Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) își exprimă dezacordul total cu privire la decizia Guvernului României de a începe exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană. Solicităm instituțiilor statului, precum și reprezentanților presei, să informeze corect și complet cetățenii acestei țări în legătură cu avantajele și dezavantajele acestui proiect și cu pericolele și imensele sale costuri reale pe termen lung. LSRS solicită deschis autorităților consultarea directă, prin vot, a tuturor cetățenilor în privința acestui proiect și luarea unei hotărâri în conformitate cu rezultatele acestei consultări.

De asemenea, LSRS lansează un apel puternic la solidaritate către toate asociațiile de studenți și tineret din România, cerând ca acestea să adopte o poziție fermă împotriva proiectului de la Roșia Montană. Efectele dezastruase pe termen lung ale acestui proiect se vor reflecta în primul rând asupra tinerei generații de astăzi.

Situația actuală. În ședința de Guvern din data de 27 august a.c., executivul a aprobat proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. Acesta face parte din recent adoptatul „Plan național de investiții strategice și crearea de locuri de muncă” și urmează să fie supus, potrivit procedurilor în vigoare, scrutinului parlamentar. În cazul adoptării proiectului de lege de către Parlament, exploatarea minereurilor auro-argentifere ar trebui să înceapă în 2016. continuare »

Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor.

Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, se arată într-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării, document aflat încă în lucru.

Contactat de MEDIAFAX, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat că negocierile dintre Guvern şi investitor nu au fost încheiate, ci sunt încă în derulare.

Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%.

Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

La finele lunii aprilie, Guvernul a decis, prin hotărâre, înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine.

În actul normativ, Guvernul invoca potenţialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei deţinute de stat direct către bugetul de stat, şi arăta că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roşia Montană poate genera venituri din exploatare şi contribuţii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuţie majoră la relansarea industriei miniere din România şi la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zonă puternic afectată de şomaj.

| Mediafax

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=CGUfWo7c88Y&feature=BFa&list=UU5tviYU5-C3cKLomPR3RbUw&lf=plcp]

După o lungă perioadă de timp în care subiectul Roşia Montană a fost marginalizat şi manipulat grosolan de către toate posturile de televiziune din România, după ani în care, de multe ori doar reclamele firmei miniere au ajuns în casele noastre prin intermediul difuzorilor media, după lungi insistenţe, vă putem anunţa azi că Televiziunea Română Publică a acceptat organizarea unei dezbateri pe acest subiect, dezbatere care, sperăm noi, va fi intr-adevăr obiectivă şi relevantă în contextul adevăratelor probleme care trebuie discutate în legătură cu subiectul Roşia Montană. continuare »

Scrisoare deschisă privind încălcarea eticii şi
obiectivităţii jurnalistice pe subiectul Roşia Montană

Liberatatea presei este unul din cele mai preţuite principii în Europa, dar în acelaşi timp, poate fi cu uşurinţă erodată în mod flagrant sau pe tăcute. Ne adresăm astăzi asociaţiilor care veghează ca acestă libertate fundamentală să fie respectată peste tot în lume. Prin această scrisoare vă transmitem îngrijorarea noastră profundă referitoare la modul în care un subiect extrem de important pentru societatea românească este reflectat în presa naţională se arata intr-o scrisoare apel a Asociatiei Alburnus Maior, preluata de Romanian Global News.

Propunerea de proiect pentru deschiderea a celei mai mari mine aurifere de suprafaţă din Europa este unul din cele mai importante subiecte de dezbatere publică implicând pe lângă opiniaproponentului şi o amplă opoziţie.

Campania Salvaţi Roşia Montană reprezintă vocea opoziţiei faţă de proiectul minier propus de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) reunind sute de organizaţii şi foruri ştiinţifice şi zeci de mii de persoane private care doresc păstrarea Roşiei Montane şi dezvoltarea durabilă a zonei. Cu toate acestea, acoperirea media pe acest subiect este în mod vădit determinată de contractele de publicitate încheiate de RMGC şi trusturile de presă în detrimentul obiectivităţii jurnalistice. continuare »

Aurul si argintul nu sunt singurele elemente care se gasesc in aceste depozite. Eficienta estimata a extractiei prin cianura integranta folosind tehnica CIL este de 80% pentru aur si 61% pentru argint, dar nici un alt element nu se mai poate recupera prin aceasta tehnica. In opinia noastra, in mare parte bazata pe analizele prezentate de RMGC, 161 tone de Te, 49 tone de Ge, 172 tone de Se, 116 tone de Ta, 777 tone de Ti, 1220 tone de Sb, 29763 tone de Zn si pana la 129 milioane tone de feldspat potasic (conform UE, un element important din punct de vedere economic), au fost ignorate ca potentiale rezerve si nu vor putea fi recuperate prin intermediul tehnologiei propuse de RMGC. Opozantii proiectului, sustinuti de observatiile din teren, au aratat ca iazul de decantare de la Corna prezinta riscuri importante de mediu datorate: alunecarilor de teren (pot fi observate pe versantul estic), prezenta mai multor fracturilor, mai multe decat RMGC a prezentat, permeabilitatea ridicata a versantului stang al Vaii Corna, cu gresii si nu cu formatiuni argiloase, dupa cum se mentioneaza in proiect. Alte critici:

• Pierderea de materie prima valoroasa si importanta pentru UE
• Selectia gresita a tehnologiei de prelucrare, cu costuri imense post-exploatare (neglijate in proiect) si cu un abuz inutil de cianura
• Lipsa de informatii cu privire la recuperarea metalelor prin alte tehnologii (studiu de eficienta)
• Perioada foarte scurta de functionare a proiectului
• Lipsa de experienta anterioara in minerit a societatii
• Studiu incomplet geologic pentru amplasarea iazului de decantare
• Lipsa unor proiecte similar in curs de derulare
• Masa imensa de cianura depozitata in iaz

continuare »

A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Rosia Montana, ca inginer geolog sef. Este omul care stie cel mai bine din Romania ce zacaminte sunt acolo. Si cu toate astea, niciun ministru din Romania nu a fost curios sa ii ceara opinia. Cititi mai jos ce crede specialistul Aurel Suntimbrean despre proiectul Rosia Montana.

Reporter: Care-i cea mai mare problema a proiectului Rosia Montana?
Aurel Suntimbrean: Discutiile nesfarsite in necunostinta de cauza. Nu am vazut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care sa discute problema cum trebuie. Trebuie sa analizeze specialistii. Sa se faca dezbateri televizate cu specialisti, nu sa vorbeasca oricine.

Rep.: Unul dintre specialisti sunteti dumneavoastra…
A.S.: Am pretentia, si mi-e jena ca o afirm, ca sunt cel care cunoaste cel mai bine zacamantul de la Rosia Montana.

Rep.: Cat aur este acolo?
A.S.: Aur este mult. As vrea sa va spun ca zacamantul de la Rosia Montana ii un unicat. Astazi, daca merg cu dumneata la Rosia Montana si dezlipim o bucata de roca cu tarnacopul, o macinam si spalam acel macinis cu apa, obtinem aur. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=anmmpAhD3Ig] Eseu despre proiectul de minerit cu cianuri si mina deschisa la Rosia Montana

Urmariti acest material si dati-l mai departe! Maine va fi prea tarziu!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=XICf-PCGRJM]

| RoStirea.ro

George Soros, personalitate extrem de malefica a mediului de afaceri international (cu o avere de 15 miliarde de dolari), este, paradoxal, omul care si-a lichidat in masa actiunile din alte domenii pentru a investi in cel minier si, in acelasi timp, omul care sustine financiar organizatiile „ecologiste” ale „societatii civile” in ceea ce priveste cazul Rosia Montana.

Incepand din martie 2011, miliardarul american de origine maghiara (!) a inceput o serie de modificari in planurile sale de afaceri. Astfel, isi vinde toate actiunile detinute la Newmont Mining Corp (compania care detine acum 20% din Gabriel Resources, principalul actionar la Rosia Montana Gold Corporation), precum si pe cele de la Caterpillar Inc. (producatoare de echipament pentru industria miniera), pentru ca, 3 luni mai tarziu, in luna iunie 2011, sa rascumpere actiuni la aceleasi companii si, in plus, la alte 20 de companii cu profil minier (Gold Fields Ltd., Allied Nevada Gold, Ivanhoe Mines Ltd, New Gold Inc., IAMGOLD Corp., Goldcorp Inc., Barrick Gold Corp., Eldorado Gold Corp., Randgold Resources Ltd., Silver Standard Resources Inc., Seabridge Gold, Golden Star Resources, Hecla Mining Co., Pan American Silver Corp., Nevsun Resources, Jaguar Mining Inc., Aurizon Mines Ltd., Golden Minerals Co., Compania de Minas Buenaventura S.A. ADS, Cameco Corp., Minefinders Corp. Ltd.). continuare »

Aurul este exploatat la Roşia Montană de peste 2000 de ani, continuu. Până în 1970, exploatarea s-a facut în subteran, prin galerii, în masivele Cetate, Cârnic, Orlea etc.

Începând cu anul 1970, s-a trecut la exploatarea la suprafaţă, în carieră deschisă (mină) în masivul Cetate, distrugându-se mai multe urme importante ale exploatării vechi, romane; înălţimea masivului Cetate a scăzut în timp cu 120 metri. Exploatarea din cariera Cetate era de maximum 400.000 tone minereu pe an, cu o concentraţie medie de 1,57 grame/tonă.

Minereul era transportat la un concasor din interiorul carierei Cetate, trecea printr-un puţ către un transportor subteran pe bandă rulantă şi apoi într-un al doilea puţ. De aici, minereul era transportat 6,5 km de-a lungul unei căi ferate cu ecartament îngust către un concasor secundar, situat lângă uzina de preparare Gura Roşiei. Minereul concasat era transportat pe bandă peste drumul naţional DN 74A către uzina de preparare, unde se obţinea concentratul, prin flotaţie convenţională. Sterilele erau depozitate într-un mic iaz de decantare de lângă Gura Roşiei.

Concentratul era apoi transportat la Baia de Arieş, pentru obţinerea aurului prin cianurare. Deci, nu s-a folosit cianura la Roşia Montană. Mina veche a Statului de la Cetate, care oferea circa 800 locuri de muncă, a fost închisă în 2006, ca nerentabilă, şi dezafectată !, pentru a face loc proiectului RMGC. continuare »