| realitatea.net

Condamnarea papismului

Scurta referire la învăţăturile latine rătăcite duce în mod firesc la concluzia că Papismul nu este doar o simplă erezie a Creşti­nismului – căci erezie este consi­derată şi cea mai mică abatere de la adevărul Bisericii –, ci este panerezie şi desfiinţarea Creştinismului însuşi. Şi aceasta pentru că, aşa cum explică Sfântul Iustin Popovici, diferitele erezii au deformat numai câ­teva din însuşirile lui Hristos, în timp ce Papismul L-a înde­părtat în întregime pe Hristos, iar în locul Lui l-a pus omul in­failibil[1]. „În cazul născocirilor «Bisericii» Apusene nu avem de-a face în mod simplu cu o «erezie» nouă a Creştinismului, ci cu o alienare radicală a nucleului însuşi al adevărului biseri­cesc. Nici o altă erezie anterioară nu a schimbat atât de radical modul vieţii creştine, nu a creat o cul­tură bazată pe principii răsturnate ale Evangheliei creştine”[2].

Conştiinţa bisericească despre starea de erezie în care se află Papismul a fost consemnată în repetate rân­duri într-o mulţime de hotărâri sino­dale.[3] Astfel, Sinoadele Ecumenice al III-lea şi al IV-lea (431 şi 451) îi con­damnă ca eretici pe toţi cei care schimbă Credinţa ex­pusă în Sfântul Crez. Sinodul de la Constantinopol din anii 879-880, considerat al VIII-lea Ecumenic, con­damnă erezia Filioque. Sinodul de la Constantinopol din anul 1351, consi­derat al IX-lea Ecumenic, condamnă erezia despre harul creat. În vremurile mai noi, sinoadele antipapale care s-au întrunit la Constantinopol (1722, 1727, 1755, 1838, 1848, 1895), s-au înscris ca o pagină luminoasă în istoria noas­tră bisericească. În acestea, patri­arhii Răsăritului şi ceilalţi arhierei ortodocşi, cu un înalt simţă­mânt de responsa­bi­litate pastorală şi în cuvinte clare, au înfierat papismul pentru contrafacerea credinţei creştine. continuare »

Controversatele indulgente au fost abandonate, teoretic, de catre Biserica, in 1567 si practic in 1960, insa au fost reintroduse de Papa Ioan Paul al II-lea.

Vaticanul a anuntat inainte de vizita Papei in Brazilia ca va oferi “iertare” catolicilor care ii urmaresc slujbele din cadrul Zilelor Mondiale ale Tineretului la TV, radio sau pe internet. Indulgente vor fi acordate si celor care il urmaresc pe Papa doar pe Twitter, relateaza The Guardian.

Papa va oferi astfel indulgente plenare celor care participa la evenimentul religios din Rio de Janeiro la finalul acestei luni, incepand cu 22 iulie. Vizita in Brazilia e prima calatorie in strainatate a Suveranului Pontif.

Indulgentele partiale reduc timpul in Purgatoriu printr-un numar clar de zile sau ani, iar cele plenare elimina cu totul Purgatoriul, pana la comiterea unui alt pacat.

Indulgentele au fost stigmatizate in Evul Mediu cand obtinerea lor implica tranzactii monetare; pe scurt iertarea Bisericii era cumparata cu bani.

Un oficial de la Vatican i-a avertizat insa pe internauti ca iertarea pacatelor presupune si o doza de credinta si ca Paradisul nu se afla la o distanta de cateva click-uri cu mouse-ul. continuare »

Danion Vasile

Ciprian Voicilă

Papa Ioan Paul al II-lea a fost declarat sfânt de către Biserica Catolică, potrivit anunţului făcut de Vatican şi citat de Corriere de la Serra.
Informaţia a fost confirmată vineri de reprezentanţii de la Vatican, cu ocazia semnării de către Papa Francisc I a decretului de canonizare atât pentru Papa Ioan Paul al II-lea, cât şi pentru Papa Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli).
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, părintele Federico Lombardi, a anunţat că ceremonia pentru cei doi papi va avea loc la o dată ce urmează să fie anunţată de Consiliul papal.
Părintele Lombardi a motivat decizia prin minunile înfăptuite de cei doi. Rugat să explice miracolele, purtătorul de cuvânt a adus aminte de cazul unei femei din Costa Rica ce suferea de leziuni cerebrale.

| ghimpele

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=cGjHFmATltc]

| ortodoxiacatholica

Jurământul absolventului de la Teologie

„Jur înaintea Atotştiutorului şi Atotputernicului Dumnezeu că, în toată viaţa mea, voi păzi şi voi propovădui învăţătura Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, aşa cum s-a descoperit de către Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cum s-a propovăduit şi s-a predat de către Sfinţii Apostoli şi de către Sfinţii Părinţi, aşa cum se păstrează în Biserica Ortodoxă Română şi mi s-a predat de către profesorii Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii din Bucureşti. Jur că toata viaţa mea voi păstra şi voi apăra bunul nume al acestei instituţii de înaltă cultură teologică, voi respecta legile bisericeşti şi voi rămâne în ascultare canonică faţă de ierarhia Bisericii Ortodoxe Române. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, au grăit absolvenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti luând jurământ înaintea lui Dumnezeu.

Ce zice Sf. Ioan Gura de Aur despre jurământ?

“Ati auzit ca s-a spus celor de demult: Sa nu juri stramb, ci sa tii inaintea Domnului juramintele tale. Eu insa va spun voua: Sa nu va jurati nicidecum […], ci cuvantul vostru sa fie: Ceea ce este da, da; si ceea ce este nu, nu; iar ceea ce este mai mult decat acestea, de la cel rau este” (Matei 5, 33-37), Sfantul Ioan Gura de Aur afirma ca, jurandu-ne, suntem calcatorii legii lui Dumnezeu. De asemenea, mare pacat savarsim si in situatia in care cerem altora sa jure: continuare »

“Suntem siguri ca sfintii ne pazesc si ne conduc, pentru ca tot ceea ce spunem si ce facem nu este al nostru, ci se bazeaza pe invatatura Sfintilor Apostoli si a Sfintilor Parinti”

pr. Theodoros Zisis- citat din cuvantul de la Man. Capidava

[youtube=https://youtu.be/k2TBCgeWGFY]

La rugamintea auditoriului, parintele relateaza despre activitatea sa in domeniul dialogului interconfesional si al combaterii ereziei ecumenismului, precum si despre activitatea sinaxei grecesti antiecumeniste a clericilor si monahilor, in cadrul careia a initiat “Marturisirea de credinta impotriva ecumenismului”, document semnat de mii de ortodocsi, clerici si mireni.
Impreuna cu alti membri ai comunitatilor ortodoxe din care face parte ca si cleric sau profesor de teologie, parintele Theodoros lucreaza neincetat la informarea poporului, pentru redesteptarea constiintei dogmatice a acestuia si (re)asumarea rolului sau de a observa si sanctiona erezia, indiferent de la ce nivel este aceasta emisa si propagata.

[youtube=https://youtu.be/pFyx00EYNsM]

Varianta completă

„Să nu risipim turma! Cum să nu fie risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate”?  

Părinte, știți foarte bine că a fost acest miting împotriva actelor cu microcip, la care am participat și noi. Mulți spun că atmosfera de acolo a fost una de rugăciune şi un protest paşnic prin care s-a cerut alternativă simplă la cardurile de sănătate electronice. Din păcate majoritatea reprezentanţilor mass-mediei au prezentat manifestația în defavoarea noastră, încercând să ridiculizeze prezența noastră acolo, intervievând mai mult bătrâni sau cerșetori care se aciuaseră pe lângă manifestanți și banalizând evenimentul. Credeți că a avut vreun efect pozitiv acest miting?

Bineînțeles că cei care au fost prezenți acolo și-au făcut datoria față de societatea în care trăiesc, față de neamul din care se trag, față de generația de mâine. Acești oameni au riscat atât imaginea și poziţia lor socială, cât poate și pâinea de la gură. Aceștia sunt modele și repere pentru generația de mâine și sunt dovada existenței unei rezistențe de luptă împotriva abuzurilor acestui sistem ce se impune din ce în ce mai dictatorial. Acest sistem de control total la un moment dat se va întoarce împotriva noastră, a cetățenilor şi abia atunci vor înţelege cei care au ridiculizat și nu au înțeles jertfa acestor oameni.

Dar mai presus de acestea, pentru mine acest miting a fost mai mult ca un examen pentru societatea ortodoxă românească. Un examen cu rezultate foarte slabe pentru cinul preoţesc în general, pentru că ei trebuiau să fie primii, în fruntea poporului și în număr cât mai mare ca să fie exemplu de jertfă pentru credincioși. Dar ei au fost de fapt ultimii. De aceea sunt şi foarte dezamăgit, pentru că dacă preoţii nu au răspuns la apelul acesta, la strigătul disperat al turmei pentru ajutor, înseamnă că noi nu mai avem preoţie. Nu mai are cine propovădui cuvântul adevărului în faţa credincioşilor. Care adevăr îl propovăduiesc ei? Degeaba vorbești cuvinte frumoase pentru Evanghelie dacă nu vezi că Hristos este în aproapele, în aceștia mai mici ai tăi. Deci pentru ce mai stăm noi în altar şi apărem în faţa bieţilor oameni? Ei vor să audă ceva de la noi, să spunem ceva turmei acesteia, să înveţe ceva de la noi. Nu mai are însă de la cine, cum spune psalmistul: „toţi netrebnici ne-am făcut”. Sunt foarte deprimat când văd un preot că îmi trece pragul acestei chilii şi nici nu pot să îl mai privesc, că e ţepos în convingerea lui şi se face că nu ştie despre ce este vorba. Nu este o atitudine creştină. Nu ştiu ce spun ei credincioşilor din faţa altarului. Ce atitudine au ei faţă de pericolele ce ne înconjoară? Post şi rugăciune – e uşor de zis, când şi aşa biata mamă nu mai are ce pune copiilor ei pe masă. Nu prezintă realitatea vieţii în care trăim, se tem să spună un adevăr. Se pierd oamenii cu grămada, cu naţiunile, nu numai câţiva, nu doar ca indivizi. Şi ei stau liniştiţi. E o situaţie foarte grea, pentru că am ajuns la cuvântul Scripturii: „bate-voi păstorul şi se vor risipi oile”. Să nu risipim turma! Cum să nu fi risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate? continuare »

Edictul de la Mediolan și conceptul de toleranță religioasă
Pr. Prof. Univ. Dr. Theodoros Zisis
Constanța, 29 mai 2013

 Partea I

Edictul de la Mediolan (313 d.Hr.) și manifestările festive plănuite în Biserica Serbiei

            În anul 2013 se împlinesc 1700 de ani de la emiterea cunoscutului Edict de la Mediolan (313), pe care l-au semnat împreună cei doi împărați de atunci, Constantin cel Mare și Liciniu. Cu ocazia acestei aniversări sunt organizate manifestări festive de către Biserica Serbiei din cauza faptului că un oraș sârbesc (Niș) e considerat locul de naștere al Sfântului Constantin cel Mare.

 1.      Edictul de la Mediolan favoriza creștinismul și deschidea calea pentru primul stat creștin din istorie

Într-adevăr, conform părerii predominante în cercetarea istorică, Constantin cel Mare s-a născut în Naiso din Moesia Superioară, în actualul oraș Niș din Serbia, nu înainte de anul 280, probabil în 288, ca fiu al ofițerului roman Constanțiu Chlor, apoi ajuns cezar și împărat și al grecoaicei Elenei din orașul Drepano din Bitinia, care a fost numit apoi de împăratul Constantin cel Mare, fiul ei, Elenopoli, în cinstea ei.

În cadrul întoarcerii progresive a lui Constantin cel Mare către creștinism până când a ajuns apărător și binefăcător al Bisericii și până la declararea creștinismului drept religie oficială a marelui Imperiu roman, adică până la întemeierea primului stat creștin din istorie, un moment important îl constituie așa-numitul Edict de la Mediolan. Ca text imperial, el a fost pus în circulație în Răsărit de Liciniu, co-împărat cu Constantin cel Mare, însă cuprindea hotărârile pe care le-au luat la Mediolan (Milano de azi) cei doi împreună împărați (în februarie 313), exprimând mai mult dorința și hotărârea lui Constantin cel Mare și mai puțin pe ale lui Liciniu de a înceta persecuțiile groaznice și nedrepte ale societății romane împotriva creștinilor și a  li se permite și acestora să își manifeste liber credința și cultul lor, așa cum era valabil acest lucru pentru toți ceilalți locuitori ai Imperiului, chiar și pentru evrei.

Și ca să nu li se pară păgânilor că societatea abandonează religia străbună a majorității locuitorilor și se întoarce evident în favoarea creștinilor (care erau o minoritate) persecutați cu ură până atunci, hotărârile de la Mediolan au apărut ca unele care propun toleranța religioasă față de toți locuitorii Imperiului, astfel încât să se evite părerea că ar fi de fapt un act de bunăvoință față de creștini și astfel să crească ura celorlalți împotriva lor.

Este însă clar, conform realității istorice, că sincretismul, adică amestecul diferitelor religii în care se credea liber în Imperiul roman, amestec din care a provenit și mișcarea gnosticismului, constituie elementul distinctiv fundamental al politicii religioase a împăraților romani dinaintea lui Constantin cel Mare. Prin urmare și înainte de Edictul de la Milan a existat toleranță eligioasă, care îi excludea pe nedrept doar pe creștini. Din acest motiv Edictul de la Milan nu trebuie să fie considerat ca cel care introduce principiul general al toleranței religioase, ci mai ales că el schimbă atitudinea nedreaptă avută față de creștini, în comparație cu adepții altor religii. Acest lucru se vede și din textul Edictului, pe care l-a emis Liciniu, în 15 iunie 313, după intrarea lui triumfală în Nicomidia și l-a adresat eparhului Bitiniei. Așadar, e vorba de un edict pe care Liciniu l-a emis în Nicomidia, pe baza acordului lui cu Constantin cel Mare la Mediolan. Cităm în limba română partea principală a Edictului, așa cum îl menționează istoricul Eusebiu de Cezareea, după traducerea lui după originalul latin: continuare »

Parintele prof Teodoros Zisis, initiatorul Marturisirii de Credinta impotriva Ecumenismului si capul sinaxei antiecumeniste a clericilor si monahilor de la Volos va conferentia la Constanta pe data de 29 mai, ora 5 pm la Casa de Cultura a Constantei.

Tema conferintei va fi “Edictul de la Mediolan si conceptul de toleranta religioasa”
Va rugam sa veniti cu intrebari antiecumeniste, avand marea ocazie de a primi raspunsuri autentice din partea celui mai mare patrolog de limba greaca in viata (pr Teodoros Zisis)

organizator: Arhiepiscopia Tomisului

Va rugam sa anuntati si pe ceilalti interesati de conferinta cu parintele Theodoros Zisis. continuare »

Liderii catolici și ortodocși se întâlnesc în orașul turc Istanbul în această săptămână pentru un seminar privind libertatea religioasă, la împlinirea a 1700 ani de când împăratul Constantin a acordat libertate de conștiință și s-a încheiat persecuția împotriva creștinilor din Imperiul Roman.

Reuniunea, organizată în comun de către Patriarhul Ecumenic de la Istanbul Bartolomeu I, liderul spiritual al lumii ortodoxe, și Consiliul European al Conferințelor Episcopale sau CCEE, va avea loc pe 17 și 18 mai, concentrându-se pe aspectele istorice, juridice și politice ale libertății religioase în Europa și în restul lumii. continuare »

[soundcloud url=”https://api.soundcloud.com/tracks/92438476″ params=”” width=” 100%” height=”166″ iframe=”true” /]

Mărturisitorul Petru Baciu [youtube=https://youtu.be/KkKwVseeO4k] continuare »

Predica a fost tinuta la Manastirea “Faget” din Fagaras cu ocazia organizarii conferintei “DIN TEMNITE SPRE SINAXARE – SFINTII INCHISORILOR” ce a avut loc in sala mare a Protopopiatului Fagaras. In timpul Sfintei Liturghii din Duminica Mariei Egipteanca, moastele Sfintilor Marturisitori de la Aiud si Targu Ocna au fost depuse spre inchinare in biserica manastirii.

[soundcloud url=”https://api.soundcloud.com/tracks/88835594″ params=”” width=” 100%” height=”166″ iframe=”true” /]

Libertatea hristică si dictatura mondială

Energii dumnezeieşti necreate la Sfântul Grigorie Palama

Despre cipul ce va fi implantat în vremea lui Antihrist

…Atunci vor recurge cu viclenie la metode iscusite cum ar fi cipul. Nu vor pune cătuşe. Nu ştim exact în ce formă va fi folosit acest cip. Vor face aceasta, pentru a cerceta. Vor experimenta pe greci, felul în care pot fi influenţaţi oamenii, iar în final să fie controlată întreaga lume.

Aceasta va fi o etapă premergătoare, iar atunci când se va împlini vremea şi prorocul mincinos se va instala în scaunul Vaticanului, va influenţa întreaga lume cu hotărârile lui. Toţi liderii politici vor fi de partea lui. Să nu credeţi însă, că Vaticanul va avea vremuri uşoare, dimpotrivă, va avea parte de multe tulburări. Vor încerca să aleagă un alt papă. Va fi format un antipapa. Va fi un papă, un antipapa şi  un antipapa secund. Toate acestea vor depinde de noi, de cât ne vom ruga ca să se schimbe situaţia. Dar acest pseudo–profet va aduce multă pagubă, el va aduce cipul.

Antihristul le va găsi pe toate pregătite, pentru că va lucra prin el. Să nu credeţi că acest cip va fi, cum auziţi despre altele, că-l introduc subcutanat aici sau acolo şi apoi îl pot scoate, nu! Nu va fi la fel. Sfântul Duh zice că ceea ce va fi implantat oamenilor în vremurile acelea, va fi lucrat după o tehnologie atât de înaltă, microtehnologie, încât va putea influenţa hotărârile omului. Va fi implantat astfel încât nu va putea fi scos nicicum. Va fi incizat (gravat) în om. Va avea o frecvenţă atât de înaltă şi asemenea capacitate, încât va putea influenţa până şi simţirile şi sentimentele omului. Iar cel care va deţine calculatorul central, va putea induce tuturor care vor avea cipul implantat asemenea senzaţii, încât de durere vor scrâşni din dinţi. De aceea, cei care vor lua acest cip pentru a scăpa de dureri, vor fi primii care se vor distruge. Iar ei vor şti totul despre om, îi vor cunoaşte gândurile, sentimentele şi vor putea interveni în viaţa lui. continuare »