În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei.

”Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție, care consacră principiul legalității, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile C.S.A.T”, se arată în comunicatul CCR.

Totodată judecătorii au mai constat că legea nu respectă principiul legalității, dreptul la viață privată și nici secretul corespondenței:

”De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3), (4) şi (5) referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în art.21 alin.(1) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în art.26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în art.28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în art.53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”, se mai arată în comunicat.

Reamintim că a treia lege privind securitatea cibernetică a ajuns la Curtea Constituţională astăzi. Legea este susţinută de SRI, însă a fost contestată de PNL. SRI vrea să permită percheziţia electronică fără mandat de la judecător, iar persoana în cauză să poată fi percheziţionată fără să fie implicată în vreun dosar.

Mai exact, în cazul unui atac cibernetic asupra unor sisteme informatice care ţin de siguranţa naţională, orice persoană juridică, inclusiv furnizorii de internet şi telefonie mobilă, care deţine sisteme informatice este obligată să ofere acces serviciilor secrete, dar şi MAI sau MApN, la respectivele sisteme.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, se mai arată în comunicat.

| realitatea.net

Judecătorii CCR au declarat neconstituţională legea Big Brother. Este vorba despre actul normativ care prevedea ca informaţiile despre apelurile telefonice şi traficul de date să fie stocate timp de 6 luni de operatorii de telefonie mobilă.

Conform unui comunicat al Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, Curtea “a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

Decizia CC vine în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate, scrie Mediafax.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

Potrivit Constituţiei, “dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca “Legea Big Brother”.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

| antena3

Danemarca a adoptat, recent, legislația care obligă toate bisericile să ofere servicii de „cununie religioasă” cuplurilor de același sex. Nu doar biserica Luterană, care este biserică de stat în Danemarca, ci toate bisericile.

Știrea mai conține un detaliu interesant: ministrul de resort din guvernul danez, cel care a supervizat proiectul de lege și l-a susținut împotriva opoziției creștinilor este ateu (sau agnostic, cum este la modă acum să se spună).

Așadar, cine discriminează pe cine, cine obligă pe cine – și mai ales, cine nu și-a respectat promisiunile că nu va încălca niciodată libertatea religioasă a altora? Ați răspuns: „lobby-ul homosexual”? Ați răspuns corect. Exact aceasta este dimensiunea onestității și respectului pe care activiștii gay îl au față de creștini: dimensiunea unei minciuni ordinare, disimulată atent sub cuvintele mari și termenii goi de conținut ai „drepturilor omului”.

Danemarca este prima țară din lume care a legiferat o formă de „parteneriat civil” între persoane de același sex, în 1989. Astăzi, ea continuă să fie în avangarda ideologiei homofile, expunând celor care au ochi de văzut și minte de înțeles întregul plan: distrugerea celor doi stâlpi ai civilizației, Familia și Biserica. Naivii care mai cred că această luptă este despre „drepturile homosexualilor” mai au, oare, nevoie și de alte argumente?

Danemarca a fost prima ţară din lume care a legalizat parteneriatele civile pentru cuplurile de homosexuali și lesbiene, în 1989.

După 23 de ani de la primul pas, treptat, s-a ajuns acolo unde era de așteptat să se ajungă: la „căsătoria” religioasă homosexuală.

Iată cum a parcurs Danemarca pașii care se parcurg în timp, dar sigur, de orice stat care părăsește modelul căsătoriei naturale bărbat-femeie:

1989 – Legalizarea parteneriatelor civile indiferent de sexul partenerilor

1997 – Lege pentru interzicerea inseminării artificiale a lesbienelor

1999 – Lege privind faptul că persoana homosexuală poate adopta copilul natural al persoanei partenere

2006 – Anularea Legii pentru interzicerea inseminării artificiale a lesbienelor

2006 – Respingere a „căsătoriei” între persoane de același sex

2010 – Lege pentru legalizarea adopției de către cuplurile de același sex

2010 – Respingere a „căsătoriei” între persoane de același sex

2012 – Legalizarea căsătoriei între persoane de același sex, care prevede obligativitatea bisericii de a oficia „căsătorii” religioase pentru cuplurile de același sex

Deși activiștii „căsătoriei” homosexuale declară la început că nu doresc căsătorii religioase și nu doresc adoptarea de copii, pas cu pas, exact aceste cereri ajung să fie satisfăcute de către stat.

Parlamentul a votat noua lege în privinţa căsătoriilor între persoane de acelaşi sex cu o largă majoritate, devenind astfel obligatoriu pentru toate bisericile să celebreze căsătorii homosexuale. Conform legii, preoţii pot refuza, dar episcopul local este obligat să găsească o altă biserică unde să se oficieze ceremonia.

Ca urmare, biserica are în acest moment două ritualuri de ceremonie. Cel tradiţional, pentru cupluri de sexe diferite, şi altul nou, pentru cupluri de acelaşi sex.

Milionarul Stig Elling, fost politician de extremă dreaptă, anunțând în 2012 că se va „căsători” cu partenerul lui, cu care era de 28 de ani împreună, a spus: „Ne-am simțit ca și cum am fi trăit în Evul Mediu. Suntem în 2012!”

Dar renunțarea statului de a proteja căsătoria naturală bărbat-femeie nu se va opri aici. Mai devreme sau mai târziu, sub același pretext, că nu mai suntem în Evul Mediu, se va solicita legalizarea „căsătoriilor” poligamice și poliamorice. Paradoxal, aceste practici au existat mult înainte de Evul Mediu, iar renunțarea la ele a fost înțeleasă ca un semn de civilizație.

Camera Deputaţilor a respins marţi proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Deputaţii au adoptat raportul de respingere al proiectului de lege cu 302 voturi ‘pentru’, trei abţineri şi un vot ‘împotrivă’.

Comisia specială pentru Roşia Montană a respins proiectul pe 12 noiembrie 2013.

Potrivit raportului, Comisia considera, la momentul respectiv, că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România.

‘Având în vedere carenţele legislaţiei actuale, care nu ţine cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuţie, Comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare. Comisia consideră necesară stabilirea unor condiţii de parteneriat corect între acţionarul majoritar şi compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii şi a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul. Comisia apreciază modificările condiţiilor Acordului iniţial (licenţa) propuse de Guvernul României, considerând ca acestea reprezintă o îmbunătăţire reală faţă de licenţa în vigoare şi pot aduce beneficii economice pentru statul român. Comisia propune, prin prezentul raport, o serie de acţiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziţia de negociere a statului român şi în alte proiecte de asemenea anvergură’, se arăta în documentul Comisiei.

Comisia aprecia că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevenţelor şi a participaţiei statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state.

‘Comisia atrage atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităţilor competente cu scopul asigurării legalităţii integrale a proiectului Roşia Montană şi investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale. Comisia recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puţin a hărţilor şi a documentelor referitoare la zăcământ)’, se mai preciza, în acel moment, în raport.

Proiectul de lege a fost respins de Senat în noiembrie 2013. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

| AGERPRES

Astfel, proiectul RMGC de la Rosia Montana se afla deocamdata in stand-by, avand in vedere ca in anii electorali nimeni nu isi asuma o decizie privind proiecte controversate. Intre timp insa, 13 noi proiecte de minerit din Transilvania sunt in plin proces de avizare, despre care se spune ca ar fi netransparent.

Legea privind vanzarea terenurilor agricole, initiata de Guvern, adoptata de Parlament si promulgata de presedintele tarii, vizeaza restrictionarea cumpararii terenurilor agricole de catre straini, in conditiile in care de la 1 ianuarie 2014 Romania este obligata sa permita vanzarea de terenuri in extravilan catre cetatenii celorlalte state ale Uniunii Europene.

In textul legii, actul normativ sustine ca urmareste “asigurarea securitatii alimentare, protejarea intereselor nationale si exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national”.

Un alt scop declarat este stimularea comasarii terenurilor agricole “in vederea cresterii dimensiunii fermelor agricole si constituirea exploatatiilor viabile economic”.

In cele 6 luni cat piata funciara nu a fost restrictionata prin noua lege, strainii nu au facut achizitii importante pe persoana fizica in Romania, sustin oficiali din Ministerul Agriculturii, luandu-se dupa evolutia cursului de schimb.

“Daca s-ar fi cumparat masiv terenuri agricole in Romania, am fi avut intrari majore de valuta, ceea ce ar fi condus la o aprecierea importanta a leului. Or, acest lucru nu s-a constatat“, a declarat, pentru HotNews, o sursa din MADR.

Intr-adevar, daca ne uitam la cursul de schimb valutar, leul a avut evolutii oscilante in prima jumatate de an, desi se remarca o apreciere a monedei nationale in raport cu euro. In ianuarie, cursul a ajuns si la 4,53 de lei pentru un euro, pentru ca spre finalul lunii mai sa scada la 4,39.
continuare »

Patru slugi de la Universitatea din Timişoara cer retragerea numelui marelui filosof acordat unei pieţe din oraş. NICI NU A INTRAT ÎNCĂ ÎN VIGOARE LEGEA LUI ANTONESCU ŞI AU ŞI ÎNCEPUT! NU AM EXAGERAT CU NIMIC!

Iata ce scrie Robert D. Reisz:

Iata forma finala a scrisorii pe care intentionez sa o depun la Consiliul Local Timisoara:

Către Consiliul Local Timișoara,

Am aflat recent din presa locală faptul că o stradă din centrul Timișoarei ar putea purta numele „Petre Țuțea”. Propunerea a fost înaintată și aprobată de către Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Străzi, Parcuri, Pieţe urmând să fie adusă în atenția Consiliului Local Timișoara în viitor. Considerăm că numirea unei străzi este unul din gesturile simbolice importante ale unei localități având un rol de identificare și construcție identitară. Imaginea de ansamblu a numelor străzilor orașului formează împreună cu denumirile instituțiilor publice, cu monumentele și celelalte obiecte urbane o configurație fizică, concretă a valorilor noastre. În acest context dorim să ne opunem propunerii menționate. Aducem următoarele argumente.
1. Petre Țuțea nu a avut nici o relație biografică cu orașul Timișoara.
2. Petre Țuțea a fost, în tinerețe, membru al nomenclaturii legionare, având poziții de decizie în guvernarea legionară, a fost unul dintre autorii Manifestului Revoluției Naționale și a publicat articole de presa propagând ideile legionare, motiv pentru care considerăm că este o personalitate controversată și neconsonantă cu spiritului civic și cultural al Timișoarei.
3. Simbolul Petre Țuțea este legat de o configurație ideologică de extremă dreaptă străină de identitatea orașului nostru pe care ne-o dorim legată de valori ale libertății, democrației, toleranței și progresului.

Cu stima,
– Prof.dr. Robert D. Reisz, Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara
– Lect.dr. Constantin Parvulescu, Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara
– Lect.dr. Claudiu Mesaros, Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara
– Conf.dr. Ciprian Panzaru, Facultatea de Sociologie si Psihologie, Universitatea de Vest Timisoara continuare »

Către Parlamentul României

Consideraţii asupra proiectului de lege propus în Parlamentul României privind interzicerea simbolurilor, organizaţiilor şi opiniilor cu caracter legionar : o sfidare fără precedent a normelor democratice

Stimată doamnă/stimate domn,

în virtutea datoriei pe care o aveţi de a fi informat(ă) cât mai corect asupra proiectelor legislative pe care sunteţi chemaţi să le votaţi, ne simţim obligaţi a vă aduce la cunoştinţă şi punctul nostru de vedere asupra ceea ce considerăm a fi un abuz fără precedent, înfăptuit sub masca democraţiei şi invocând în mod arbitrar unele principii care în lumea democratică sunt la mare preţ.

Există un set general recunoscut de valori, consemnat în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948, care este apărat în Constituţia şi legislaţia oricărei ţări civilizate prin legi punitive împotriva oricăror tentative de a-l submina sau încălca. Atât aceste valori, cât şi înfierarea crimelor împotriva acestora reprezintă principii cu un caracter universal, născute din tragediile cumplite prin care a trecut omenirea în secolul 20. Scopul lor principal este ca asemenea orori să nu se mai repete niciodată. Legislaţia actuală a României este din acest punct de vedere compatibilă cu cea a oricărei ţări democratice.

Iată de ce modificarea care se preconizează prin proiectul de lege propus recent de dl. Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal şi al Senatului, este de natură să ridice serioase semne de întrebare atât asupra îndreptăţirii sale, cât şi a compatibilităţii sale cu actuala Constituţie. În el particularizarea capătă forme extreme. Legea actuală îşi putea afirma caracterul universal, condamnând explicit delictele de xenofobie, şovinism, rasism, incitare la ură de orice fel, fascism, negaţionism. Dacă anumite persoane sau organizaţii ar fi intrat sub incidenţa acestor delicte, ar fi putut fi în mod legitim penalizate prin actuala lege. Modificarea propusă vizează însă includerea suplimentară a unei concepţii particulare, specific româneşti, alături de aceste crime care sunt condamnate la scară universală. Este vorba de “legionarism”. Despre care, trebuie spus, nu a fost niciodată condamnat până acum ca idee sau doctrină de niciun tribunal democratic din lume (doar de cele comuniste, care condamnau însă orice ideologie diferită). continuare »

Foarte multi romani se afla la limita saraciei si a deznadejdii.

Saracia este generata de criza intentionat provocata, iar deznadejdea de povara creditelor bancare !

Solutia salvatoare, aflata la indemana noastra, este stoparea platilor catre banci. In acest sens avem nevoie de 100 000 de semnaturi pentru a promova legea pentru combaterea saraciei extreme si prevenirea unei catastrofe sociale.

Adoptarea urgenta a acestei legi va evita deznadajduirea – cu toate consecintele ei tragice – a sute de mii de oameni si de asemenea va evita falimentarea institutiilor bancare care in cazul neadoptarii legii nu vor putea face fata blocajului creat.

continuare »