Gheronda Sava de la Sfânta Mănăstire a Marii Lavre a Sfântului Munte

De multe ori, în numerele din trecut ale Orthódoxos Týpos, s-a exprimat neliniștea sau s-a scris despre neliniștea Sfântului Munte în ce privește trădarea credinței care are loc în zilele noastre. (Orthódoxos Týpos: CEREM CUVÂNTUL SFÂNTULUI MUNTE – Ortodoxia este trădată de însăși Patriarhia Ecumenică[1])

Un exemplu semnificativ în aceste sens este numărul din 12 iulie 2013, nr. 1983, în care a fost publicat un articol cu titlul CEREM CUVÂNTUL SFÂNTULUI[1]. De atunci s-au scris și alte asemenea articole pe această temă, fie de către cinstiți părinți, fie de către laici. Citindu-le, simțim durere și amărăciune față de deschiderile și concepțiile eretice ale Patriarhului Bartolomeu și nu numai ale lui, pentru că acum Patriarhii Antiohiei, al Alexandriei și al Ierusalimului împreună-călătoresc pe această pantă decadentă a ecumenismului, fără să fie mustrați de către egumenii Sfântului Munte, nici de către Sfânta Chinotită, ci, dimpotrivă, chiar sunt primiți în Sfântul Munte cu mare bucurie, cu împreună-slujiri și fieste inadmisibile pentru acest loc cu nume sfânt – toate acestea atingând culmea prin întâlnirea de la Ierusalim a Patriarhului Ecumenic și a Papei, când au avut loc împreună-rugăciuni, îmbrățișări și promisiunea pentru ajungerea la potirul comun. Același lucru s-a petrecut și în urmă cu 50 de ani, însă atunci aghioriții s-au împotrivit ferm, oprind pomenirea Patriarhului și arătându-și astfel dragostea față de Hristos și de Biserica Lui, fără să se gândească la ”sancțiunile” sau mai degrabă la contra-sancțiunile, pe care le-ar fi primit eventual din partea Patriarhiei Ecumenice, așa cum s-a și întâmplat, de altfel.

Azi, egumenii aghioriți și mănăstirile și, întâi de toate, Sfânta Chinotită nu doar că tac, dar și justifică cele ce nu sunt de justificat, spunând că nu trebuie să ne rupem de Biserică, de parcă Biserica ar fi reprezentată de oricare patriarh, cu atât mai mult atunci când acesta are concepții eretice, așa cum este cazul actualului Patriarh Ecumenic.

Și în loc să ia pildă de la Părinții noștri Aghioriți, care au fost martirizați în timpul Patriarhului Constantinopolului Vekkos, cel care avea cuget papistaș, și să înțeleagă că mai mult decât Vekkos avem azi și să întrerupă pomenirea actualului patriarh, mustrându-l pentru faptul că face cadouri Corane, că pune semnul de egalitate între Biserica lui Hristos și bisericile lui Satana, că acceptă botezurile ereticilor, susține că mântuirea se dobândește în toate ”bisericile”, se roagă împreună cu ereticii, cu evreii, chiar și cu spiritiștii, și în general se face vinovat de trădarea Bisericii și a lui Hristos, aceștia îi adresează alocuțiuni și îl numesc părintele lor. Să se bucure de el! Însă poporul ortodox trebuie să știe că Sfântul Munte nu e totuna cu egumenii, nici cu Sfânta Chinotită, care se tem să nu își piardă pozițiile și avantajele, ci întâi de toate Sfântul Munte este Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, de dragul căreia Sfinții noștri Părinți au numi Muntele acesta Sfânt, Părinți care s-au sfințit și au sfințit acest pământ prin nevoința și sângele lor, și azi, monahii care nu sunt de acord cu poziția ecumeniștilor mustră cu timp și fără de timp și se luptă să țină sus steagurile Ortodoxiei, fără a crea schisme și a se rupe de Biserică. Aceștia însă nu sunt la vedere, pentru că nimeni nu îi arată, ci arată ce vor ei.

Vă depun mărturie că cea mai mare parte a Sfântului Munte este alcătuită din acești Părinți, care și-ar da și viața pentru iubita Ortodoxie și, chiar dacă cu nevrednicie mă număr printre ei, spun cu tărie că sunt de partea lor. Și spun aceasta nu din ostentație, ci bine știind că tăcerea, după cuvântul Marelui Grigorie Palama, este al treilea fel de ateism.

Însă și ceilalți părinți antiecumeniști ai Bisericii Greciei să întrerupă pomenirea celor care nu învață drept cuvântul adevărului, să înceteze să slujească împreună cu ecumeniștii și abia apoi să vorbească despre Sfântul Munte [căruia îi cer să ia aceste măsuri].

În aceste vremuri apocaliptice, nu ne mai așteptăm ca vreun sinod să îl caterisească pe Bartolomeu și pe cei asemenea lui, de aceea fiecare dintre noi trebuie să își asume responsabilitatea propriei mărturisiri și să se alăture fie lui Hristos, fie lui antihrist, fără să mai recurgă la diplomații, ca cei dintâi într-un singur glas să Îl mărturisească pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul Sfânt, Treimea cea de o ființă și nedespărțită.

S-a scris în Sfânta Mănăstire a Marii Lavre, 19 mai/1 iunie 2014,
Duminica Sfinților Părinți

| Orthódoxos Týpos, 6 iunie 2014, nr. 2025, p. 8
Traducere: Mihail Ilie (Graiul Ortodox)

____________________

[1]Orthódoxos Týpos: CEREM CUVÂNTUL SFÂNTULUI MUNTE – Ortodoxia este trădată de însăși Patriarhia Ecumenică https://graiulortodox.wordpress.com/2013/10/29/158-orthodoxos-typos-cerem-cuvantul-sfantului-munte-ortodoxia-este-tradata-de-insasi-patriarhia-ecumenica/