Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=8eV8fBqZSxU]

Download varianta MPG a acestui film

Imagini de la sfinţirea Agiazmei Mari

Mesaj al părintelui Iustin Pârvu pentru toţi românii

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=eKTw-SbqwoI]

Efectele Aghezmei Mari asupra credincioşilor le arată însăşi rânduiala slujbei: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…“

“Pentru ca să se zdrobească satana sub picioarele noastre

şi să se risipească tot sfatul viclean pornit asupra noastră”

(Molitfelnic).

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

Ca la fiecare trecere între ani, filiala ASCOR Iaşi organizează “Revelion la Putna”. Este modul creştin-ortodox de a se bucura de acest eveniment. Programul a cuprins binenteles şi colindele oferite de studenţi, care au bucurat obştea mănăstirii Putna. În final, părintele stareţ, arhimandritul Melchisedec Velnic a ţinut un Cuvânt către tineri, cu îndemnul de a apăra şi transmite mai departe sfintele noastre tradiţii româneşti, iar în viaţa de zi cu zi şi în cadrul profesiei  noastre să fim DEMNI, nu slugarnici societăţii tot mai globalizate. Vă oferim mai jos înregistrarea video, pentru care aducem mulţumiri ASCOR Iaşi.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=TxIxoLs9vK0]

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

Masoneria mondiala a impus in Romania pasapoartele cu cipuri electronice care contin datele biometrice desi a fost dovedita deja nesiguranta acestora. Bineinteles politicienii romani s-au conformat supusi, Romania fiind singura tara din lume care a implementat direct ambele sisteme de identificare (faciala si amprente digitale). Primii care vor primi acest tip de pasaport vor fi locuitorii judetului Ilfov, urmand ca pana in 30 iunie sistemul sa fie functional in toata tara. Sfatul nostru: schimbati-va pasapoartele acum cat mai puteti primi din cele fara cip.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Oprea, a vizitat, miercuri, Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice, unde începând cu această zi se vor produce noile tipuri de paşapoarte, care conţin 50 de elemente de siguranţă, faţă de 32 existente pe actualele documente.

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=3cW-UDZuoLY]

Din luna decembrie Romania se raliaza Noii Ordini Mondiale si prin emiterea de noi tipuri de acte de identitate care introduc sub pretextul imbunatatiirii securitatii, masuri de control excesiv si invadare a vietii private. In plus aceste masuri nejustificate de emitere a unor carduri cu cip electronic sunt suspectate a fi un prim pas catre o dictatura totala ce urmareste controlul satanic al intregii planete si chiar si introducerea unui cip electronic in corpul uman, asa cum este relatat in scrierile apocaliptice.

Masura a fost implementata conspirativ, mass media nepromovand aproape deloc aceasta modificare sau nespecificand existenta unui CIP electronic in interiorul noului permis auto de tip card.

Iata ce sustine un ziar din Botosani, singurul care da detalii despre noile permise:
“Cel putin teoretic, noile documente care permit conducerea unei masini nu vor putea fi falsificate si vor avea un cip care va contine toate informatiile despre un sofer. Datele vor putea fi citite de orice politist din Europa. Pe lânga aspectul total schimbat – de la culoare si fotografie, pâna la materialul si modul de realizare, noul permis de conducere va contine si o serie de coduri prin care sunt reliefate anumite restrictii impuse soferilor. Noile permise vor fi unice la nivel european si vor putea fi citite de orice politist din Uniunea Europeana. Reprezentantii Serviciului de Permise sustin ca, prin intermediul CIP-ului, se pot introduce date noi medicale. Astfel, daca un posesor se imbolnaveste psihic, acest lucru ar urma sa fie automat introdus pe permis astfel incit sa fie descoperit la orice control ca nu mai are dreptul sa conduca. Totodata, In momentul citirii permisului, politistul va avea informatii complete despre comportamentul soferului in statele prin care a trecut.”

Politia pretinde ca introducerea noilor permise survine dupa inmultirea cazurilor de falsuri comise mai ales de catre romanii care lucreaza in strainatate. Realitatea este insa cu totul alta. Masura a fost luata la nivel european sub pretextul unificarii tipurilor de permise urmand ca ţările care doresc sa poata introduce în el şi un cip cu informaţii. Noile reglamentari europene prevad ca introducerea de cipuri sa fie opţională si ca informaţiile conţinute de acestea vor fi confidenţiale. Din pacate in Romania s-a decis introducerea cipului ce va contine foarte multe date personale. Cine garanteaza insa confidentialitatea acestor date? Cine garanteaza ca ele nu vor fi folosite in mod abuziv de catre un politist corupt din Romania sau din alte state UE? Cine ne protejeaza de guvernele pline de masoni si politicieni corupti?

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=69IXEqnNvoA]

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=Bx666Oxesz4]

Parintele Arhimandrit Iustin Parvu de la Sfanta Manastirea Petru Voda, supranumit Duhovnicul Neamului, este calugarul care nu doarme niciodata, la cei 90 de ani ai sai. Daca nu este la slujba sau la caminul de copii sau in inspectie la spitalul si azilul de batrani al Manastirii de maici, atunci trebuie sa aiba grija de zecile de credinciosi care-l asteapta, zilnic, in holul si in fata micii sale chilii, plina de carti si icoane. Intr-un rastimp, la sarbatoarea Nasterii Domnului, Parintele Iustin Parvu a oferit un Cuvant de indrumare pentru romani pornind de la exemplul Mantuitorului.

sursa : Ziua.net

Apologeticum vă urează

LA MULŢI ANI 2009 !!!

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

Ca-n fiecare an astept cu  nerabdare Craciunul. M-am straduit sa invat poezia, dar n-am reusit. Ce sa fac ??? E tot mai complicata, nu mai inteleg nimic din ea si pe zi ce trece mi se pare tot mai lunga si fara sens. O sa ma certe Mosul stiu. Parca-l vad zburlindu-si mustatile la mine si amenintindu-ma cu vreun “embargo”. Dar de ce nu ma lasa sa-i spun ce stiu si ce-mi place,ca nici el nu-mi aduce ce vreau eu . Tare imi doresc un joc in care sa-mi pun mintea si inima la incercare ,in care sa fiu responsabil de ce fac si-n care sa-mi gasesc linistea sufletului. Dar parintii mi-au spus ca sunt mic, altii trebuie sa gandeasca pentru mine si sa simta in locul meu. Asa ca o sa-mi aduca un joc al multimilor ,in care ori de cate ori gresesti Nimeni este cel vinovat.
Pai sigur ca Nimeni o sa fie vinovatul, pentru ca regulile jocului sunt, ca fiecare jucator sa poarte o masca si un numar. Masca 1,Masca 2 Masca 3… Castiga cel care se identifica mai bine cu masca sa.
Cine-i vinovat de cutare fapta? Masca 1. Cine-i masca 1? Nimeni, numele lui este Masca 1 si atat.
Brrrr………asta-i joc de iarna si de noapte. Un fel de a  v-ati ascunselea, pentru cei ce vor sa se ascunda in MAREA CETATE..e  jocul lui Cain.
Dar ceilalti, cei simpli si sinceri cu ce or sa se joace Doamne? Pentru ei nu ai nici un dar ? A da, CETATEA LUMINII, a Adevărului, primăvara veşnică. Poti sa nu mai vii la mine “Masca Mos Craciun ,eu o sa astept de acum …….NAŞTEREA.

Un copil săturat de minciună.

Veti putea viziona o conferinta  cu dezvaluiri cutremuratoare pentru unii, care nu au aflat inca de realitatile ce ne inconjoara. E bine de stiut, de luat aminte si de a ne INTĂRI NĂDEJDEA în Hristos, Singurul care ne poate izbăvi din orice nevoie si necaz, pentru rugaciunile Maicii Sale si a tuturor Sfinţilor Săi.

Prima parte

Partea a II-a

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !
Presa Ortodoxă este o revistă de informare şi atitudine cu apariţie bilunară.

Revista se adresează publicului creştin şi nu numai, având o abordare largă şi deschisă asupra realităţilor contemporane.

Presa Ortodoxă, aşadar, îşi propune să abordeze realitatea imediată dintr-un punct de vedere ortodox. Se întâmplă atâtea în timpurile noastre, se vorbeşte de crize mondiale, de sisteme politice continentale (UE), de legi restrictive faţă de libertatea de exprimare sau de sisteme de control ce par a suprima libertăţile civile, se aud zvonuri de războaie şi câte şi mai câte. Ce să facă creştinul în faţa atâtor evenimente? Să le ignore? Sau să se lase dus  (şi manipulat) de ritmul ameţitor al mediilor de informare care tratează realitatea în mod interesat?

Direcţiile de aprofundare din Presa Ortodoxă sunt:

• evenimentele şi tendinţele actuale din Biserică.
• evoluţiile majore din economia şi politica globală
• legislaţiile şi valorile anti-creştine promovate de diferite sisteme de putere
• ingineria socială, controlul populaţiei, politicile de planificare şi educaţie sexuală
• şcoala, educaţia copiilor, familia contemporană, psiho-pedagogie etc.
• sănătatea omului contemporan: cauzele bolilor, experimentele medicale, “mitologii” şi falsuri promovate drept ştiinţă, etc.

Revista este editată de Asociaţia Pentru Apărarea Familiei şi Copilului, cu sprijinul următoarelor asociaţii::

1. Asociaţia “PRO VITA pentru născuţi şi nenăscuţi”
2. Asociaţia Logos
3. Şcoala Brâncovenească
4. Asociaţia Ortodoxă Prologos
5. Asociaţia Prietenii Muntelui Athos
6. Asociaţia Brâncoveanu
7. Asociaţia Arsenie Boca
8. Asociaţia Metamorfosis
9. Asociaţia  Filantropică Medicală Christiana
10. Asociaţia Dascălilor din România
11. Predania

Grupul redacţional

Redactor şef: Mihai Cristea

Redactori: Ioan Bucur, Petru Molodeţ-Jitea

Reporter: Mircea Constantinescu

Layout & DTP: Radu Hagiu

Contact

Dacă doriţi să colaboraţi la Presa Ortodoxă, puteţi contacta grupul redacţional la adresele de e-mail:

[email protected]

Abonamente

Presa Ortodoxă oferă, pentru cei care se abonează începând cu primul număr al revistei din ianuarie 2009, posibilitatea unui abonament de 40 RON pentru următoarele 12 numere ale revistei.

Pentru abonare trebuie să trimiteţi un e-mail la [email protected], cu subiectul pentru abonare, în cadrul căruia să scrieţi clar adresa şi codul poştal. Plata se face ramburs, începând cu primul număr ce vă va fi livrat.

Reiterăm invitaţia la împreună-lucrare pentru toţi cei care vor să colaboreze cu Presa Ortodoxă, fie ca autori de articole cât şi ca „distribuitori” ai publicaţiei în cadrul comunităţilor.

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

E vremea colindelor… orasul e impodobit ca un pom de iarna… instalatii luminoase ce concureaza cu cele din orasele mari ale Europei Unite, anunta ca un eveniment se va intampla destul de curand…  oare ce sa fie ? cine va veni anul acesta ? Raspunsul il putem gasi in doua variante : cel purtat din cuget in cuget de catre binevestitorii Nasterii Domnului prin colindele traditionale ale neamului stramosesc si cel AFISAT cu grandomanie si nonsalanta de catre slujitorii imparatului acestei lumi, Satana. Si lumea trece nepasatoare, prinsa in grijele acestei societati, afectata de crize si  de febra mega-cumparaturilor ce au loc in fiecare an in preajma Craciunului… Se intampla in Iasi, la numai 200 de metri de Catedrala Mitropolitana, unde Sfanta Ocrotitoare a Moldovei si a intregii Romanii, PreaCuvioasa Maica noastra, Sfanta Parascheva, vegheaza si se roaga pentru iertarea faradelegilor noastre. E groaznic sa-ti dai seama cum ne sfideaza acesti vrajmasi ai lui Dumnezeu si cum ne calca in picioare simtamintele cele mai de pret ce dainuiesc doar in cadrul Ortodoxiei, ultima reduta ce-si imagineaza ei ca va fi desfiintata conform planurilor lor.

Oameni buni, trebuie sa luam ATITUDINE !!! Nu ne putem lasa la nesfarsit in mainile acestor papusari care ne dicteaza ce sa vedem, ce sa cumparam, ce sa FIM !!! Nu este posibil, ca stiind ca acest insemn odios este simbol satanist si sfidator afisat la cea mai mare inaltime din Iasi, noi sa ne vedem mai departe de amarul trai la care suntem adusi, dar nu din lipsa celor lumesti, ci prin lasitatea de a nu marturisi DREAPTA CREDINTA. Aceasta lancezeala si sforaitoare traire chiar in sanul Bisericii este dezgustatoare pentru Dumnezeu. “O, de ai fi rece sau fierbinte! Astfel, fiindcă eşti căldicel – nici fierbinte, nici rece – am să te vărs din gura Mea”(Apoc.3,15-16). Biserica inseamna fiecare dintre noi. Toti cei botezati suntem madulare, active sau amortite,  ale aceluiasi trup, Biserica. Oare vrem sa mergem asa fara nici o opunere pana la a ni se pune pecetea lui antihrist pe frunte si pe mana ?!!? Suntem anihilati chiar de tot ? Ne este frica sau rusine ca vom fi considerati nebuni, ne este rusine cu Hristos ?!  Trebuie sa tinem si la drepturile noastre si ale copiilor nostri !!! Nu mai putem accepta atat de usor tot ce ni se serveste pe tava de catre intunecatii acestui secol apocaliptic.

Unde este verticalitatea noastra de crestin-dreptslavitor ? In acest sens suntem datori ca fiecare, acolo unde se afla in viata de zi cu zi, sa fim mai cu bagare de seama, caci aceste lucruri nu sunt atat de banale precum ni se par noua. Asta si datorita imaginii si formei in care ne sunt servite si cu ocazii folosite drept paravan (gen Nasterea Domnului, Sfintele Paste)… Aceste simboluri, forme si reprezentari poarta cu ele si duhul celui ce ii sunt inchinate… Pe unele dintre ele le regasim si in istoria si religia noastra. Dar ni le-au FURAT, le-au DENATURAT, le-au PERVERTIT spre a crea o confuzie totala si a pacali lumea, ori cu gandul ca de fapt sunt de bine, o data ce apar si in bisericile noastre ori cu gandul de a obisnui cu ele, incetul cu incetul, spre a le fi mai usor lucrarea lor finala, PECETLUIREA cu cipul  lui antihrist.

Imaginile vorbesc de la sine si se intampla sub ochii nostri si prin lucrul mainilor noastre. Ori nu stim, ori nu dam importanta, dar noi suntem cei care montam aceste monstruozitati, animati uneori de sentimente alese nestiind ca facem planul satanic al celor ce-l urasc pe Hristos. Sa citim ce ne spun Sfintii Parinti in proorociile lor despre vremurile din urma, sa ne insotim cu exemplul lor de atitutine, cand a fost momentul de a marturisi pe Hristos. Avem dreptul de a refuza tot ce vor ei sa ne oblige a face : sa refuzam noile permise de conducere, securizate prin coduri  ce dau acces la date personale, legate si de sanatate (proiect deja pilot in judetul Teleorman), sa refuzam a face, chiar la serviciu, lucrari ce suntem constienti ca sunt blasfemiatoare la adresa credintei noastre. AVEM aceste drepturi, inca asigurate prin legile statului. DIN CONSIDERENTE RELIGIOASE putem refuza fara nici o problema, ceea ce nu este in acord cu predania Sfintilor Parinti. Sa nu ne temem, caci Dumnezeu nu ne va lasa, ci dimpotriva va randui astfel, ca noi sa ne putem asigura traiul fara a ne face partasi la batjocorirea celor Sfinte. CURAJ !!! “Indrazniti, Eu am biruit lumea” (Ioan,16;33). NADEJDEA in Domnul si in acoperamantul Maicii Sale, cea grabnic ajutatoare. Avem Sfintii de partea noastra oameni buni. Toti vrajmasii potrivnici se vor sfarama de zidul Ortodoxiei, dar ramaneti in ea, incununati-va cu fapte bune si prindeti curaj in a-L marturisi pe Hristos, caci aceasta a fost porunca Sa : “Mergând învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tătălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei, 28, 19)

Sa revenim la datinile satului romanesc, ale preabunilor nostri stramosi si sa dam Slava ce i se cuvine Sfintei Treimi, preacinstirea Maicii Domnului si cinstirea Sfintilor ai lui Dumnezeu in aceste momente de Sarbatoare Crestina, de bucurie a toata lumea caci Mantuitorul neamului omenesc a luat chip de om si ne-a dat noua viata cea vesnica, in vecii vecilor. AMIN.

Hotel Unirea, Piata Unirii din Iasi

Simbol satanist in vazul tuturor

Simbol satanist

NIMIC NU ESTE INTAMPLATOR !!! SA LUAM AMINTE !

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

Ashleigh Cave, o elevă de 12 ani din Anglia, a paralizat de la mijloc în jos după ce a fost injectată cu vaccinul HPV, titrează publicaţia brita­nică DailyMail. Stările de rău ale fetiţei au apărut la doar o jumătate de oră de la admi­nistrarea vaccinului împo­triva cancerului de col uterin, copilul acu­zând dureri de cap şi o sta­re generală proastă. Sănă­ta­tea fetiţei a continuat să se dete­rioreze, ajungând într-un colaps sever în următoarele zile de la vaccinare. Imunizarea a fost făcută la Liceul Catolic Maricourt, din Liverpool. O săptămână mai târziu, Ashleigh a fost internată în spital, deoarece şi-a pierdut în totalitate puterea de a-şi mai folosi picioarele. Două luni mai târziu, starea acesteia nu a înregistrat nici un fel de ameliorare.

Mama fetiţei, Cherzl Cave, în vârstă de 37 de ani, a acuzat vaccinul împotriva virusului papilloma de îmbolnăvirea fiicei sale. „Nu pot spune cu certitudine că afecţiunea fetei reprezintă o reac­ţie patologică a organismului la vaccin”, a precizat pediatrul de la spitalul în care a fost internată fetiţa, dr.Andrew Curran. Agenţia de Reglementare a produselor medicale şi de îngrijire a sănătăţii din Marea Britanie a fost noti­ficată în acest caz, urmând a se determina legătura dintre vaccin şi paralizia fetiţei de 12 ani. Potrivit DailyMail, în Statele Unite, vaccinarea HPV a provocat serioase efecte adverse în rîndul tinerelor imunizate, printre aces­tea fiind şi 30 de decese, dar şi paralizii. Autorităţile americane au spus însă că nu există dovezi că vaccinul HPV ar fi provocat aceste reacţii.

În România, 70% dintre părinţi au refuzat vaccinarea

Campania de vaccinare HPV a fetiţelor de clasa a IV-a, demarată în România, are ca obiectiv imunizarea a peste 100.000 de eleve. Potrivit raportării autorităţilor judeţene de sănătate publică, doar 15.600 de fetiţe au fost vaccinate, rata refuzului părinţilor fiind de circa 70%. Conducerea Ministerului Sănătăţii a acuzat „campania agresivă de dezinformare practicată de o parte din mass-media”, susţinând că „părinţii au început să înţeleagă că vaccinarea este în interesul copiilor”.

Totodată, ministrul Nicolăescu a anunţat că autorităţile vor desfăşura în continuare campanii de informare a părinţilor despre „beneficiile” vaccinului HPV. „Ministerul Sănă­tăţii Publice reaminteşte că vaccinarea anti-HPV nu este obligatorie şi că , în continuare, se va baza pe iniţiativa medicilor de a informa corect şi profesionist opinia publică pentru ca părinţii fetiţelor de clasa a IV a să ia decizia firească – vaccinarea împotriva virusului HPV. În ceea ce priveşte fetiţele care nu au fost vaccinate ca urmare a refuzului părinţilor, Ministerul Sănătăţii Publice precizează că, în cazul revenirii asupra deciziei, părinţii pot solicita vaccinarea la viitoarea campanie în care va fi inclusă cohorta de fetiţe care este acum în clasa a III-a. În acest fel se vor păstra calendarele anuale de vaccinare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

sursa : Gandul

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

ASCOR Iaşi vă invită la conferinţă

Tema : “Crăciunul.. sau Nasterea Domnului ???”

Invitată : maica Ecaterina Fermo

Data : Marţi, 16 Decembrie 2008, la ora 18.30

Locaţie : Aula Magna “Mihai Eminescu” (corp A, Univ. Alexandru Ioan Cuza)

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

Avortul – rana de moarte a iubirii

de preot Ilie Moldovan

A vorbi despre avort înseamnă a ne referi, potrivit moralei ortodoxe, la cel mai mare păcat pe care îl poate săvârşi cineva în lume. La începutul creştinismului, trei păcate erau considerate a fi cele mai grave: apostazia, uciderea şi desfrânarea. Avortul se pare a fi sinteza acestor trei păcate laolaltă şi încă ceva mai mult. E ultima pecete a condamnării la dispariţie a iubirii conjugale. În înţelepciunea Sa negrăită, Dumnezeu a hotărât ca un prunc, înainte de a vedea lumina zilei, să petreacă vreme de nouă luni în sânul maicii sale. Acest sân îi este adăpost şi hrană, pavăză şi mijloc de aparare în faţa oricărei primejdii. Trupul mamei, sânul matern, este, fară îndoială, cel mai sigur loc ce poate ocroti o fiinţă umană. E şi templul iubirii celor doi soţi. Căci asemenea unei providenţe divine, acest sân oferă, aşa cum se exprimă profetul Isaia, „un loc de scăpare în încercări, un liman în vremea furtunii şi o umbră în plină dogoare” (XXV, 4). Dar mama, căreia i s-a încredinţat ocrotirea copilului, îşi trădează această îndatorire, care îi revine prin căsătorie, omorându-şi propriul ei odor. Uciderea se savârşeşte tocmai în acest loc, în care este prezentă, într-un chip deosebit, mâna lui Dumnezeu. Sfinţii Părinţi ai Bisericii Răsăritene spun că, prin lepadarea voită a copilului, păcatul pătrunde în vistieriile vieţii. Chiar şi din punct de vedere raţional, ridicând o problemă ca aceasta: „suntem sau nu suntem încă în prezenţa unei fiinţe umane?”, înseamnă să prejudiciem întrebarea. Faptul în sine priveşte adevărul că Dumnezeu însuşi intenţionează să creeze o făptură omenească şi că această făptură, apărută în sânul mamei, este prin avort, în mod deliberat, privată de viaţă, iar acest lucru nici nu este altceva decât un asasinat. Orice crimă este un ultragiu adus persoanei şi trupului omenesc, nici una însă nu se aseamănă cu pruncuciderea, care secătuieşte tezaurul vieţii, distrugând familia şi ruinând neamul.

Atitudinea Bisericii Ortodoxe faţă de avort

Ortodoxia este creştinismul unei religii luptătoare. Ea nu se mulţumeşte cu descoperirea răului, cu formularea unei judecăţi de valoare, care spune răului pe nume, respectiv nu e împăcată cu declararea avortului drept crimă, şi încă una din cele mai abominabile. Misiunea ei este de a condamna, dar tot misiunea ei este de a salva. În cazul de faţă, ea nu are numai menirea de a trezi conştiinţa credincioşilor din comunitatea bisericească, arătându-le tuturor în ce constă păcatul avortului şi care este gravitatea lui, ci are şi îndatorirea de luptă, cu metodele şi forţele ei proprii, pentru respectarea celui dintâi şi poate cel mai sfânt drept ce revine fiecărui om din lume şi anume acela de a se naşte.Biserica condamnă avortul în numele lui Dumnezeu Atotţiitorul care a rânduit apariţia vieţii omeneşti în clipa creaţiei: „Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său” (Facerea I, 27); în numele Domnului Savaot, care a îngrădit această viaţă, pe Muntele Sinai, cu porunca: „Să nu ucizi” (Ieşire XX, 13); dar mai ales în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos care, venind în lume, şi-a vărsat propriul Său sânge şi a înviat din morţi, pentru ca omul „viaţă să aibă şi mai multă să aibă” (Ioan X, 10).

Venind în apărarea copilului, din momentul conceperii sale, Biserica creştină încă de la apariţia ei, a avut de spus un cuvânt definitiv şi categoric cu privire la avort. Ea a proclamat, cea dintâi în istoria omenirii, într-un mod absolut, înainte de „Declaraţia drepturilor nenăscutului de la Geneva”, din 1922, înainte de „Declaraţia privind drepturile copilului”, din 1959, ca şi de „Convenţia privind drepturile copilului” din 1988, protecţia supremă de care trebuie să se bucure copilul, mai înainte de orice. La această oră, în care bilanţul unui sfârşit de secol ne avertizează că, în societatea noastră de tip european, post-creştină şi deplin secularizată, sub auspiciile industriei avortului, crima colectivă s-a generalizat. În oricare ţară, bunăoară, cu aproximativ două zeci de milioane de locuitori, sunt omorâţi prin avort peste un milion de copii. În faţa acestei situaţii, creştinii zilelor noastre, nu pot să rămână în expectativă. E momentul să se întrebe dacă mai există un drept al copilului. După cum este momentul să ştie ce au de făcut, înanite de a cădea sub osânda generaţiilor viitoare. Dar mai înainte încă sub osânda lui Dumnezeu.

Avortul în perspectiva responsabilităţii şi a culpei

Cuvântul „avort” derivă din latinescul aborior, termen opus lui orior (a naşte) şi înseamnă „a muri” sau a dispare prematur. Important, deocamdată, este aceea că prin acest termen se exprimă ideea morţii premature. Dar moartea la care se referă poate să fie un fapt, după cum poate să fie un act. Vorbind despre un fapt, atunci când avem de a face cu un avort involuntar, care nu-i nici provocat şi nici prevăzut. De aceea, el nu poate fi decât o întâmplare profund regretabilă. Câta vreme nu priveşte voinţa liberă a cuiva în săvârşirea ei, se înţelege că nu poate fi vorba despre nici un fel de responsabilitate. Dimpotrivă, atunci când avortul este premeditat şi voit, el nu mai este un fapt, ci un act. Fie că este savârşit de mamă cu scopul de a scăpa de copil, fie ca este comis pentru a-şi salva sănătatea, avortul este un act voluntar şi ca atare condamnabil.

De data aceasta responsabilitatea atârnă de femeia în cauză, dar revine, după gradul de participare la înfăptuirea lui, şi soţului, după cum revine tuturor celor care, într-un fel sau altul, incidental sau profesional, contribuie la săvârşirea acestui act. Mijloacele prin care se realizează acest act reprobabil sunt mai multe şi de diferite feluri: provocări mecanice, administrări de substanţe avortive, intervenţii chirurgicale, etc., scopul tuturor însă, rămâne acelaşi. Oricum s-ar face, avortul este, în cazul acesta, un act voluntar, iar efectuarea lui priveşte nemijlocit porunca: „Să nu ucizi”. Sfânta noastră Biserică nu vede în el simplul fapt al morţii, ci suprimarea violentă a unei vieţi omeneşti. Numind această faptă „omor” sau „ucidere”, consideră că este încărcată cu întreaga răspundere a unei acţiuni condamnabile pe pământ şi în cer. Canonul al doilea al Sfântului Vasile cel Mare, de exemplu, numeşte pe femeia ce a săvârşit avortul „ucigaşă”, precizându-i, astfel, răspunderea şi vina, după cum are în vedere şi o vină corespunzătoare complicilor ei.

Noţiunea de ucidere, ce se cuvine să o avem în vedere atunci când ne referim la avortul voluntar, nu poate fi despărţită de aceea de vină sau culpă. Vina, însă, la rândul ei, este de mai multe feluri. În legătură cu avortul putem aminti de două feluri de culpă: culpa religios-morală şi culpa criminală. Prima priveşte eul personal şi spiritualitatea sufletului din primul moment al conceperii copilului în sânul matern, iar al doilea dreptul omului de a se naşte. Aflându-se amândouă în atenţia Bisericii, le vom analiza pe rând.

Motivele religios – morale ale condamnării avortului de către Biserica Ortodoxă

Calendarul Bisericii Răsăritene cunoaşte patru sărbători care prăznuiesc nu doar naşterea, ci chiar zămislirea unora dintre sfinţi. Bunăvestirea este însăşi sărbătoarea conceperii Mântuitorului în pântecele Maicii Domnului. Pentru a intra în istorie, Fiul lui Dumnezeu Însuşi se supune unei legi a firii, întrupându-se în sânul feciorelnic al Mariei, cu nouă luni înainte de naşterea Sa. Aşadar, orice prunc, chiar şi numai de o zi, odată conceput în trupul mamei, are în el un suflet sau, după cuvântul Scripturii, „duh de viaţă”. Căci ceea ce s-a petrecut în paradisul dintâi, mai precis, în ziua a şasea a creaţiei, când Dumnezeu a făcut pe om, se petrece şi în trupul femeii mame. Chiar umbletul Domnului Dumnezeu, care se preumbla în adierea serii în grădina raiului, poate fi pentru noi o imagine care să ne arate, într-un mod tainic, felul în care ia fiinţă sufletul copilului în sânul matern. Adresându-se propriilor ei copii, mama Macabeilor se exprimă astfel: „Nu ştiu cum v-aţi zămislit în pântecele meu şi nu v-am dat eu duh şi viaţă şi închipuirea fiecăruia nu eu am întocmit-o” (II Macabei VII, 22). Existenţa, în sânul mamei, a unei „suflări de viaţă”, din ceasul conceperii, datorită unei intervenţii divine creatoare, este pentru gândirea ortodoxă un adevăr absolut. De aceea şi orice atentat asupra fătului odată conceput este un atentat asupra unui om întreg, format din suflet şi trup. Sfântul Grigorie de Nissa, făcând o comparaţie cu bobul de grâu care cuprinde în sine toată specia plantei respective, spune că „nu e drept a zice nici că sufletul e înaintea trupului şi nici că trupul e fără suflet, ci amândouă au unic început întemeiat după raţiunea lui cea mai înaltă, în voia primă a lui Dumnezeu”.

Biserica Ortodoxă, pornind de la adevărul întrupării, înţelege că naşterea unui prunc este o taină a colaborarii lui Dumnezeu cu părinţii. În acelaşi timp, însă, ştie că numeroase date ale observaţiei noastre curente, corecte şi oneste, pot fi elemente de seamă, care să aducă un spor de înţelegere la cunoaşterea acestei taine, întrucât se înscriu în ordinea descoperirii sau a revelaţiei naturale. E vorba despre acele date care, înainte de a constrânge conştiinţa, într-un anumit fel, constrânge raţiunea de a le constata şi accepta.

(extras din „Adevărul şi frumuseţea căsătoriei. Teologia iubirii II”, Alba Iulia, 1996, pp. 230 – 245)

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=UeUfSvIARqE]

vizitaţi Dreptul la viaţă şi Adevărul despre avort

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

TUBERCULOZA

( Nota traducatorului : in SUA nu s-a folosit niciodata un vaccin impotriva tuberculozei; de aceea, autorul discuta la aceasta boala doar eficienta testului cutanat de depistare a tuberculozei. La noi in tara, impotriva tuberculozei se foloseste vaccinul BCG. Este important de stiut ca numarul cazurilor de tuberculoza si mortalitatea prin aceasta boala au avut un curs asemanator in Europa – unde s-a folosit vaccinarea in masa cu vaccinul BCG – si in SUA, unde nu s-a folosit niciodata un vaccin).

Parintii ar trebui sa presupuna, si cei mai multi o fac, ca testul folosit de medici pentru depistarea tuberculozei produce un rezultat corect.

Testul cutanat la tuberculina este insa un contra-exemplu in acest sens. Chiar si Academia Americana de Pediatrie,care rareori critica vreo procedura folosita de rutina de membrii ei, a eliberat un document critic la adresa acestui test. In document se spune :

“Mai multe studii au aruncat indoiala asupra sensibilitatii unor teste folosite in screening-ul tuberculozei. Intr-adevar, un comitet al Biroului de Biologie a recomandat producatorilor ca fiecare test sa fie testat pe 50 de pacienti cunoscuti ca infectati cu bacilul tuberculozei, astfel incat produsele sa fie suficient de eficiente si sa poata identifica orice pacient cu tuberculoza activa. Totusi, deoarece multe din aceste studii nu au fost realizate randomizat, in modul dublu-orb si au inclus mai multe teste cutanate administrate simultan (de aici posibilitatea suprimarii reciproce a reactiilor), interpretarea testelor este dificila.”

Documentul concluzioneaza ca “Testele de screening pentru tuberculoza nu sunt perfecte si medicii trebuie sa fie constienti ca pot obtine reactii fals negative ca si reactii fals pozitive”.Pe scurt, copilul dvs. poate avea tuberculoza desi testul la tuberculina este negativ. Sau poate sa nu aiba tuberculoza, desi are o reactie pozitiva la testul cutanat. Acest lucru poate avea consecinte dezastruoase deoarece cei mai multi medici vor recomanda una sau mai multe radiografii de torace care expun inutil copilul la radiatii X. Medicul il va pune apoi pe medicamente periculoase ca izoniazida, pentru perioade de luni sau ani, “pentru a preveni evolutia tuberculozei”. Chiar si Asociatia Medicala Americana a recunoscut ca medicii au prescris indiscriminat si exagerat izoniazida. Acest lucru este rusinos pentru ca se cunoaste lunga lista de efecte adverse ale medicamentului asupra sistemului nervos, sistemului gastro-intestinal, sangelui, maduvei hematogene, pielii si glandelor endocrine. De asemenea, nu este de neglijat faptul ca respectivul copil ar putea deveni un fel de “paria” in zona unde locuieste din cauza etichetei de “bolnav de tuberculoza”.

Sunt convins ca potentialele consecinte ale testului pozitiv la tuberculina sunt mai rele decat amenintarea bolii in sine. Cred ca parintii ar trebui sa refuze testul, cu exceptia situatiei in care stiu sigur ca copilul a venit in contact cu persoane bolnave de tuberculoza.

SINDROMUL DE MOARTE SUBITA LA SUGAR

( SMSS)

(Nota traducatorului : SMSS este definit ca decesul brusc al unui sugar, in plina stare de sanatate aparenta, fara a se putea identifica o cauza imediata).

Frica de se trezi intr-o dimineata si de a-si gasi copilul mort in patutul lui pandeste in mintea multor parinti. Medicina inca nu a elucidat cauzele SMSS, dar explicatia cea mai raspandita printre cercetatori este aceea ca sistemul nervos central este afectat astfel incat actul involuntar al respiratiei este suprimat.

Aceasta este o explicatie logica, dar nu da raspunsul la intrebarea : ce anume cauzeaza disfunctia sistemului nervos central ? Suspiciunea mea, impartasita si de alti confrati medici, este ca cele 10.000 de decese prin SMSS raportate in fiecare an in SUA sunt legate de unul sau mai multe vaccinuri din cele administrate de rutina copiilor. Vaccinul pertussis (impotriva tusei convulsive) este cel mai incriminat, dar poate fi oricare din celelalte.

Dr. Willian Torch de la Universitatea de Medicina din Reno a publicat un raport care sugereaza ca vaccinul DTP este responsabil de decesele prin SMSS. El a remarcat ca doua treimi din cei 103 copii decedati prin SMSS fusesera vaccinati cu DTP in cele trei saptamani dinainte de moartea lor, multi decedand chiar a doua zi dupa vaccinare. El afirma ca aceasta nu este o pura coincidenta, si concluzioneaza ca “o relatie cauzala este sugerata” cel putin pentru o parte din cazurile de copii vaccinati cu DTP si decedati prin SMSS. De asemenea sunt raportate si decesele din Tennessee mentionate mai devreme in acest articol. In acel caz, ca urmare a interventiei autoritatilor medicale, producatorul vaccinului a retras de pe piata toate dozele nevandute inca din lotul respectiv de vaccinuri.

Femeile gravide care sunt ingrijorate de SMSS trebuie sa poarte in minte faptul ca alaptarea naturala a viitorului copil este foarte importanta; alaptarea este unul din factorii care pot impiedica moartea subita a sugarilor si alte accidente grave. Exista dovezi ca sugarii alaptati natural sunt mai putin expusi la alergii, boli respiratorii, gastroenterite, hipocalcemie, obezitate, scleroza multipla si moarte subita. Un studiu stiintific despre SMSS a concluzionat ca “alaptarea poate fi privita ca o blocada a multelor cai prin care se produce moartea subita la sugar”.

POLIOMIELITA

Toti cei care au trait in anii 1940 nu pot uita fotografiile copiilor in plamani de metal, nu pot uita imaginea unui presedinte al SUA tintuit in scaun cu rotile de aceasta boala cumplita si isi amintesc interdictia de a utiliza plajele publice de teama de nu contracta poliomielita. Poliomielita este practic inexistenta astazi, dar frica de atunci persista si exista credinta populara ca vaccinarea a eliminat boala. Acest lucru nu este surprinzator, avand in vedere campania puternica de promovare a vaccinului facuta la vremea respectiva.

Adevarul este ca nu exista dovezi stiintifice convingatoare ca vaccinul a dus la disparitia bolii. Asa cum am mentionat si in alte parti ale acestui articol, poliomielita a disparut si in alte tari ale lumii, in care vaccinul nu a fost folosit atat de extensiv.

Important pentru parintii acestei generatii de copii este faptul ca, in prezent, cele mai multe cazuri de poliomielita sunt provocate chiar de vaccinarea in masa impotriva poliomielitei, asa cum arata dovezile. In septembrie 1977 Jonas Salk, descoperitorul vaccinului cu virus polio omorat a depus marturie, impreuna cu alti oameni de stiinta, in acest sens. El a spus ca cele mai multe din cazurile sporadice de poliomielita care au aparut in SUA dupa 1970 au fost, probabil, produsul vaccinului cu virus poliomielitic viu care este in uz in prezent in SUA.

In acelasi timp, o disputa este in plina desfasurare intre imunologi cu privire la riscurile vaccinului cu virus viu contra vaccinului cu virus mort. Sustinatorii vaccinului cu virus mort cred ca virusul viu poate produce efectiv boala odata introdus in corpul omenesc prin vaccin. Sustinatorii vaccinului cu virus viu afirma ca vaccinul cu virus mort nu ofera protectie reala impotriva bolii si ca, din contra, creste susceptibilitatea la boala a celor vaccinati.

Aceasta situatie imi ofera rara oportunitate de a ramane, in mod confortabil, neutru. Cred ca ambele tabere au dreptate si ca folosirea oricaruia din cele doua vaccinuri va creste, nu va diminua, posibilitatea ca copilul dvs. sa contracteze boala.

Pe scurt, se pare ca cel mai eficient mod de a va proteja copilul impotriva poliomielitei este sa va asigurati ca nu va fi vaccinat !

În sfârşit o voce din ierarhia Bisericii ia atitudine împotriva  vaccinului, din păcate cam târziu totuşi. Acum câteva săptamâni  era cu totul altceva dacă Sfântul Sinod dădea măcar un comunicat, dar nici acum nu e târziu, bine măcar că a zis un ierarh cuvânt,  că în presa oficioasă Provita era stampilată ca MISA.

Cuvântul face parte din predica la Sf. Nicolae şi a fost citit în toate parohiile:

Iubiţi credincioşi,

Sf. Nicolae a fost şi este un mare ocrotitor al tinerilor, îndeosebi al tinerelor fete.Viaţa sa ne descoperă chipul minunat în care sfântul a sărit în sprijinul unui tată necăjit, pe care sărăcia l-a împins la hotărârea necugetată de a-şi obliga fiicele să practice prostituţia. Intervenind prompt, Sf. Nicolae i-a izbăvit pe toţi din păcatul de moarte, protejându-le nu numai sănătatea sufletească, ci şi pe cea trupească.

Trăim în aceste zilele o situaţie asemănătoare în anumite privinţe, dar cu implicaţii mult mai grave. O autoritate publică naţională, a cărei menire este promovarea sănătăţii cetăţenilor ţării, a luat hotărârea necugetată de a vaccina peste 100.000 de fetiţe din clasa a IV-a cu un vaccin controversat pe plan mondial, ale cărui efecte se află încă în stadiul de experiment. Vaccinul (denumit Silgard sau Cervarix) este destinat prevenirii unei infecţiei cu un virus transmis pe cale sexuală numit virusul papiloma uman (HPV), considerat răspunzător de apariţia cancerului de col uterin. Aşa cum prevede legea fundamentală a ţării, Constituţia, cetăţenii, părinţi şi copii, au dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică, dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la informaţie şi la libertatea conştiinţei. În numele acestor drepturi inalienabile, campania naţională de vaccinare împotriva virusului papi­lo­ma uman trebuie respinsă din următoarele motive principale:

1) Legătura dintre infecţia cu acest virus şi cancerul de col uterin nu este încă deplin elucidată. Deocamdată este evident doar că virusul reprezintă un factor de risc, alături de alţi factori precum relaţiile sexuale cu mai mulţi parteneri, persistenţa unor boli cu transmitere sexuală, începerea vieţii sexuale la o vârstă tânără, fumatul, consumul de anticoncepţionale, stresul, scăderea imunităţii, poluarea, care constituie factori favorizanţi ai oricărui maladii canceroase.

2) Nu se cunoaşte durata imunizării oferite de acest vaccin, dacă este permanentă sau vaccinul va trebui repetat după o anumită perioadă, cu toate riscurile aferente, boala cancerului de col uterin apărând după vârsta de 35 de ani.

3) S-au înregistrat efecte adverse la circa 83% dintre cei vaccinaţi, iar 6% dintre acestea au fost considerate efecte grave, fiind raportate chiar cazuri mortale! Pânăacum nu a existat niciun vaccin pe piaţăcare sămanifeste atât de multe reacţii adverse şi de o variabilitate atât de mare, putând fi afectate aproape toate aparatele şi sistemele organismului uman.

4) Nu există studii privind efectele adverse asupra fertilităţii. Posibilitatea ca vaccinul să provoace sterilitate ar transforma campania începută într-o tragedie naţională de proporţii.

Există şi alte semne de întrebare asupra acestui vaccin şi a campaniei de vaccinare. În această situaţie, niciun părinte nu îşi poate lua responsabilitatea pentru o procedură medicală ale cărei beneficii privind sănătatea copiilor săi sunt atât de incerte, iar riscurile atât de mari, cu atât mai mult cu cât nici producătorii vaccinului respectiv, nici ministerul de resort nu îşi asumă responsabilitatea pentru efectele secundare adverse.

Sănătatea copiilor este o datorie sfântă a oricărui părinte creştin. În faţa pericolului reprezentat de cancerul de col uterin, trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a asigura tinerei generaţii o educaţie morală şi sanitară adecvată, singura care poate preveni, sigur şi fără efecte secundare, apariţia acestei boli, educaţie prin care să se promoveze castitatea până la căsătorie şi fidelitatea conjugală, păstrarea igienei şi efectuarea periodică a controalelor medicale necesare.

Mulţimea milioanelor de euro din bugetul naţional destinată vaccinării poate fi folosită mai benefic pentru campanii de educare a tinerilor pentru oprirea degradării morale prin sex şi pornografie, care au ajuns să afecteze însăşi esenţa biologică a poporului nostru.

Nu este o ipocrizie să pretindem prevenirea unei infecţii cu transmitere sexuală şi în acelaşi timp să promovăm o campanie împotriva fumatului prin sugerarea înlocuirii acestuia cu un păcat şi mai mare, păcatul desfrâului, aşa cum suntem îndemnaţi prin imagini de mari dimensiuni afişate fără nici o jenă în oraşele noastre?

† LAURENŢIU

DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL SIBIULUI

ŞI MITROPOLIT AL ARDEALULUI

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

TUSEA CONVULSIVĂ

Tusea convulsivă este o boala foarte contagioasa care se transmite pe calea aerului de la o persoana infectata la una sanatoasa. Perioada de incubatie este de 7-14 zile. Simptomele initiale sunt identice cu o raceala banala : nasul curge, stranut, stare de slabiciune, lipsa poftei de mancare, lacrimarea ochilor, si , uneori, o febra usoara.

Pe masura ce boala progreseaza, pacientul dezvolta o tuse severa in timpul noptii. Ulterior tusea apare si ziua. In 7-10 zile dupa aparitia primelor simptome, tusea devine paroxistica. Copilul tuseste de mai multe ori in timpul fiecarei respiratii, atat de violent incat fata i se schimba la culoare in timpul accesului de tuse: poate deveni vinetie sau cu tenta rosiatica. Fiecare acces de tuse se termina cu un inspir zgomotos, asemanat cu un chiot, ceea ce a dus la denumirea populara a bolii, care in limba romana este “tuse magareasca”. De multe ori copilul tuseste pana varsa.

Tusea convulsiva poate apare in orice grupa de varsta, dar mai mult de jumatate din victime au varsta sub 2 ani. Boala poate ameninta viata, mai ales daca apare la sugari (copii mai mici de un an). Persoanele infectate pot transmite boala altora timp de pana la o luna dupa aparitia simptomelor initiale, de aceea este important ca aceste persoane sa fie izolate, pentru a nu veni in contact mai ales cu copii.

Nu exista tratament specific pentru tusea convulsiva, altul decat repausul la pat si incurajarea, astfel incat copilul sa se simta inconjurat de afectiune si ajutat. Uneori se pot folosi antitusive, dar ele sunt rareori de folos, asa ca eu personal nu le recomand. Totusi, daca un sugar face boala, e bine sa fie ingrijit in mediu spitalicesc (sa fie internat in spital). Pericolele pentru bebelusi sunt extenuarea prin tuse si pneumonia. La sugarii foarte mici s-au semnalat chiar cazuri de fracturi costale din cauza acceselor de tuse violenta.

Vaccinarea impotriva tusei convulsive se face prin triplul vaccin DTP (Diftero-Tetano-Pertussis), care cuprinde si componentele anti-difterica si anti-tetanica. Desi vaccinul este folosit de cateva zeci de ani, este unul dintre cele mai controversate. Exista inca indoieli asupra eficacitatii lui si multi medici impartasesc ideea ca efectele adverse nocive ale vaccinului depasesc presupusele beneficii.

Dr. Gordon T. Stewart, seful departamentului de medicina comunitatii de la Universitatea din Glasgow, Scotia, este unul din cei mai puternici critici ai vaccinului anti-pertussis (anti-tuse convulsiva). El spune ca a sustinut ideea de vaccinare pana in anul 1974, cand a inceput sa observe izbucniri de epidemii de tuse convulsiva in randul copiilor care fusesera vaccinati. “Acum, in Glasgow”, spune el, “30% din cazurile de tuse convulsiva apar la pacientii vaccinati. Aceasta ma face sa concluzionez ca vaccinul nu confera protectia presupusa”.

Ca si in cazul altor boli infectioase, mortalitatea prin tuse convulsiva incepuse sa scada inainte de aparitia vaccinului. Vaccinul nu a fost introdus decat dupa 1936, dar mortalitatea incepuse sa scada constant din 1900 si chiar mai devreme. Potrivit dr. Stewart, “mortalitatea prin tuse convulsiva scazuse cu 80% inainte de introducerea vaccinului”. Impartasesc parerea dr. Stewart, aceea ca factorul-cheie in controlul tusei convulsive a fost nu vaccinul, ci imbunatatirea conditiilor de trai ale potentialelor victime.

Efectele adverse obisnuite ale vaccinului pertussis (DTP), recunoscute in revista “Journal of American Medical Association”, sunt febra, crizele de plans, o stare asemanatoare socului si efecte locale, la nivelul pielii, cum ar fi umflarea, roseata si durerea. Reactii adverse mai rare, dar mai serioase includ convulsiile si afectarea ireversibila a creierului care duce la retardare mintala. Vaccinul a fost legat, de asemenea, si de sindromul de moarte subita la sugar. In 1978-1979, in cadrul unei largiri a programului de vaccinare a copiilor in statul Tennessee, au fost raportate 8 cazuri de moarte subita imediat dupa administrarea vaccinului DTP.

Se estimeaza ca doar 50-80% din cei vaccinati prezinta protectie reala impotriva bolii. Conform raportului revistei “Journal of the American Medical Association”, numarul de cazuri de tuse convulsiva in SUA este de 1.000-3.000 pe an, iar numarul de decese de 5-20 pe an.

DIFTERIA

Desi a fost una dintre cele mai temute boli ale copilariei in zilele bunicilor noastre, difteria a disparut aproape cu desavarsire in prezent.

Numai 5 cazuri au fost raportate in SUA in 1980. Cei mai multi doctori sustin ca scaderea cazurilor se datoreaza vaccinului DTP, dar exista numeroase dovezi ca incidenta difteriei era deja in scadere inainte de aparitia vaccinului.

Difteria este o boala bacteriana foarte contagioasa care se raspandeste prin tuse si stranut sau prin atingerea obiectelor atinse de persoane infectate. Perioada de incubatie variaza intre 2 si 5 zile. Primele simptome sunt durere in gat, greata, tuse si febra de 38-39 grade Celsius. Pe masura ce boala progreseaza, pete alb-murdar apar pe amigdale si in faringe. Faringele si laringele se umfla, facand ca actul inghitirii sa fie foarte dificil. Tumefierea laringelui poate ingreuna respiratia ducand, in cazuri severe, la sufocare si moarte. Boala necesita tratament medical si se trateaza cu antibiotice ca penicilina sau eritromicina.

Astazi, probabilitatea de a contracta difterie este, pentru copilul dvs., aceeasi cu probabilitatea de a fi muscat de un sarpe cobra. Cu toate acestea, milioane de copii sunt vaccinati impotriva difteriei cu injectii repetate la doua, patru, sase si 18 luni de viata si apoi din nou vaccinati cand intra la scoala. (nota traducatorului : la noi in tara vaccinul DTP se administreaza la 2, 4, 6 si 12 luni, cu rapel la 2 ani si 6 luni)

Si aceasta, in ciuda dovezilor acumulate in ultimii ani, in care mici epidemii au aparut in randul copiilor ; cu aceste prilejuri s-a observat ca cei vaccinati nu au dus-o mai bine decat cei nevaccinati, boala afectandu-i pe toti deopotriva. In anul 1969, in timpul unei mici epidemii de difterie in Chicago, comisia de sanatate a orasului a raportat ca 4 din cei 16 copii bolnavi erau vaccinati la zi cu toate vaccinurile si rapelurile, iar alti 5 copii bolnavi primisera una sau mai multe doze din vaccin. Doi din ultimii 5 mentionati, desi imbolnaviti de difterie, au prezentat titru protector de anticorpi la testele de sange facute cu ocazia epidemiei. Un alt raport al unei epidemii in care 3 persoane au decedat, a aratat ca unul din cele trei decese a survenit la o persoana vaccinata si ca 14 din cei 23 de purtatori descoperiti, fusesera vaccinati conform schemei.

Aceste episoade zdruncina argumentul ca disparitia difteriei sau a oricarei alte boli ale copilariei se datoreaza vaccinarii. Cum explica sustinatorii vaccinarii aceste incidente ? Numai aprox. jumatate din statele americane au prevederi legale care obliga la vaccinarea impotriva bolilor infectioase si procentul de copii vaccinati variaza de la stat la stat. In consecinta, zeci de mii, poate chiar milioane de copii din zonele unde serviciile medicale sunt limitate si pediatrii aproape inexistenti, n-au fost niciodata vaccinati impotriva bolilor infectioase si ar trebui sa fie vulnerabili la ele. Totusi, incidenta bolilor infectioase nu se coreleaza in nici un fel cu existenta sau inexistenta vaccinarii obligatorii in statele americane respective.

Tinand seama de raritatea bolii in prezent, de existenta tratamentului antibiotic eficient impotriva difteriei, de protectia indoielnica oferita de vaccin, de costul anual impovarator al administratii lui (de mai multe milioane dolari) si de vesnica prezenta a potentialelor efecte adverse nocive pe termen lung ale acestui vaccin ca si ale oricarui alt vaccin, consider continuarea vaccinarii impotriva difteriei ca inutila. Recunosc ca nu s-au semnalat efecte nocive periculoase ale vaccinului, dar asta nu inseamna ca ele nu exista. In jumatatea de secol de cand vaccinul se foloseste, nici un fel de cercetare a efectelor pe termen lung ale vaccinarii nu s-a intreprins !

VARICELA

Aceasta este boala mea favorita, in primul rand deorece este o boala inofensiva a copilariei si, in al doilea rand, pentru ca nici o companie farmaceutica nu a lansat inca pe piata un vaccin impotriva ei. Acest al doilea motiv poate sa nu dureze mult, deorece exista rapoarte care atesta ca un vaccin impotriva varicelei va aparea curand (nota traducatorului : articolul este scris in anul 1983; intre timp, vaccinul impotriva varicelei a fost, intr-adevar, lansat pe piata ).

Varicela este o boala transmisibila foarte frecventa in copilarie. Primele semne ale bolii sunt febra usoara, durere de cap, dureri musculare de spate si lipsa poftei de mancare. Dupa o zi sau doua, mici pete rosii apar pe piele; in cateva ore ele se maresc si se transforma in vezicule (basicute). La sfarsit, cruste (cojite) se formeaza deasupra veziculelor; acestea se cojesc in una-doua saptamani. Eruptia cutanata se insoteste de prurit sever (mancarimea pielii) si copilul trebuie incurajat sa nu se scarpine. Pentru a usura mancarimea, pe piele se pot aplica lotiuni cu calamina sau se pot face bai cu amidon de porumb.

Boala nu necesita tratament medical. Pacientul va fi incurajat sa stea la pat si sa bea multe lichide ca sa previna deshidratatrea datorata febrei.

Perioada de incubatie a varicelei este de 2-3 saptamani, boala fiind contagioasa aprox. timp de 2 saptamani, incepand de la doua zile dupa aparitia eruptiei. Copilul bolnav va trebui sa fie izolat in aceasta perioada pentru a evita raspandirea bolii.

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

De cîteva zile, poporul din Moldova este invitat stăruitor să ia parte la aşa-numita “Ziuă Naţională a Rugăciunii” (vezi anunţul), dedicată victimelor traficului de fiinţe umane. Aflăm din mass-media locală că această “Zi” se vrea a fi ziua de duminică, 7 decembrie, atunci cînd Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe Sfînta Mare Muceniţă Ecaterina.

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !
SENZAŢIONAL !!!

Fostul asasin economic John Perkins vorbeşte

Cine vrea să înţeleagă ce s-a întâmplat în România în ultimii 19 ani după lovitura de stat din 1989 trebuie să urmărească acest video.

Partea I

Partea a II-a

Partea a III-a

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Aleksei al II-lea, a decedat vineri, la vârsta de 79 de ani, a anunţat serviciul de presă al patriarhiei.“A murit“, a declarat un membru al serviciului de presă, fără alte precizări.

“Sfântul patriarh a murit în reşedinţa sa din Peredelkino (în apropiere de Moscova, n. red.), dimineaţă”, a precizat şeful serviciului de presă, Vladimir Vighilianski, citat de agenţiile ruse.

Dumnezeu să-l ierte !

Repere biografice

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

OREIONUL

Oreionul este o boala virala relativ inofensiva, mai ales daca este contractata in copilarie. Consta in tumefierea (umflarea) uneia sau a ambelor glande salivare parotidiene, situate imediat in fata si sub urechea de partea respectiva.

Simptomele tipice constau in : temperatura de 37,5-38,5 grade Celsius, lipsa poftei de mancare, durere de cap si durere musculara de spate. Tumefactia glandei incepe sa diminueze de obicei dupa doua sau trei zile si e complet disparuta intr-a sasea, a saptea zi. Totusi, se poate ca numai una dintre parotide sa fie afectata mai intai si cealalta numai dupa 10-12 zile. Infectia oricareia din cele doua parotide confera imunitate pe viata.

Oreionul nu necesita tratament medical. Daca copilul dvs. a facut oreion, insistati sa stea in pat 2-3 zile, hraniti-l cu alimente usoare si cu lichide din belsug si folositi pungi cu gheata pentru a reduce tumefierea glandelor. Daca durerea de cap este severa, administrati-i cantitati foarte mici de whiskey sau acetaminofen. Administrati 10 picaturi de whiskey la un sugar si pana la jumatate de lingura la un copil mai mare. Doza poate fi repetata dupa o ora si din nou dupa inca o ora, daca e nevoie.

In prezent, cei mai multi copii sunt vaccinati impotriva oreionului in triplul vaccin ROR (rujeola-oreion-rubeola) care este administrat la varsta de aprox.15 luni. Pediatrii apara acest vaccin cu argumentul ca desi oreionul este o boala inofensiva la copii, daca acestia nu capata imunitate in copilarie, ar putea contracta oreionul ca adulti. In acest caz, exista posibilitatea ca barbatii adulti sa faca orhita, o inflamatie a testiculului. In rare cazuri, orhita poate produce sterilitate.

Daca sterilitatea dupa orhita ar fi o amenintare reala si daca vaccinarea impotriva oreionului ar fi o certitudine ca adultul nu va face boala, as fi si eu printre medicii care va indeamna sa va vaccinati copiii. Dar, dimpotriva, eu nu va indemn sa-i vaccinati impotriva oreionului, pentru ca argumentele pediatrilor sus-amintiti nu au nici un sens. Orhita cauzeaza foarte rar sterilitate si daca o face, afecteaza de obicei un singur testicul. Capacitatea de productie a spermei din celalalt testicul, ramas sanatos,e atat de mare, incat un barbat ar putea repopula intreaga planeta cu un singur testicul ! Si aceasta nu e totul. Nimeni nu stie de fapt daca vaccinarea impotriva oreionului confera imunitate care sa dureze la anii maturitatii. In consecinta, se pune intrebarea daca vaccinarea la varsta de 15 luni nu face decat sa impiedice contractarea oreionului in copilarie si sa amane contractarea bolii la varsta adulta, cand complicatiile sunt mult mai grave.

Desi complicatiile vaccinului anti-oreion sunt severe, nu veti gasi pediatri care sa va avertizeze asupra lor. La unii copii poate cauza reactii alergice ca eruptii de culoare rosie pe piele (rash) insotite de mancarime a pielii. De asemenea, pot apare efectele afectarii sistemului nervos central care se manifesta prin convulsii febrile, hipoacuzie unilaterala de perceptie (pierderea auzului la una dintre urechi) si encefalita. Aceste riscuri sunt mici, e adevarat, dar de ce ar trebui suportate de catre copilul dvs. numai pentru a evita o boala inofensiva a copilariei, cu riscul de a face o forma mai severa a bolii la varsta adulta ?

POJARUL

Pojarul, numit si rujeola, este o boala virala contagioasa care se transmite prin atingerea unui obiect folosit de catre o persoana infectata. La inceput copilul se simte obosit, are o febra mica si durere de cap si de spate. Ochii i se inrosesc si poate sa nu suporte lumina (fotofobie). Febra creste pana intr-a treia, a patra zi, cand atinge 38,5-39 grade Celsius. Uneori, mici pete albe pot apare in gura, in interiorul obrazului si o eruptie formata din pete mici, de culoare roz apare pe frunte, sub linia de insertie a parului si dupa urechi. Eruptia se extinde in jos pana acopera tot corpul in aprox. 36 ore. Petele roz pot sa se uneasca una cu alta si dispar in 3-4 zile. Pojarul este contagios timp de 7-8 zile, incepand cu trei-patru zile inainte de aparitia eruptiei. In consecinta, daca unul dintre copiii dvs. face pojar, probabil ceilalti frati au fost expusi (au venit in contact cu o persoana infectata) inainte ca primul sa manifeste boala.

Nu este nevoie de nici un tratament pentru pojar in afara de repaus la pat si lichide ca sa combata deshidratarea cauzata de febra. Pentru calmarea mancarimii pielii se poate aplica solutie de calamina sau bai cu amidon de porumb. Daca copilul are fotofobie (nu suporta lumina) jaluzelele vor fi coborate la ferestre pentru a pastra intuneric in camera. Contrar mitului popular, nu exista pericol de orbire permanenta din cauza acestei boli.

Vaccinul impotriva pojarului este un alt element din triplul vaccin ROR (Rujeola-Oreion-Rubeola), administrat la varsta de 15 luni. Medicii sustin ca vaccinul este necesar pentru a preveni encefalita rujeolica, care, sustin ei, ar aparea cu o frecventa de 1 la 1000 cazuri. Dupa decade de experienta in cazurile de pojar, pun la indoiala aceasta cifra, asa cum o fac multi alti pediatri. Incidenta de 1/1000 poate fi adevarata pentru copiii care traiesc in conditii de malnutritie si saracie, dar in clasele de mijloc si de sus ale societatii, incidenta e mai degraba de 1/1.0000 sau 1/100.000.

Dupa ce v-a speriat cu posibilitatea improbabila a encefalitei rujeolice, rareori doctorul dvs. va va spune despre pericolele asociate cu vaccinul impotriva pojarului. Vaccinul anti-rujeolic este asociat cu encefalopatia si o serie de alte complicatii precum PESS (panencefalita sclerozanta subacuta), care cauzeaza solidificarea materiei cerebrale si este invariabil mortala. Alte complicatii neurologice uneori fatale asociate cu vaccinul anti-pojar includ ataxia (imposibilitatea coordonarii miscarilor musculare), retardul mintal, meningita aseptica, convulsiile si hemipareza (paralizia unei jumatati a corpului). Complicatiile secundare asociate vaccinului pot fi si mai inspaimantatoare. Ele includ encefalita, diabetul cu debut in copilarie, sindromul Reye si scleroza multipla.

As considera riscurile asociate vaccinului anti-pojar inacceptabile, chiar daca ar exista dovezi convingatoare ca vaccinul ar fi eficient. Dar nu sunt. Declinul in incidenta bolii aparuse cu mult inainte de introducerea vaccinului. In anul 1958 erau aprox. 800.000 cazuri de pojar in SUA, dar in 1962, cu un an inainte de aparitia vaccinului, numarul de cazuri scazuse la 300.000. In timpul urmatorilor 4 ani, in timp ce copiii erau vaccinati cu un vaccin cu virus mort, ineficient si abandonat in prezent, numarul cazurilor a mai scazut cu inca 300.000. In 1900 erau 13,3 cazuri de deces prin pojar la 100.000 populatie. In 1955, inainte de inceperea vaccinarii anti-pojar rata mortalitatii scazuse cu 97,7 procente, situandu-se la valoarea de 0,03 decese la 100.000.

Cifrele in sine reprezinta o dovada dramatica a faptului ca pojarul era pe cale de disparitie inainte ca vaccinul sa fie introdus pe piata. Daca cifrele nu vi se par suficient de convingatoare, cantariti faptul urmator : in 1978, mai mult de jumatate din copiii care au facut pojar in 30 state americane, fusesera vaccinati impotriva pojarului. Mai mult, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sansele ca pojarul sa fie contractat de cei vaccinati sunt de 15 ori mai mari fata de probabilitatea ca pojarul sa fie contractat de cei nevaccinati.

“De ce, atunci, in fata tuturor acestor evidente, medicii continua sa vaccineze?” va veti intreba.

Raspunsul poate fi gasit in intamplarea petrecuta in California cu 14 ani dupa introducerea vaccinului anti-pojar. Los Angeles-ul a suferit o epidemie severa de pojar si parintii au fost indemnati sa vacineze toti copiii mai mari de 6 luni, in ciuda unui avertisment al Serviciului Public de Sanatate care preciza ca vaccinarea anti-pojar sub varsta de un an este inutila si periculoasa.

Medicii din Los Angeles au raspuns prin injectarea vaccinului in fiecare copil care le-a cazut in maini. Mai multi medici familiarizati cu notiunea de “virus lent”, si de esec imunologic, au ales sa nu-si vaccineze propriii sugari. Spre deosebire de pacientii lor carora nimeni nu le spusese, ei stiau ca “virusurile lente”, care se gasesc in toate vaccinurile si mai ales in vaccinul anti-pojar, se pot ascunde in tesuturile umane ani de zile si pot aparea mai tarziu sub forma de encefalita sau scleroza multipla. Ele reprezinta, de asemenea, si seminte potentiale pentru dezvoltarea si cresterea cancerului mai tarziu in viata.

Un medic din Los Angeles care a refuzat sa-si vacineze propriul copil de 7 luni, a spus : “ Sunt ingrijorat pentru ce se intampla cu virusul vaccinal, care, nu numai ca ofera prea putina protectie impotriva pojarului, dar ramane ascuns in corp, actionand acolo intr-un mod despre care nu stim mai nimic”. Aceasta ingrijorare, nu l-a oprit, totusi, sa-si vaccineze pacientii. El a explicat acest comportament contradictoriu cu comentariul : “ca parinte, imi permit luxul de a alege pentru copilul meu. Ca medic… legal si profesional, trebuie sa accept recomandarile profesiei, asa cum a trebuit sa facem si cu intreaga poveste a gripei suine”.

Poate ca e timpul ca parintilor obisnuiti si copiilor lor sa li se permita luxul de a alege.

RUBEOLA

Rubeola este o boala benigna a copilariei care nu necesita tratament medical. Simptomele initiale sunt febra si usoara senzatie de frig insotite de durere in gat. Ne dam seama ca e mai mult de o simpla raceala in momentul in care apare si eruptia caracteristica pe fata si scalp care apoi se extinde pe brate si corp. Petele nu se unesc intre ele cum se intampla la pojar si, de obicei, palesc si dispar in doua-trei zile. Pacientul trebuie sa stea la pat si sa i se dea lichide multe, dar nici un alt tratament nu e necesar.

Singura amenintare pe care o prezinta rubeola este posibilitatea de a cauza malformatii la fat, daca o femeie contracteaza boala in primele trei luni de sarcina. Aceasta frica este folosita ca sa se justifice vaccinarea tuturor copiilor, baieti si fete, ca parte a vaccinului ROR (rujeola-oreion-rubeola). Beneficiile acestui vaccin sunt indoielnice din aceleasi motive expuse la vaccinarea anti-oreion. Nu este nevoie sa protejam copiii impotriva acestei boli inofensive deoarece efectele adverse ale vaccinului sunt inacceptabile. Ele includ artrita, artralgie (dureri de articulatii) si polinevrita care produce durere, amorteala sau parestezii (furnicaturi) pe traiectul nervilor periferici. Aceste simptome sunt de obicei temporare dar pot dura cateva luni si pot aparea cu o intarziere de pana la doua luni dupa vaccinare. Din cauza acestui interval de timp intre vaccinare si aparitia reactiilor adverse sus-mentionate, parintii pot sa nu recunoasca simptomele ca fiind cauzate de vaccin.

Marele pericol al vaccinarii anti-rubeolice este acela ca, impiedicand aparitia bolii in copilarie, creste riscul ca femeile sa faca boala la adolescenta sau maturitate, adica in perioada de procreere. In acest fel vaccinarea anti-rubeola le lipseste pe femeile de varsta reproductiva de protectia imunitara naturala pe care ar fi obtinut-o contractand boala pe cale naturala. Acest punct de vedere este impartasit de multi alti medici. In statul Connecticut un grup de medici, condusi de doi eminenti epidemiologi, au reusit sa elimine rubeola de pe lista vaccinarilor obligatorii.

Studiu dupa studiu a demonstrat ca multe femei vaccinate impotriva rubeolei in copilarie nu prezentau anticorpi de protectie specifici la varsta adolescentei. Alte teste au aratat ca exista o mare rata de esec a vaccinarii copiilor impotriva pojarului, rubeolei si oreionului, fie administrate impreuna, fie ca vaccinuri separate. In cele din urma, intrebarea cruciala la care inca nu s-a raspuns este : imunitatea obtinuta prin vaccinare este la fel de eficienta si dureaza la fel de mult ca si imunitatea obtinuta prin contractarea rubeolei pe cale naturala ? O mare parte din copiii vaccinati arata lipsa oricarei protectii imunitare in testele de sange facute la doar patru-cinci ani dupa vaccinare.

Semnificatia acestor date este atat de evidenta pe cat este de inspaimantatoare. Rubeola nu este o boala periculoasa in copilarie si confera imunitate naturala celor care o fac in copilarie, protejandu-i de a o contracta la varsta adulta. Inainte de inceperea vaccinarii anti-rubeola, aprox. 85% din adulti aveau imunitate naturala impotriva rubeolei.

Astazi, din cauza vaccinarii, cea mai mare parte a femeilor nu vor avea niciodata imunitate naturala. Daca imunitatea obtinuta prin vaccinare dispare, cum este de asteptat, ele vor contracta rubeola exact in perioada graviditatii, cu efectele fatale asupra copilului lor nenascut.

Fiind o persoana sceptica, am crezut intotdeauna ca cea mai buna modalitate de a afla ce gandesc cu adevarat oamenii este sa observi ce fac, si nu ce spun. Daca cea mai mare amenintare a rubeolei este pentru fatul nenascut, gravidele ar trebui protejate in primul rand prin vaccinarea obstetricienilor care le ingrijesc in timpul sarcinii. Totusi, intr-un studiu efectuat in California si publicat in “Journal of the American Medical Association”, mai mult de 90% din medicii obstetricieni-ginecologi au refuzat sa fie vaccinati. Daca insisi medicii se tem de vaccin, de ce Dumnezeu legea cere ca dvs. si alti parinti sa acceptati administrarea vaccinului copiilor dvs. ?

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

Cea mai mare amenintare legata de bolile copilariei isi are originea in efortul periculos si ineficient facut pentru de a le preveni –
de dr. ROBERT S. MENDELSOHN (Robert S. Mendelsohn, M.D.)

OREIONUL
POJARUL
RUBEOLA
TUSEA CONVULSIVA
DIFTERIA
VARICELA
TUBERCULOZA
SINDROMUL DE MOARTE SUBITA LA SUGAR (SMSS)
POLIOMIELITA

Scriind despre pericolele vaccinarii in masa, stiu ca acesta este un concept pe care il veti gasi dificil de acceptat. Vaccinarile au fost atat de iscusit si agresiv promovate, incat cei mai multi parinti le considera “miracolul” care a eliminat multe boli temute din trecut. In consecinta, a te opune lor frizeaza nebunia. Pentru un medic pediatru, a ataca ceea ce a devenit “painea si cutitul” practicii medicale pediatrice, este echivalent cu negarea infailibilitatii papei de catre un preot catolic.

Stiind acest lucru, nu pot decat sa sper ca veti pastra totusi o minte deschisa in timp ce cititi expunerea mea. Multe din ceea ce ati fost facuti sa credeti despre vaccinari, pur si simplu nu sunt adevarate. Nu numai ca am indoieli mari in legatura cu vaccinarile; daca ar fi sa-mi urmez convingerile personale profunde, v-as indemna sa respingeti toate inocularile destinate copilului dvs. Nu voi face asta pentru ca parintii din aproape jumatate din statele SUA au pierdut dreptul de a face aceasta alegere. Medicii, nu politicienii, au solicitat legi care forteaza parintii sa-si vaccineze copiii, ca o conditie obligatorie pentru admiterea in scoli.

Chiar si in aceste state, ati putea totusi sa va convingeti pediatrul sa elimine componenta pertussis (tuse convulsiva) din vaccinul DTP (Diftero-Tetano-Pertussis). Acest vaccin, care apare ca cel mai amenintator dintre toate, este atat de controversat, incat multi doctori au devenit anxiosi in momentul in care trebuie sa-l administreze, temandu-se de actiuni juridice de malpractice. Intr-adevar, ar trebui sa fie speriati, pentru ca intr-un proces recent din Chicago, un copil invalidat de vaccinul anti-pertussis a primit 5,5 milioane $ despagubiri. Daca medicul dvs. este in aceasta stare de spirit, exploatati-i frica, fiindca este in joc sanatatea copilului dvs.

Desi am administrat vaccinuri in primii ani ai carierei mele medicale, am devenit un oponent neclintit al inocularilor in masa datorita multiplelor pericole pe care acestea le prezinta. Subiectul este atat de vast si complex incat merita o carte in sine. In acest articol trebuie sa ma limitez la a-mi enumera obiectiile impotriva zelului fanatic cu care pediatrii injecteaza proteine straine in corpul copilului dvs. fara macar sa stie ce rau pot face acestea.

Iata esenta ingrijorarii mele :

1. Nu exista dovezi stiintifice convingatoare ca vaccinarea in masa a dus la eradicarea vreunei boli a copilariei. Desi este adevarat ca unele boli ale copilariei, candva foarte frecvente, au scazut in incidenta sau au disparut dupa introducerea vaccinarii in masa, nimeni nu stie de ce. Mai degraba imbunatatirea generala a conditiilor de trai poate fi motivul. Daca vaccinarile ar fi fost motivul disparitiei acestor boli in SUA, ne putem intreba de ce ele au disparut simultan si in Europa, unde vaccinarea in masa nu s-a practicat?

2. Se crede ca vaccinul anti-poliomielita Salk a determinat oprirea epidemiei de poliomielita care a afectat copiii americani in anii 1940 si 1950.

Daca este asa, de ce epidemia de poliomielita s-a oprit, de asemenea, si in Europa, unde vaccinul anti-polio nu a fost folosit extensiv ? O intrebare si mai relevanta este : de ce vaccinul cu virus Sabin este inca administrat copiilor cand dr. Jonas Salk, care a preparat primul vaccin anti-polio din lume, arata ca vaccinul cu tulpina Sabin este cel care cauzeaza in prezent cele mai multe cazuri de poliomielita la copii ? Continuarea vaccinarii fortate a copiilor cu acest vaccin este o practica medicala irationala care confirma parerea mea ca medicii repeta cu consecventa greselile. Situatia este identica cu incapatanarea lumii medicale de a renunta la vaccinarea anti-variolica la 3 decenii dupa disparitia bolii, cand vaccinul ramasese singura sursa de contaminare si deces prin variola.

Ganditi-va la acest fapt ! Timp de 30 ani, copiii au murit din cauza vaccinului anti-variola, desi nu mai erau amenintati de boala naturala.

3. Exista riscuri semnificative asociate cu fiecare vaccin si numeroase contraindicatii care fac ca administrarea vaccinurilor sa fie riscanta pentru copiii dvs.

Cu toate acestea, medicii le administreaza de rutina, de obicei fara sa avertizeze parintii asupra riscurilor si fara sa cerceteze initial daca respectivele vaccinuri nu sunt contraindicate pentru un anumit copil. Nici un copil n-ar trebui vaccinat fara a se investiga initial existenta unei posibile contraindicatii. Cu toate acestea, mici armate de copii stau aliniati in clinici pentru a primi injectia in brat, fara ca parintii lor sa puna vreo intrebare !

4. In timp ce multitudinea de reactii adverse postvaccinale pe termen scurt este cunoscuta (dar rareori explicata), nimeni nu stie care sunt consecintele pe termen lung ale injectarii de proteine straine organismului omenesc in corpul copilului dvs. Si mai socant este faptul ca nimeni nu face nici un efort coerent ca sa afle.

5. Exista suspiciunea crescanda ca vaccinarea impotriva bolilor relativ inofensive ale copilariei este responsabila de cresterea dramatica a bolilor autoimune, crestere aparuta dupa introducerea vaccinarii in masa a copiilor.

E vorba de boli de temut, ca leucemia, cancerul, artrita reumatoida, scleroza multipla, boala Lou Gehrig, lupusul eritematos si sindromul Guillain-Barre. O boala autoimuna poate fi definita simplu ca o situatie in care mecanismele de aparare ale organismului nu pot face distinctia intre invadatorii straini si propriile tesuturi si, in consecinta, isi distruge propriile structuri. Am dat oare oreionul si pojarul pe cancer si leucemie ? Am subliniat aceste probleme pentru ca probabil pediatrul dvs. nu va va preveni asupra lor. La Forumul Academiei Americane de Pediatrie (AAP) din 1982 s-a propus o rezolutie care ar fi asigurat informarea parintilor asupra riscurilor si beneficiilor vaccinarii. Rezolutia indemna ca “sa se faca cunoscute intr-un limbaj simplu, pe intelesul oricarui parinte rational, riscurile si beneficiile vaccinurilor de rutina, riscurile bolilor impotriva carora se vaccineaza si managementul celor mai frecventa reactii adverse”. Se pare ca medicii adunati acolo n-au considerat ca “un parinte rational” are dreptul la acest tip de informatie pentru ca au respins rezolutia !

Controversa amara in legatura cu vaccinarile, dusa in interiorul profesiei medicale, nu a scapat atentiei presei. Un numar din ce in ce mai mare de parinti refuza vaccinarea copiilor lor, suportand sanctiunile legale in consecinta. Parintii ai caror copii au suferit vatamari ireversibile dupa vaccinare nu se mai resemneaza cu situatia si intenteaza actiuni in justitie impotriva producatorilor de vaccinuri sau a medicilor care au administrat vaccinul. Unii producatori au stopat productia de vaccinuri, iar cei care inca le produc, extind an de an lista contraindicatiilor vaccinarii.

Existenta vaccinarilor obligatorii face ca pacienti care altfel n-ar avea nici un motiv sa se prezinte la pediatru, sa fie obligati sa vina periodic doar pentru vaccinare; astfel, vaccinarile au devenit “painea si cutitul” practicii pediatrice. De aceea, pediatrii vor continua sa apere pana la moarte conceptul de vaccinare obligatorie.

Intrebarea pe care parintii ar trebui sa o puna este : A CUI MOARTE ?

Ca parinte, numai dvs. puteti decide daca sa refuzati vaccinarea copilului dvs. sau sa riscati acceptand-o. Dati-mi voie sa va indemn ca, inainte de a va vaccina copilul, sa va inarmati cu informatiile despre riscurile potentiale si beneficiile vaccinarii si sa-i cereti pediatrului sa va argumenteze vaccinarile pe care le recomanda. Daca hotarati ca nu doriti sa va vaccinati copilul, dar legea statului in care locuiti spune ca trebuie, scrieti-mi si va pot oferi sugestii despre cum va puteti redobandi libertatea de a alege.

Dr. Robert S. Mendelsohn

-DEZBATEREA PE LARG A FIECĂRUI VACCIN ÎN PARTE:

• NU VACCINĂRII : Oreionul, pojarul şi rujeola
• NU VACCINĂRII : Tusea convulsivă, Difteria, Varicela