucrarile Lui! Prin toate lucrarile Sale, El ne invata smerenia si ascultarea. El Se ascunde in spatele lucrarilor Sale, tot asa cum soarele se ascunde noaptea in spatele stralucirii stelelor, tot asa cum o privighetoare se ascunde in tufe in spatele cantecului sau.

El da lumina soarelui si soarele straluceste de parca ar avea lumina de la sine, pe cand faptul este ca lumina lui Dumnezeu se trece cu vederea.

El da glas tunetului Sau si vanturilor Sale si acestea se aud; dar El nu se aude.

El da frumusete muntilor Sai si pajistilor Sale si ele stralucesc de frumusete, ca si cum ar fi de la ele, pe cand frumusetea lui Dumnezeu ramane ascunsa ca o taina.

El da frumusete si mireasma florilor campului si acestea o raspandesc in jurul lor ca si cum ar fi de la ele; nebagandu-se in seama ca aceasta mireasma este a lui Dumnezeu.

El da putere fiecarei fapturi si fiecare faptura se impodobeste in fata celorlalte, falindu-se cu puterea, ca si cum ar fi a sa; pe cand puterea nemasurata a lui Dumnezeu nici nu se impodobeste, nici nu cauta a fi bagata in seama.

El da minte din mintea Sa oamenilor si oamenii cugeta si gandesc ca si cum ar fi cu mintile lor; pe cand mintea lui Dumnezeu ramane in pace desavarsita, intorcand spatele laudei lumii.

Astfel ne invata Dumnezeu smerenia. Tot ceea ce face El, face atat potrivit firii Sale, cat si pentru oameni, ca omul sa se rusineze si sa se faca constient de mandria sa prosteasca; ca omul sa nu se dea mare, neavand nici o lucrare buna a sa; ci sa lase faptele sa vorbeasca pentru sine si el sa se ascunda in spatele lor, asa cum Dumnezeu sta tainuit in spatele lucrarilor Sale, fara sa fie vazut ori auzit, asa cum merge un pastor in spatele turmei sale mari.

Minunat este Dumnezeu, Care ne invata astfel smerenia! El este minunat si atunci cand ne invata ascultarea. Omul niciodata nu poate sa fie ascultator ca Dumnezeu. Omul seamana samanta in pamant si apoi o lasa in grija lui Dumnezeu. Omul seamana intr-o zi, dar Dumnezeu Se ingrijeste de samanta vreme de o suta de zile, pazind-o, incalzind-o, dandu-i viata si ridicand-o incetisor din pamant ca un firicel, impodobind firicelul cu mugurasi si apoi o coace, pana cand omul merge din nou la camp, petrecand o zi sau doua ca sa stranga granele si sa le transporte cu caruta la hambarul sau.

Corbul isi cloceste puii si apoi ii paraseste, nemaiingrijindu-se de ei. Dar Dumnezeu ia asupra Lui pe acesti pui nestiutori, slujindu-le si purtandu-le de grija cu ascultare, ziua si noaptea. Pestele isi depune icrele si pleaca, dar Dumnezeu ramane, ca sa scoata pestisori din icre si ca sa le supravegheze hranirea si cresterea lor. Orfani fara de numar, atat de la oameni, cat si de la animale, nu ar ramane in viata daca Dumnezeu nu ar avea grija de acestia. Dumnezeu Isi supravegheaza intreaga Sa zidire zi si noapte, ascultandu-le cererile si dandu-le ceea ce le este de folos.

Dumnezeu asculta doririle si rugaciunile oamenilor si le implineste; El le implineste intotdeauna cu ascultare, atata vreme cat nu exista nici un pacat in cererile si rugaciunile lor. Totusi, rugaciunile care cauta sa-L traga pe Dumnezeu in pacat si sa-L faca partas la pacatul omului – Dumnezeu nu asculta aceste rugaciuni; Dumnezeu nu primeste aceste rugaciuni. Dintre toate rugaciunile, Dumnezeu asculta cel mai grabnic rugaciunile celui smerit, care se pocaieste, care se roaga pentru iertarea pacatelor sale si pentru dezlegarea de ele. In felul acesta, omul se face zidire noua, punand inceput bun – pentru viata de fiu in locul celei de rob. De aceea, toti proorocii, din vremuri stravechi, au cautat pocainta oamenilor. De aceea Sfantul Ioan Inaintemergatorul nu numai ca propovaduieste pocainta, dar savarseste botezul pocaintei, pentru ca oamenii sa puna pecete vazuta pe pocainta lor. Cu cat este mai mare pocainta unui om, cu atat mai deplin se slobozeste de cele ale lumii si se intareste cu ravna pentru Dumnezeu; Dumnezeu degraba ia aminte si in ascultare raspunde rugaciunilor oamenilor. continuare »

Parintele Justin: Sa ne asteptam la surprize de rezistenta duhovniceasca in 2011

1 January 2011 22 Comments

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=nZRBz2BF8T0]

Anul nou e un an foarte tulburat. Sa ne asteptam la surprize mari… la surprize de rezistenta duhovniceasca.. daca putem intr-adevar rezista sau ne pierdem sufletul. Acuma, slujbele la biserica sunt si ele importante, dar ce este mai important este sa marturisim pe Hristos. Sa ne apropriem cu tot dragul de poporul acesta crestin si sa-l punem in cunostiinta cu toate pericolele care se desfasoara in jurul lui.

LA MULTI ANI! Sa luam aminte minunea Sf.Nicolae la petrecerea de revelion

1 January 2011 8 Comments

APOLOGETICUM va doreste un nou an spre mantuire,
cu multe impliniri duhovnicesti!

In localitatea ruseasca Kuibisev, numita astazi “Samara”, pe strada Cikalov, nr. 84, 31, in noaptea de Anul Nou a anului 1955, o minune inspaimantatoare avea sa zguduiasca lumea

Zoia cea de piatra - Minunea Sfantului Nicolae

inabusita de raceala si rationalitatea seaca a comunistilor. Minunea petrecuta in casa Zoiei a aprins inima a multime de oameni, fie ei crestini, ori nu.

Zoia Karnauhova era o simpla muncitoare, in fabrica de tevi din localitate. In noaptea de Anul Nou, tanara Zoia a fost invitata la petrecerea organizata in casa crestinei evlavioase Klavdia Petrovna Bolonkina, cu al carei fiu fata era prietena.

Desi Klavdia nu era de acord cu aceasta petrecere, ea a plecat de acasa, lasandu-i in pace pe cei tineri. Mama baiatului nu era de acord cu aceasta petrecere, deoarece atunci era Postul Craciunului. Anul Nou civil cadea in mijlocul Postului Craciunului, deoarece Nasterea Domnului se praznuiape 25 decembrie, dupa calendarul vechi, adica 7 ianuarie, dupa calendarul nou.

Petrecerea a inceput, insa Nicolae, baiatul gazdei, a intarziat destul de mult. Ceilalti musafiri au chemat-o pe Zoia la dans, pana ce va ajunge si Nicolae. Fata a venit intre ei, insa si-a zis in mintea ei ca, daca nu il are pe Nicolae al ei, il va lua pe Nicolae din icoana. Astfel, nebuna a luat icoana de la locul ei de cinste si a inceput a dansa cu ea.

Prietenii fetei, desi nu erau nici eu foarte credinciosi, au indemnat-o sa o lase la locul ei, caci nu se glumeste cu cele sfinte. Zoia, plina de nebunie si indrazneala, a zis: “Daca exista Dumnezeu, sa ma pedepseasca!”

La numai cateva clipe distanta, un zgomot si o lumina puternica au zdruncinat incaperea. Zoia era incremenita! Oricat s-au fortat tinerii, nici unul nu a putut sa o urneasca din loc pe fata, ba inca nici icoana nu au putut sa i-o ia din brate. Desi era incremenita, fata nedand nici un semn de viata, inima acesteia se auzea, batand incet.

Zoia cea de piatra - Minunea Sfantului Nicolae

Ambulanta a sosit imediat, iar medicii au ramas fara cuvinte. Sora asistentei de pe salvare, a marturisit, zicand: “Sora mea a ajuns acasa foarte tulburata. Desi militia o pusese sa dea o declaratie prin care se angaja sa pastreze tacerea asupra celor intamplate, ea mi-a povestit cum incercase sa-i faca Zoiei injectii, insa a fost imposibil. Era ca si cum trupul Zoiei ar fi fost de piatra – acele seringii nu intrau in piele, ci se rupeau. Oamenii ziceau ca o pedepsise Dumnezeu. Tot orasul vorbea despre acest eveniment.” continuare »

INTERVIU cu Parintele Justin. Sfantul Maslu sa fie remediul pentru crestinul-ortodox si sa nu accepte cardul de sanatate cu cip

30 December 2010 20 Comments

Va prezentam un extras din interviul cu Parintele Justin, aparut in nr. 14 al revistei ATITUDINI, referitor la cardul de sanatate despre care am aflat ca este obligatoriu, nedandu-se nicio alternativa la acesta.

Sa se mai duca crestinii la spitale daca se introduc cardurile de sanatate cu cip biometric?

Nici vorba! Ce sa faca in spitale? Mai degraba te imbolnavesti in spital; te duci acolo cu o boala si te intorci cu inca vreo doua acasa. Dar eu cred ca se vor mai gasi cativa medici crestini, de buna credinta, care sa ajute si fara mijlocirea acestor cipuri. Poate ca si medicii sunt chemati acum de Dumnezeu la o marturisire si Domnul asteapta sa vada raspunsul lor. Daca medicii din Romania ar protesta impotriva implementarii acestui sistem, si motive sunt – Slava Domnului! – poate ca statul nu le-ar mai impune ca obligatorii cetateanului nostru. Dar, nu – se tem ca nu cumva sa isi piarda postul. Cat pentru crestini ii sfatuiesc, ca atunci cand sunt bolnavi, sa cheme preotii Bisericii, asa cum ne invata Scriptura si sa ceara sanatate prin rugaciunile de la sfantul maslu. Ne-a dat Dumnezeu acest remediu. De ce nu il folosim?

Cititi interviul integral pe site-ul ATITUDINI.

Proorociile din Vechiul Testament despre Nasterea Domnului

24 December 2010 8 Comments

“Si tu, Betleeme Efrata, desi esti mic intre miile lui Iuda, din tine va iesi Stapanitor peste Israel, iar obarsia lui este dintru inceput, din zilele vesniciei” (Miheia 5,1).

Vechiul Testament este plin de profetii despre Domnul nostru Iisus Hristos. Toate aceste profetii s-au implinit dupa cum au fost scrise, in persoana lui Iisus Hristos. Este desigur imposibil sa redam aici profetiile tuturor profetilor Vechiului Testament, care s-au implinit in persoana Lui. Vom relata acele profetii de la care orice simplu cititor poate conclude ca Iisus Hristos nu S-a facut om intamplator, ci s-a proorocit ca se va face om, ca se va naste din Fecioara Maria, ca va fi rastignit, ca va invia si ca va veni la noi iarasi la a doua venire ca sa judece vii si mortii.

Asadar toate amanuntele vietii lui Iisus Hristos care sunt indispensabile pentru mantuirea noastra au fost profetite cu multa vreme inainte ca Hristos sa se nasca. Astfel Isaia, care a trait cu 700 de ani inainte de nasterea lui Hristos, a profetit nasterea Acestuia din Fecioara Maria.

continuare »

Aparitie editoriala: Marturisitorii, carte inchinata Sfintilor inchisorilor

16 December 2010 3 Comments

Pentru comenzi scrieti la [email protected]

UPDATE: Descarcati cartea in format DOC de aici.

Editura Lucman a publicat volumul “Marturisitorii”, inchinat Sfintilor Inchisorilor. Cartea este aparuta cu binecuvantarea Preasfintitului Justinian Chira, prin stradania fratelui Ciprian Voicila. Speram ca volumul sa inmultească in randul credinciosilor evlavia fata de Sfintii Marturisitori din temnitele comuniste, mai cu seama ca acesta contine marturii ale minunilor savarsite de Noii Mucenici ai Ortodoxiei. Poate constitui un frumos cadou cu ocazia Sarbatorilor.

Trebuie sa va spun mai intai ca nu Biserica ii face pe sfinti. Nu noi, Sinodul Bisericii, ii facem pe sfinti. Ci pe sfinti ii face Dumnezeu si poporul. Dumnezeu – pentru ca le recunoaste sfintenia lor si poporul – pentru ca pastreaza in memoria sa faptele lor. (…) Dar va veni si vremea sutelor si miilor de preoti si credinciosi care au fost inchisi si batuti pentru credinta lor crestineasca in inchisorile comuniste…

PS. Sebastian Pascanu, Episcopul Slatinei si Romanatilor

Va prezentam un fragment din carte:

Parintele Serafim Rose: Despre rugaciunea catre sfintii necanonizati

In mai 1971, Cuviosul parinte Serafim Rose a scris un cuvant despre cinstirea noilor mucenici din prigoana secolului XX si a celorlalti sfinti necanonizati inca de Biserica. Fragmentul face parte dintr-o scrisoare adresata lui Alexey Young, care era recent convertit la Ortodoxie, si care il intrebase daca se poate ruga unui nou mucenic rus – Arhiepiscopul Serafim de Uglich, care nu fusese canonizat.[1]. Raspunsul parintelui ofera puncte de reper celor interesati de problema cinstirii noilor mucenici…

„In Biserica Ortodoxa nu este interzis sa te rogi la Sfinti «necanonizati». De fapt, canonizarea ofera doar un statut oficial la ceea ce deja exista neoficial: oamenii se roaga unui sfant inainte ca Biserica, in cele din urma, sa-i stabileasca un cult general, moment in care i se stabileste o slujba, o icoana etc. Tot astfel, in mod particular, putem cere sa se roage pentru noi oricarui crestin plecat dintre noi, asa cum obisnuim sa cerem rugaciunea crestinilor ortodocsi in viata – pentru ca toti sunt vii in Hristos; cu atat mai mult cuiva a carui viata sfanta sau mucenicie au fost bine-primite de Hristos Domnul nostru, astfel ca el poate auzi rugaciunile noastre, mijlocind pentru noi.

De aceea, daca esti inspirat sa faci asa, roaga-te cu toata increderea Ieromartirului Serafim. De fapt, nu e nimic rau in a decupa fotografia lui si a o pune intre icoanele tale – dar nu intr-un loc central, ci undeva deoparte, pe la marginea coltisorului tau de rugaciune, cum s-ar spune. Au fost multi oameni care au facut astfel cu imagini reprezentand pe Sfantul Ioan de Kronstadt si Sfantul Herman cu mult inainte ca ei sa fie canonizati… [2]

In octombrie 1972, parintele Serafim Rose i-a scris o alta scrisoare lui Alexey Young, in care a abordat problema cultului sfintilor necanonizati inca de Biserica[3]. Desi s-a referit in mod special la Sfantul Ioan Maximovici (care a fost canonizat abia in anul 1994), randurile sunt valabile si pentru noii mucenici. Parintele Serafim spunea ca alcatuirea slujbei Sfantului Ioan Maximovici este „o practica foarte normala obisnuita de rusi atat pentru Sfantul Ioan de Kronstadt cat si pentru Fericita Xenia, cu multi ani inainte de canoni­zarea lor. Aceste slujbe ale Sfintilor necanonizati sunt savarsite in particular (de catre o persoana particulara sau o manastire) pana ce episcopii permit ca intreaga Biserica sa le savarseasca public. continuare »

APEL pentru sprijinul schitului de maici Strambul, din judetul Giurgiu

16 December 2010 3 Comments

Dragi prieteni,

AM PRIMIT ACET MESAJ PE CARE IL IMPARTASIM CU DUMNEAVOASTRA SI DORIM SA DAM SI NOI O MANA DE AJUTOR.

Buna ziua!
Nu as dori sa va mahneasca citirea acestui mail si imi cer iertare daca asta se intampla. Scopul este cu totul altul si anume o fapta care nu va ramane neobservata si mai ales nerasplatita.

Exista la 30 km de Bucuresti, un monument istoric -un schit de maici, redeschis din 25 martie anul acesta, in localitatea Gaiseni, jud Giurgiu. Maicutele au nevoie de foarte mult ajutor!

Maicile in numar de 4 dorm in clopotnita, iar parintele in sat, la mireni. Daca doriti sa dati o mana de ajutor, cu orice si oricat de putin ar fi, contactati-o pe maica stareta CECILIA MOLDOVEANU la telefon 0749141101.

Urgent este sa se faca chiliile caci a venit iarna! Cladirea chiliilor este aproape ridicata, din lemn(tip Maramures) insa nu au bani sa captuseasca cu vata de sticla, rigips, etc. Maica stareta apeleaza la dvs ca sa o ajutati cu cat puteti la amenajarea unei chilii, cu materiale, bani etc.

Inainte de Paste in saptamana mare s-a scos din pamant o icoana veche de 500ani, a Sfantului Nicolae (cea de mai sus). Au ramas pictate pe lemn doar capul si mana Sfantului. In speranta ca rupeti un pic din ceea ce aveti si daruiti pentru cei care au nevoie si stau sa se roage pentru noi toti, sau ca daruiti pentru refacerea icoanei Sfantului Nicolae, marele facator de minuni, va urez sa va dea Domnul tot ce aveti nevoie si mai ales pace in suflet!

Cu deosebit respect, Gherghina Constantin

Va rog popularizati acest mesaj, caci putem ajuta apeland si la alte persoane, care poate chiar doresc sa ajute. Daca cineva doreste sa daruiasca icoane sau alte obiecte, bucati de aur si argint pentru refacerea icoanei SFANTULUI NICOLAE si suflarea in AUR si ARGINT a icoanei facatoare de minuni a MAICII DOMNULUI, poate oricand sa o contacteze pe maica.

SCHITUL STRAMBUL, Comuna Gaiseni, Judetul Giurgiu,
Cod Fiscal 26564976

Cont BCR : RO04 RNCB 0145 1147 4528 0001,
Stareta CECILIA MOLDOVEANUtel 0749141101

O pastorala parinteasca si realista – PS Sebastian: Hristos se naste intr-o lume din ce in ce mai putin crestina

16 December 2010 9 Comments

PASTORALA LA NASTEREA DOMNULUI
† S E B A S T I A N,
cu darul lui Dumnezeu Episcop al Slatinei si Romanatilor,
Iubitului nostru cler si popor har, pace si mila de la Dumnezeu, Tatal nostru,
iar de la Noi arhieresti binecuvantari!
Preacucernici si Preacuviosi Parinti,
Preacuvioase Maici,
Iubiti credinciosi si credincioase,

Hristos Se naste in lume in fiecare decembrie, umpland unora inimile de bucuria sfanta a pastorilor aflati pe campul Betleemului, altora de prudenta discreta a magilor, iar altora chiar de circumspectia, cu totul nejustificata atunci, a lui Irod. In ceea ce ne priveste, insufletiti de entuziasmul pastorilor, dar luand aminte si la indreptatita ingrijorare a magilor, dorim a face, la acest ceas de sarbatoare, cu durere dar si cu realism, cateva consideratii asupra starii societatii si a lumii noastre din ce in ce mai putin crestine. Aceasta, intrucat am ajuns sa intalnim astazi tot mai multi crestini fara Dumnezeu, oameni lipsiti de morala si credinciosi fara Biserica.

Iubiti frati si surori in Domnul,
1. Din punct de vedere doctrinar, nu putem sa nu constatam lipsa tot mai acuta a lui Dumnezeu si a invataturii Sale din societatea in care traim. Astfel, daca pana nu demult El era Cel care ii alegea pe conducatori si ii ungea cu „ungere sfanta”, urmand ca acestia sa calauzeasca poporul pe caile Sale, acum alegerea se face zice-se de popor, de catre un popor care neglijeaza tot mai mult caile Lui. Asa au putut ajunge la carma unor tari monstri gen Hitler ori Stalin, care s-au intors apoi impotriva propriilor „alegatori”, prin instaurarea dictaturii!…

Cat priveste invatatura mantuitoare a Domnului, aceasta a fost transformata tot mai mult in simplu obiect de studiu, varianta de lucru ori chiar element de vitrina, prea putini fiind aceia care au inteles ca poruncile Lui trebuiesc iubite si traite, nu doar admirate si interpretate sau, si mai rau, ignorate ori chiar sfidate.

2. Sub aspect moral, nu putem sa nu recunoastem ca lumea devine, pe zi ce trece, tot mai necrestina, preceptele sfinte de altadata fiind considerate acum hilare, retrograde ori demodate. Astfel, desfraul, concubinajul si pacatele impotriva firii au ajuns sa fie considerate firesti; avortul, „calcarea pe cadavre” si uciderea bunului nume al aproapelui au devenit cai „juste” si aproape unanim utilizate; iar lacomia, pizma si ipocrizia au ajuns „virtuti” la moda si indispensabile unei lumi din ce in ce mai nesincere.

Cati dintre tineri mai pretuiesc astazi fecioria? Cati dintre cei casatoriti mai acorda cuvenita valoare fidelitatii conjugale? Cati dintre barbati nu cad astazi prada alcoolului? Cate dintre femei nu savarsesc avort? Cati dintre noi nu alergam disperati dupa bogatii, in timp ce Hristos a fericit saracia (Lc. 6, 20)? Cati nu ne punem nadejdea numai in noi insine, desi Domnul ne-a aratat ca „fara de El nu putem face nimic” (In. 15, 5)? Ei bine, toate acestea ne arata noua cat de crestini sau, mai bine zis, de necrestini suntem!…

3. Sub aspect practic, societatea noastra tinde astazi sa ramana doar declarativ crestina. Bisericile, daca pentru cei mai multi au ramas doar simple institutii de increstinat, cununat si inmormantat oameni, pentru altii reprezinta vechi „muzee”, iar slujitorii lor inutili angajati ai statului, ce oficiaza ceremonii ancestrale cu iz medieval.

Desi, in mod public, dar ipocrit, se face uz de crestinism si de valorile sale, prin viata personala cei mai multi semeni de-ai nostri se dezic de el, ori il trateaza ca pe un bun al celorlalti, in timp ce altii − de-a dreptul inamici ai lui − nu se sfiesc sa il atace pe fata in fel si chip, proclamandu-l pagubos, retrograd si, pentru aceasta, chiar periculos.

Dragii mei,
Nu spun toate acestea ca sa ne intristam ori sa ne demobilizam la un ceas de sarbatoare ca acesta! Nu trebuie sa disperam! Daca pe Hristos au cautat sa-L ucida contemporanii Sai inca din leagan, si pe urmasii Sai ii vor prigoni, ne-a prevenit El (In. 15, 20)! E necesar, insa, sa constientizam felul in care ne folosim libertatea si in ce fel de lume am ajuns sa traim, caci daca in comunism lupta se ducea pe fata, acum “lupii” ce vor a sfasia crestinismul au imbracat piei de oi!… Sa invatam a-i cunoaste pe acestia! Sa ne deprindem a-i demasca si a le zadarnici planurile perfide de descrestinare a unei lumi pentru care Hristos S-a intrupat in istorie! Sa cerem ajutorul Pruncului Sfant, nascut pe pamant pentru a aduce pace si bunavoire (Lc. 2, 14), si atunci lupta noastra se va putea dovedi biruitoare!

Sa sarbatorim Craciunul cu Hristos, facand invatatura Sa crez de nezdruncinat al vietii noastre, iar exemplul Sau model demn al petrecerii noastre, nelasandu-ne nicicum derutati de curentele ce cauta a ne instraina de adevaratul si mantuitorul crestinism adus in lume inca de acum 2000 de ani de Pruncul Sfant nascut in ieslea Betleemului!

Al vostru intru Domnul povatuitor,

† SEBASTIAN
EPISCOPUL SLATINEI SI ROMANATILOR

sursa: Episcopia Slatinei

Moastele Sfintilor din inchisori sunt cinstite peste hotare si savarsesc minuni. Marturii de la Manastirea Sf. Sava (Tara Sfanta) si Manastirea Grigoriu (Sfantul Munte Athos)

11 December 2010 7 Comments

Scrisoarea parintelui staret Evdochim de la Manastirea Sfantul Sava din Tara Sfanta despre buna mireasma a moastelor noilor mucenici romani

Arhimandritul Evdochim, Sfanta Manastire Sf. Sava

In Sfanta Lavra, 11/24 iunie 2010

Preacuvioase Parinte Staret Justin (nn. Parvu), binecuvantati!

Cu multa bucurie va comunicam, prin prezenta scrisoare, aducand marturie, cu evlavie si din inima, experienta noastra deosebita cat priveste sfintenia Noilor mucenici ai tarii voastre din timpul abominabilului regim comunist ateu.

Un ieromonah evlavios din Romania, acum aproximativ patru ani, ne-a oferit o particica din sfintele moaste ale unui nou mucenic roman necunoscut, care raspandea o mireasma minunata. Avand o oarecare indoiala despre abundenta miresmei, care se revarsa de multa vreme, am lasat particica pentru un timp, neacordandu-i mare importanta. Insa, cu trecerea anilor, am constat ca aceasta mireasma atat de puternica si rara ramane aceeasi, chiar si de la distanta. Iar din ziua Tuturor Sfintilor (17/30 mai 2010 – n. red.), am asezat-o, impreuna si cu alte Sfinte Moaste, pe Sfanta Masa, unde raspandeste in valuri un minunat miros.

Avand ca pretext acest ultim fapt, din adancul inimii va urez sa aveti intotdeauna cu bogatie Harul si binecuvantarea Dumnezeului nostru Celui in Treime si mijlocirile slavitilor Sfinti Noi Mucenici ai tarii voastre, asa incat sa se conduca sfanta voastra lupta pentru recunoasterea si proclamarea bisericeasca oficiala a multimii de Noi Mucenici romani care, prin marturisirea tare a credintei si martiriul sangelui lor, au sfintit intreg pamantul si au slavit Biserica Ortodoxa a lui Hristos.

Asadar, va urez sa aveti vara binecuvantata si sfanta, in sanatate si desfatare duhovniceasca. Rugati-va si pentru noi…

Cu cinste, inflacarate rugaciuni si multa iubire de Hristos, Arhim. Evdochim, si cei impreuna cu mine frati in Hristos

Trad. din limba greaca de asist. univ. Ion Marian Croitoru

 

O intrebare: cum vi se pare faptul ca sfintele moaste ale noilor mucenici sunt cinstite cu atata evlavie in multe parti ale lumii, iar in Romania unii stareti se tem sa le puna la inchinare? continuare »

Mesaj de la editorul cartii “Pustnicii nevazuti ai Athosului”, in care au aparut prorociile despre masacrul din 2011

9 December 2010 17 Comments

Sunt editorul cartii Pustnicii nevazuti.
In aprilie 1999, am fost in Sfantul Munte Athos, unde l-am cunoscut pe mh. Vlasie Cipriotul care lucra la cartea Pustnicii de pe Athon.
I-am spus ca scriu si editez carti religioase ortodoxe, rugandu-l sa-mi permita tiparirea cartii Pustnicii… in Romania. I-am spus ca am aflat ca se afla Pustnici cu vietuire ingereasca si pe Muntele Rarau. Mi-a dat binecuvantarea.
La prima editie a cartii, am mentionat intr-o nota de subsuol, existenta pustnicilor cu vietuire ingereasca si pe Muntele Rarau.
Dupa aceasta m-am intalnit cu fratele Ioan, care mi-a spus ca i-a cunoscut personal pe Pustnicii Zosima si Zinon, si am inregistrat pe telefon mobil prorocirile despre Romania din anul 2011.
In luna mai 2009, m-am intalnit din nou cu mh. Vlasie Cipriotul si i-am cerut binecuvantarea ca la editia a II a a cartii Pustnicii… sa adaug ce am aflat de la fratele Ioan, despre Pustnicii de pe Rarau. Am primit binecuvantarea si am tiparit cartea.
In legatura cu prorocirile, daca ne pocaim, se vor schimba in bine. Vezi cartea prorocului Iona din Sfanta Scriptura.
Criza financiara si economica se agraveaza pe plan mondial deci si in Romania.
Fostul ministru de finante, Vladescu a spus : Criza din 1933 s-a rezolvat abia dupa al III-lea Razboi Mondial, iar criza actuala este mult mai grava.
Este vorba de o reimpartire a lumii, piete noi de desfacere si influenta, energie, petrol. etc.) iar acest lucru se va face cu Razboi: NATO contra Rusia si China. Prin instalarea scutului antiracheta, NATO va detine suprematia mondiala. De aceea Rusia va fi nevoita sa inceapa razboiul, prin Caucaz, Turcia, Dardanele.
In Romania lucreaza in sfera productiva aproximativ 3 milioane de oameni, care prin impozitele platite, TVA, impozite pe profit… trebuie sa sustina financiar aprox. 14 milioane de oameni: 6 miliane de pensionari, 1,2 milioane de bugetari, 4 milioane de copii, 1 milion de someri, 1,5 milioane de romi… continuare »

© Copyright 2024, APOLOGETICUM | Toate drepturile rezervate. | Powered by WordPress