Conferinta ortodoxă din Grecia a concluzionat: Teologia postpatristică constituie o abatere de la cugetul Sfinţilor Părinţi ai Bisericii noastre

Arhiplină a fost ala „Melína Merkúri” a Stadionului „Pace şi Prietenie”, unde a avut loc conferinţa organizată de Mitropolia de Pireu cu tema: „Teologie patristică şi erezie postpatristică”. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa următorilor ierarhi: Arhiepiscopul Sinaiului, kir Damianós, Mitropolitul Glifadei, kir Pavlos, Mitropolitul de Nafpaktos, kir Ierótheos, Mitropolitul Kithirelor, kir Serafim, Episcopul de Marathon, kir Melíton, reprezentantul Arhiepiscopiei Atenei, şi, desigur, a Înaltpreasfinţitului Pireului, kir Serafim.

Conferinţa a fost deschisă de Înaltpreasfinţitul Mitropolit al Pireului, kir Serafim, care a subliniat între altele: „conferinţa de azi este o mărturisire de credinţă în faţa teologiei post-patristice a zilelor noastre”.

Arhimandritul Athanasios Athanasíou, Stareţul Marelui Meteor, care a salutat personal acest eveniment, definind dintru început „fenomenul” postpatristic: „Teologia postpatristică, în linii generale, constituie o prelungire a diferitelor teologii mai recente dezvoltate în Occident, mai ales în Occidentul protestant: teologia socială, teologia politică, teologia libertăţii, a eliberării, teologia revoluţiei, teologia „neagră”, teologia contextuală, teologia feministă, teologia colectivă etc.,  şi este rod al secularizării, al raţionalismului şi constituie o deviere de la credinţa şi învăţătura ortodoxă.

Elementul comun al acestor teologi(nn. occidentali) este că înlătură adevăratul sens al Crucii şi al Învierii, caracterul ascetic, niptic şi isihast al credinţei, metoda întemeiată pe experienţa Duhului Sfânt a Ortodoxiei, participarea la harul necreat şi la slava lui Dumnezeu şi absolutizează datele sociale şi culturale ale fiecărei epoci. Prezintă credinţa şi duhovnicia într-un mod adaptat mentalităţii şi concepţiei secularizate a omului contemporan. Coboară sensul adevărat şi mântuitor al Evangheliei la simpla folosire a unor lozinci sociale şi culturale, la o gnoseologie şi filozofie lipsite de vigoare şi fără substanţă”.

Prima comunicare a fost susţinută de protoiereul Gheorghios Metallinos cu tema „De la patristic la «postpatristic». Αutodezminţirea conducerii ortodoxe”, urmat de profesorul Ioannis Kurebelés, de la Facultatea de Teologie din Tesalonic, care a susţinut comunicarea „Ortodoxia neortodoxă?

Între altele, Înaltpreasfinţitul Ierotheos a subliniat că „în esenţă, teologia ortodoxă este bisericească şi nu post-teologică şi post-patristică”. După Înaltpreasfinţitul Mitropolit de Nafpaktos, kir Ierotheos, a urmat comunicarea părintelui Theodoros Zisis cu tema „Importanţa Părinţilor Bisericii şi tăgăduirea antipatristică acestora”. Conferinţa s-a încheiat cu citirea concluziilor de către monahul Arsenie Vliagórtis şi cu aprobarea acestora.  Precizăm că în scurt timp, Graiul Ortodox va prezenta în limba română toate comunicările prezentate la această conferinţă.

Cititi integral pe Graiul Ortodox