Neam și țară

Eroii fara de mormant ai Neamului Romanesc au fost omagiati de Inaltare, la Balaciu

Ca in fiecare an, de Inaltarea Domnului, veterani ai temnitelor comuniste, luptatori in Rezistenta Anticomunista impreuna cu tineri dornici de a continua lupta pentru perenele idealuri crestine si nationale, membri ai Fundatiei Ogoranu si ai Partidului “Pentru Patrie” din filialele Bucuresti si Iasi au omagiat eroii si martirii fara de mormant ai Neamului la monumentul de langa Manastirea Balaciu, judetul Ialomita “Mormantul celor fara de mormant”.

In timp ce cativa camarazi faceau de garda in jurul catafalcului de marmura simbolizand mormantul tuturor eroilor care nu au mormant cu cruce si flori, un sobor de preoti de la Manastirea Petru Voda a citit zguduitorul Acatist al Sfintilor Marturisitori ai temnitelor comuniste, dupa care au oficiat slujba de pomenire.

continuare »

Bucurie mare! Marturisitorul Valeriu Gafencu este propus spre canonizare in Basarabia!

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova a constituit o comisie de canonizare a Sfintilor moldoveni

La sedinta Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, care a avut loc astazi, s-a decis constituirea Comisiei mitropolitane pentru canonizarea sfinților care s-au proslavit in pamanturile Moldovei, fiind ales presedinte PS Episcop Petru de Ungheni si Nisporeni. Totodata, comisia urmeaza sa includa reprezentanti din toate eparhiile.

Intru sprijinirea acestei decizii nobile pentru Biserica noastra, dorim sa venim si noi cu un ajutor semnificativ si sa prezentam in continuare tuturor celor interesati o lista a Sfintilor si Mucenicilor Basarabeni (in ordine alfabetica)  unii dintre ei chiar cinstiti de ani buni in popor, care intru smerenia lor isi asteapta randul la canonizarea oficiala.

Aceasta lista a fost intocmita in urma unei perioade de aproape 5 ani de cercetari care a culminat cu tiparirea vol. I al dictionarului istorico-biografic “Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de asta data”, carte aparuta in anul 2010 intr-un tiraj redus de numai cateva sute de exemplare si care a disparut rapid de pe rafturile librariilor.

 Lista CANONIZARE SFINTI BASARABENI:

Aceasta modesta lista,  este ca un varf  de aisberg in oceanul fara de margini a sfintilor si martirilor basarabeni. Deoarece lista cu Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia, care si-au inchinat intreaga lor viata slujirii lui Hristos si neamului, este fara indoiala cu mult mai mare.

1. Alexandru Baltaga (1861-1941)  – unul din preotii martiri ai Basarabiei. Pentru autoritatea sa in randul clericilor si munca depusa in slujba Bisericii, Gala Galaction il considera pe parintele Alexandru Baltaga patriarh al preotilor basarabeni. La 7 august 1941, fiind intr-o varsta inaintata, indura moartea muceniceasca. In octombrie 1995, Adunarea Eparhiala a Mitropoliei Basarabiei a propus cercetarea vietii sale pentru canonizare, cercetarile insa au fost oprite din cauza monmetelor grele prin care trecea atunci Mitrop. Basarabiei si nu au fost reluate nici pana in ziua de azi. continuare »

Chemarea la Dreapta Credinta – Ortodoxia – a Sfantului Iustin Martirul si Filosoful

Prin urmare, grecilor (nn. cei ce ratacesc inafara Ortodoxiei), veniti si luati parte la intelepciunea incomparabila, fiti instruiti de Cuvantul Divin, cunoasteti-L pe Regele nemuritor si nu recunoasteti drept eroi pe acei oameni care au macelarit popoare intregi. Conducatorul nostru, Cuvantul Divin, care ne ajuta si acum in mod constant, nu doreste taria trupului, frumusetea chipului sau spiritul inalt al nobilimii pamantului, ci un suflet curat, intarit prin sfintenie si prin cuvintele Regelui nostru si fapte sfinte, caci puterea intra in sufletul nostru prin Cuvant. O, trambita a pacii pentru sufletul aflat in lupta! O, arma care da aripi unor pasiuni teribile! O, invatatura ce stinge focul interior al sufletului! Cuvantul exercita o influenta pe care poetii nu o au: el nu pregateste filozofi sau oratori priceputi, dar prin invataturile lui ii face pe muritori nemuritori, ii face pe muritori zei si ii duce de pe pamant pe taramuri aflate mai sus de Olimp. Haideti, lasati-va invatati; faceti-va ca mine, caci si eu am fost unde sunteti voi. Insa m-au cucerit divinitatea invataturii si puterea Cuvantului. Dupa cum un imblanzitor de serpi ademeneste reptila cumplita din vizuina ei si o pune pe fuga, la fel si Cuvantul scoate pasiunile de temut din natura noastra senzuala, din cele mai adanci cotloane ale sufletului; mai intai el alunga pofta, din care se naste orice rau: ura, cearta, invidia, intrecerile, mania si altele asemanatoare. Odata ce pofta este izgonita, sufletul devine calm si senin. Fiind eliberat de raul in care se scufundase pana la gat, sufletul se intoarce la Cel care l-a creat. Caci este potrivit sa fie restaurat la starea de la care s-a indepartat, unde se afla sau se afla fiecare suflet.

extras din Discursul adresat grecilor

1 iunie – Sarbatoarea celor trei Sfinti Iustini. La multi ani bunului nostru Parinte, Arhimandritul Justin Parvu, staretul Manastirii Petru Voda

Ziua de 1 iunie a fost randuita de bunul Dumnezeu sarbatoare a trei mari Sfinti Marturisitori ai Ortodoxiei: Sfantul Iustin Martirul si Filosoful, Sfantul Mucenic Iustin si Sfantul Iustin Popovici. Acesti sfinti sunt ocrotitorii de nume ai marelui duhovnic Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda, ocazie cu care ii uram si noi “Intru multi ani, Parinte!” spre calauzirea noastra pe calea mantuirii. Va prezentam in cateva cuvinte pe cei trei mari sfinti:

Sfantul Iustin Martirul si Filosoful

Sfantul Iustin Martirul si Filosoful s-a nascut catre anul 114 in Sichem, un vechi oras al Samariei, din parinti greci pagani. A trait pe vremea imparatilor Antonin cel Pios (138-161) si Marcus Aurelius (161-180), si s-a numit “filosof” fiindca din copilarie s-a osarduit cu studiul filosofiei pagane, iar mai apoi cu cel al filosofiei Adevarului, invatatura lui Hristos.
In jurul varstei de 30 de ani Iustin a primit sfantul botez (intre anii 133 si 137) si apoi a deschis o scoala de filosofie crestina. Deci mergand la Roma in anul 155, a dat mai sus zisului imparat Antonin o apologie in scris impotriva ratacirii idolilor, si dezvinovatitoare pentru credinta in Hristos, cu care pe una, adica credinta crestinilor, o adeverea si o intarea, iar pe cealalta, adica inselaciunea idoleasca, o supunea cu dovediri din Scripturi.
Mai tarziu, in anul 161, putin dupa urcarea pe tron a imparatului Marcus Aurelius, el a scris o a doua Apologie, adresata de aceasta data Senatului Roman.
Deci, fiind zavistuit de Crescent filozoful, a fost omorat cu viclesug, chinuit fiind mai inainte cu multe chinuri.
Acesta pentru viata lui curata si fara prihana, ajungand la fapta buna cea desavarsita, si ajungand plin de toata intelepciunea, si dumnezeiasca si omeneasca, a lasat pentru toti credinciosii scrieri pline de toata intelepciunea si folosul care dau mare cunostinta celor ce le citesc. continuare »

Clarificare – Horia Sima despre Constantin Papanace

Horia Sima:

Primele mele relatii la Viena, dupa revenirea de la Budapesta, apartineau corpului ofiteresc din SS… Mai e o chestiune pe care vreau sa o precizez. Nimeni nu-i silea sa intre in armata nationala sau sa mearga la scolile speciale. Toata operatia de recrutare la aceste entitati se baza pe voluntariat. Le stateau deschise alte activitati ale guvernului de la Viena.
Ruperea frontului din Romania si chemarea mea la Cartierul General al lui Hitler a fost o amara deceptie pentru Papanace. Planul lui de a ma elimina de la conducere, prin campania de dezbinare din lagar, nu numai ca n-a reusit in interiorul grupului, prin darza rezistenta a marii majoritati a legionarilor, dar eu ma ridicasem sus de tot din celula de la Oranienburg, in timp ce el zacea neputincios la pamant, sub povara propriilor lui defaimari. Nu tradasem pe Germani si nici testamentul Capitanului, cum sustinea el, de vreme ce eram chemat de inaltele capetenii hitleriste la Rastenburg, pentru a-mi incredinta misiunea sa organizez rezistenta din Romania. A fost teribil momentul pentru Papanace cand a ascultat la Radio cuvantarea mea catre tara, in timp ce el se afla inca inchis la Dachau.

Faptul ca unul de factura lui Constantin Papanace – care pretindea sefia Miscarii inca in Germania fiind in lagar, in detrimentul lui Horia Sima – a dat dovada de o totala lipsa de viziune cand a propus colaborarea cu Hitler si subordonarea ML catre SS-ul german, spune foarte multe asupra legitimitatii succesiunii in Legiune si a pastrarii liniei Capitanului. In fata divagatiilor periculoase ale lui Papanace, Horia Sima s-a simtit obligat sa ia atitudine pentru a pune lucrurile la punct. Iar aceasta atitudine s-a dovedit a fi la inaltimea responsabilitatii ce i-a fost incredintata de suflarea legionara in momentul investirii sale.
Papanace mai sustinea si existenta unui „comunism national”, un comunism cu fata umana adus de regimul lui Ceausescu si chiar un sincer patriotism cu citate nationaliste ale dictatorului si deci… o apropiere intre doctrina ateo-comunista si cea crestin-legionara. continuare »

Comandantul Miscarii Legionare, Horia Sima – 18 ani de la trecerea la Domnul

25 mai
1993 – 2011
Astazi, 25 mai, se implinesc 18 ani de cand Comandantul Miscarii Legionare, Horia Sima, s-a stins ca o torta, trecand peste pragul vietii in vesnicie, dar ramanand pentru intreaga constiinta legionara si nu numai, inscris in nemurire ca un punct cosmic al unei mari verticalitati ridicate de pe pamant.
Tot ce s-a infaptuit bun in Miscare dupa moartea Capitanului si mai ales dupa interzicerea ei din 1941 incoace culminand cu spiritualitatea asa numitului termen SFINTII INCHISORILOR COMUNISTE, se datoreaza muncii lui de reorganizare din temelii. Personalitatea lui e asa de mare incat pigmeii ipocriti ce-si varsa mizeria sufletului ca o boratura afara, nici nu vad muntele din fata lor. Nu e de mirare, caci Mantuitorul le spune fariseilor: “voi spuneti ca vedeti dar sunteti orbi”- asadar orbii n-au cum vedea muntele oricat de mare ar fi. Orbii nu pot vedea uriasa personalitate si charisma Comandantului caci ochii le sunt inchisi. Profundele lui texte despre anticrestinismul comunismului, despre globalizare, masonerie si noua ordine mondiala de care vorbea inca acum 30-40 de ani (!), le sunt necunoscute. O ceata deasa le-a acoperit ochii si mintea, iar ura la adresa lui le-a umplut inima.
Noi insa nu despre aceste cazaturi voim sa vorbim. Meritele existentei exilului romanesc anticomunist se datoreaza acestui mare om ce s-a consumat ca o lumanare pana la sfarsit, nopti nedormite, zile fara sfarsit cu chinuri continue in fata atacurilor masonice antihristice. Inima sa cuprinzatoare si buna n-a mai rezistat. In 25 mai 1993 a incetat sa mai bata lasand in urma lacrimi si jale dar mai ales lasandu-ne exemplul sau de urmat. Dusmanii l-au ostracizat si dupa moarte, mormantul sau fiind foarte putin cunoscut si ascuns sub alt nume pentru a nu fi profanat intr-o alta tara.
Dumnezeu insa va face dreptate acestui neam oropsit si luptatorilor pentru dreptate. Atunci se vor culege roadele faptelor si se vor rusina toti denigratorii uriasei sale personalitati ca fumul risipit in vant.
VESNICA LUI POMENIRE!!

Vasile Militaru – Paradoxul credintei in zilele noastre

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=tbUxF8K_Scc]

O rusine-i azi credinta la poporul romanesc
Ca e “dumnezeu” stiinta si dezmatul sufletesc!
S-a uitat credinta sfanta cu traditii stramosesti
Azi la moda-i desfranarea si slujirile trupesti!

Sa te-nchini azi “e rusine”, lumea rade de pacat
Dumnezeu e-nchipuire, fiindca de …ne-am cultivat!
De! Stramosii din vechime nu erau prea cultivati,
Astazi merg sa se inchine numai cei inapoiati!

Azi, cu-atata invatatura, cum sa crezi in Dumnezeu,
Cand cunosti perfect atomul si-i despici nucleul sau!
Azi, cand munca grea cu bratul e facuta de motor,
Azi, cand vezi in casa lumea, privind la televizor?!… continuare »

Interviu cu Parintele Justin: Tradarile intelectualilor duc la prabusirea noastra. Despre fiara comunista si cele doua mitropolii din Basarabia, unirea celor doua teritorii, scandalul cantecului “Sfanta tinerete”

16 ani grei de incarcerare ca detinut politic in puscariile comuniste l-au apropiat pe Iustin Parvu, unul dintre cei mai mari duhovnici ai Romaniei inca in viata, de tot ce poate fi numit sacrificiu, nevointa pentru credinta, neam si pentru aproapele. Imediat dupa 1989, pe locul unui stravechi schit de pe vremea lui Petru Rares, din inima muntilor impaduriti ai Neamtului, el a infiintat Manastirea „Petru Voda”, inspre care „curge” intreaga romanitate – de la mic la mare.

Dupa ce ne-am inchinat la moastele unor mucenici din perioada comunista, adapostite cu grija de parintele Iustin in bisericuta schitului de maici, ne-am amintit cutremurati de un alt erou devotat neamului si Bisericii Ortodoxe – Gheorghe Calciu Dumitreasa, care odihneste tot acolo. Apoi, staretul de la Petru Voda” a oferit un interviu in exclusivitate pentru JURNAL.

Prea Cuvioase parinte Iustin Parvu, ati fost foarte indragit de basarabeni, mai ales imediat dupa istoricul 7 aprilie 2009, cand ati adresat un mesaj lui Traian Basescu, in legatura cu drama basarabenilor. Ati cerut atunci presedintelui sa ne sprijine si sa se „impotriveasca fiarei comuniste”. Cum apreciati evolutia lucrurilor? Transformarile ulterioare din RM au fost pe masura asteptarilor Dvs.?

Tineretul nostru este aprins. A facut o palalaie si n-a iesit nimic. Dar astea au fost organizate in mod special, ca sa poata veni, ca sa mai poata lovi in tineri. Tinerii au cazut prada ignorantei. Situatia din Moldova de peste Prut nu se va schimba niciodata, din motivul conjuncturii politice. Asa o Basarabie ne-ar mai trebui… Cum s-o refaci ca sa fie cea de altadata?Romania nu are resurse pentru sine. Dar sa mai vina si cu alte incarcaturi financiare? Ma impresiona odata nationalismul si ideea revenirii la hotarele istorice, insa am ajuns la concluzia ca e o zadarnicie totala. Azi nu trebuie sa ne mai gandim la hotare si la nationalism, ci sa ne rezumam la realizarea omului pentru mantuire. A ne impaca sufletele cu Mantuitorul Hristos este scopul si rostul nostru. continuare »

“Demografia Romaniei este iremediabil compromisa”. Ne pregatim sa intram in istorie… pe usa din dos?

Problemele demografice nu preocupa in mod fundamental miscarea provita la nivel mondial, intrucat tinta acesteia este valorizarea si salvarea vietii umane, ca bun in sine, neconditionat de utilitatea acesteia pentru societate sau de contextul socio-politic. Aceasta este si diferenta esentiala intre gandirea provita si politicile de control al populatiei – fie ele pro-nataliste (precum cea a regimului Ceausescu) sau anti-nataliste (cazul Chinei).
Nu este insa posibil sa ignoram situatia demografica tot mai dificila a Romaniei – si a cvasi-totalitatii Europei – un domeniu in care conducatorii de dupa 1989 si-au dovedit cu prisosinta iresponsabilitatea, lipsa de interes si de viziune. Situatia demografica a devenit mai mult decat o preocupare; ea este astazi o amenintare, prin efectele care incep deja sa se faca simtite si care urmeaza sa se manifeste cu putere in deceniile urmatoare, la adresa existentei Romaniei.
Exista un consens printre demografi si economisti in a afirma ca nu scaderea in sine a populatiei este cel mai nefast lucru, ci faptul ca aceasta se produce prin reducerea natalitatii, adica prin afectarea structurii populatiei pe varste. Scaderea ponderii tinerilor si cresterea populatiei varstnice are repercusiuni catastrofale asupra economiei si a sistemelor de asigurari sociale, vedem deja, aproape de prabusire.
Cel mai titrat demograf roman al momentului, prof. Vasile Ghetau de la Centrul de Cercetari Demografice al Academiei Romane de Stiinte, a actualizat, citat de publicatia electronica de analiza si sinteza Cursdeguvernare.ro, previziunile din lucrarea sa din 2007 „Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei” (descarca de aici).
Folosind datele din anul 2010, dl. Ghetau ne strica ziua, informandu-ne ca in 2010, pentru prima data, sporul natural a fost negativ pe tot parcursul anului, si acesta s-a accentuat. „Nu mai poate sa creasca in 2011, pentru ca nu mai are de unde”, accentueaza dl. Ghetau, introducandu-ne in complexa mecanica a demografiei. continuare »

Sambata 14 mai 2011 ucenici ai parintelui Marcu Manolis au sarbatorit impreuna cu tineri intemnitati in Puscaria din Avlona, aflata la 40 de km de Atena, pe Sfintii marturisitori ai temnitelor romanesti

 ”Viata – Slujba si Paraclisul Sfintilor slavitilor marturisitori si martiri ai secolului XX din temnitele romanesti”, carte publicata in limba greaca anul acesta.

”Viata – Slujba si Paraclisul Sfintilor slavitilor marturisitori si martiri ai secolului XX din temnitele romanesti”, carte publicata in limba greaca anul acesta.

A fost  savarsita slujba  in limba greaca , dupa cartea prezentata mai sus. A fost o atmosfera deosebita, cu totii au simtit suferinta tinerilor intemnitati in Avlona, dar si bucuria cu care au participat la aceasta liturghie si Sfintii Inchisorilor.

Totul a fost neobisnuit  de frumos si duhovnicesc. La sfarsitul Liturghiei s-a vorbit pe scurt despre Viata Sfintilor inchisorilor apoi toti s-au inchinat la Moastele si Icoanele Sfintilor, iar la sfarsit tinerii au primit  dulciuri.

Este un obicei statornicit de aproximativ 25 de ani, obicei pe care l-a creat Pr. Marcu, ca in fiecare sambata sa se savarseasca Utrenia si Dumnezeasca Liturghie in inchisoarea din Avlona, dar de data aceasta a fost un moment deosebit datorita sarbatoririi Sfintilor inchisorilor.

Cititi mai multe pe Graiul Ortodox

VIDEO: Marturie despre sfintenia Parintelui Ilie Lacatusu

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=e2wrpQsGv0c]

[divide style=”3″]Părintele Ilie Lăcătușu – suferinţa care sfinţeşte

 Darul Duhului Sfânt umbreşte Biserica lui Hristos şi o călăuzeşte până la sfârşitul veacurilor către Împărăţia cea veşnică. O mare binecuvântare dăruită zilelor noastre de Dumnezeu, spre adeverirea vietiii celei înnoite prin Duhul Sfânt, sunt Sfintele Moaşte ale celor ce au bineplăcut lui Dumnezeu. Trupurile nestricăcioase ale sfinţilor au fost dintotdeauna izvor de bucurie, pace şi mângâiere duhovnicească celor ce se închină lor cu credinţa şi dragoste.

După aflarea moaştelor Sfântului Ioan Iacob în 1980, o altă mare binecuvântare s-a dăruit binecredincioşilor romani în ziua de 29 septembrie 1998, când trupul preotului Ilie Lacatusu, plecat la Domnul în urmă cu 15 ani, a fost găsit întreg şi răspândind bună mireasmă. Trupul avea o greutate de 7-8 kg şi toate caracteristicile Sfintelor Moaşte: nestricăcios, frumos mirositor, uscat şi uşor, pielea de culoarea alunului, păstrându-şi dimensiunile şi aspectul, nepricinuind teamă celor ce-l privesc, ci bucurie duhovnicească, dând impresia unui om care doarme.

Cine este, de fapt, Părintele Ilie Lacatusu?

 Este un preot care s-a sfinţit nu în mijlocul pustiei, ci în prigoana comunistă, îndurând cu smerenie şi fără compromisuri umilinţă vieţii de întemniţat. A fost arestat în mai multe rânduri şi a cunoscut regimul crunt de la Canal, fiind inclus în brigada de preoţi destinată exterminării. După coloniile de muncă de la Galeş şi Peninsula, îmbolnăvindu-se grav, este trimis la Targu-Ocna, unde găseşte o atmosferă de rugăciune şi dragoste frăţeasca. Eliberat pentru o scurtă perioadă de timp, este arestat iarăşi şi trimis în Delta, la Periprava, unde îşi va arăta cu discreţie măsură duhovnicească. Acolo se afla şi părintele Iustin Parvu, care povesteşte întâmplări vrednice de Vieţile Sfinţilor, minuni mari ce le lucra Dumnezeu în colonie cu cei ce-L mărturiseau.

 Părintele Ilie Lacatusu a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut ca un om al rugăciunii. Cei care aveau ochi să vadă, observau că indiferent de ce se întâmplă în jurul său, părintele era neîncetat cu mintea în Dumnezeu, al cărui Nume îl chemă în toată vremea. Nu vorbea mult, dar cuvântul lui avea putere mare, dăruind har celor ce-l ascultau. A sprijinit, cu rugăciunea şi cuvântul, cu blândeţea şi bunătatea, multe suflete slăbite pe drumul Golgotei, ridicându-le către Dumnezeu.

 După eliberare a lucrat o vreme ca zidar la Bolintin, în apropiere de Bucureşti. Domnul a vrut să lămurească în cuptorul ispitelor pe robul său şi că unui alt Iov i-a luat pe rând copiii, din cei cinci rămânând în viaţă doar o fată. Părintele Ilie a primit cu credinţa şi această încercare, predându-se cu totul voii lui Dumnezeu. După câţiva ani şi-a reluat cu smerenie slujirea preoţească în satele Gardesti (Teleorman) şi Cucuruzu (Giurgiu, făcându-se credincioşilor pildă de rugăciune şi fapte bune.

Duhul lui Dumnezeu era cu Părintele Ilie, pentru că zice Domnul: “Spre cine voi căuta, decât numai spre cel blând şi smerit cu inima”…

În prezent moaştele Părintelui Ilie Lacatusu se afla în cripta de la cimitirul “Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Giuleşti (Bucureşti), într-o raclă de sticlă.

Cei care ajung să se închine moaştelor Părintelui Ilie cel mult pătimitor mărturisesc toţi că harul lui Dumnezeu este cu aleşii Săi şi că El poartă grijă de sfinţii Săi.

| Fericiti cei prigoniti: Martiri ai temnitelor romanesti

Sfintii Inchisorilor – Sinaxar 14 mai

In aceasta luna, in ziua a paisprezecea, pomenirea sfintilor mucenici ce au patimit in temnitele comuniste din Romania.

Acesti sfinti mucenici s-au savarsit in temnitele comuniste din Romania intre anii 1945-1964, fiind chinuiti in multe feluri: cu foame, cu frig, cu batai, cu teroare continua, cu insulte si umiliri nenumarate si cu multe alte chinuri scornite de diavol si slugile lui pentru a le infrange credinta si a-i compromite. Unii de pe urma grelelor patimiri s-au imbolnavit, indoindu-li-se chinurile deoarece asistenta medicala era conditionata de compromitere.

Acestia pe care ii cinstim astazi ca si sfinti sunt aceia dintre zecile si sutele de mii de purtatori de zeghe din Romania comunista care au murit cu nadejdea vietii vesnice si marturisind dreapta credinta, indiferent de culoarea politica, motivul arestarii sau viata pe care au dus-o inainte. Caci suferinta indurata in inchisori, in lagare de munca fortata, in anchete sau in marea inchisoare care a devenit Romania dupa 1945, i-a inteleptit, facandu-i sa inteleaga rostul lor in mijlocul acestei suferinte: ispasirea pacatelor proprii si ale neamului intreg. A fost o generatie de jertfa pe altarul acestui neam. De aceea amintirea lor mult inflacareaza inimile noastre spre pazirea nestirbita a randuielilor stramosesti: credinta si dragostea de neam. Ei sunt sufletul si cetatea neamului nostru. Caci prin jertfa lor si a altora mai dinainte asemenea lor a dainuit neamul nostru in istorie pastrandu-se in valorile credintei. Si nadajduim sa se pastreze si de acum inainte, cu rugaciunile lor, pana la Invierea cea de obste. continuare »

Slujba Sfintilor Romani din temnitele comuniste

Praznicul Sfintilor Inchisorilor – 14 MAI

(Sarbatoarea sfintilor cade numai in perioada Penticostarului si poate incepe din sambata din Saptamana Lumina – cand Sfintele Pasti cad la 8 mai – si poate urca pana in vinerea din Saptamana a 6-a dupa Pasti, a doua zi de Inaltare – cand Sfintele Pasti cad la 4 aprilie)

La Vecernia Mica

La Doamne strigat-am…, se pun stihirile sfintilor pe 4, glasul 1.

Podobie: Ceea ce esti bucuria…

Pe ostasii cei dumnezeiesti cu adevarat si urmatorii lui Hristos, frumusetea curatiei, izvorul minunilor, care in temnite au patimit, toti credinciosii cu cantari sa ii cinstim, trupurile si sufletele sfintindu-ne intru pomenirea patimirii lor.

Pamantul romanesc salta intru pomenirea voastra si impreuna cheama pe toti fii sai, de trei ori fericitilor, sa savarseasca praznicul vostru cel de lumina purtator; cu care impreuna adunandu-ne si noi, cu cantari laudam patimirea voastra.

Lepadata-ti avere, cinstiri, familii si intreaga tinerete lui Hristos urmand. In foame, in frig, in golatate si multe umiliri, la munci grele si tradari de frate fiind siliti; sub acoperamantul Maicii Domnului locas bun v-ati aflat, toata nadejdea spre Dansa punandu-va.

Veniti, credinciosii, adunandu-ne, sa laudam pe ostasii lui Hristos, pe cei ce cu pretul vietii fiara rosie au infruntat; si asa sa zicem: Rugati-va pentru noi lui Hristos, sfintilor mucenici, cei ce in vremurile cele de pe urma ati rasarit.

Slava…, glasul al 6-lea:

Ca niste stele mult luminatoare duhovniceste rasarind pe bolta Bisericii, luminati toata zidirea, bunilor biruitori mucenici, cu lumina luptelor si cu stralucirile minunilor. Pentru aceasta, veselindu-ne, savarsim astazi pomenirea voastra cea plina de lumina si sfanta, purtatorilor de cununi preafericiti.

Si acum…, a Praznicului. continuare »

14 Mai – Pomenirea Sfintilor Marturisitori Romani din temnitele comuniste – Sfintii Inchisorilor ce isi asteapta canonizarea

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=FSrxjCr8CDw#at=11]

Sub aceasta denumire, de cativa ani s-a incetatenit a-i recunoaste pe cei ce au patimit in inchisorile comuniste in sec. al XX-lea, dar si in timpul regimului antonescian si al dictaturii de sub Carol al II-lea. Acestia sunt mucenicii si marturisitorii lui Hristos din inchisorile comuniste.

Sub regimurile tiranice au fost intodeauna oameni care prin propria jertfa au ajuns mucenici si marturisitori. Datele statistice, atat cat au fost dezvaluite – caci de comunism si de securitate nu am scapat nici dupa 1989 – arata ca intre 80-90% dintre cei inchisi de comunisti au fost legionari.

Corneliu Zelea Codreanu si cei cei dimpreuna cu dansul au infiintat Miscarea legionara in 24 iunie 1927, de ziua Nasterii Sf. Ioan Botezatorul.

Miscarea legionara a pornit de la Icoana si de la Altar, pentru ca in biserica inchisorii – fosta manastire – Vacaresti o icoana a Sf. Arhanghel Mihail i-a impresionat pe CZC, Ion Mota, Tudose Popescu, Ilie Garneata, Radu Mironovici si Corneliu Georgescu, caci le-a descoperit pe cel ce i-a tradat. Pe Sf. Arh. Mihail din aceasta icoana il simteau viu si el le va deveni ocrotitor. continuare »

Alerta umanitara: Copiii din Glodeni arata adevarata fata a beneficiilor Uniunii Europene

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=tX9MPgnBeR4]

Pentru donatii:
CONT RO35CECEBZ0130RON0786067, deschis la CEC, Sucursala Buzau, Cod Swift CECEROBU, titular cont: Parohia Glodeanu Cirlig.
Banii vor fi folositi pentru ridicarea unei cantine sociale.

Adresa unde ne puteti trimite ceva prin posta:
Preot Tudor Marian, Sat Carligu Mare, Comuna Glodeanu Silistea, Judetul Buzau, Cod 127260
Pentru alte detalii:
Parintele Marian Tudor, telefon 0720.281.634
Puteti sa ne scrieti aici:
[email protected]
[email protected]

Puteti redirectiona 2% din impozitul pe venit catre parohia din Glodeanu:
CUI-ul parohiei Glodeanu Cirlig este 13192269

Gasiti declaratia 230 completata cu datele parohiei aici.

Va multumim tuturor!

Mai multe detalii gasiti pe site-ul dedicat acestei situatii.

Marturia mitropolitului Bartolomeu Anania despre suferintele lui Radu Gyr – Poetul inchisorilor

De la Monica si Demostene Popa, fiica si ginerele lui, aflam ca opera publicata a poetului s-a imbogatit cu cateva zeci de poeme antologate recent in substantialul volum “Poeti dupa gratii“, aparut la Editura Manastirii “Petru Voda”.

Cei doi soti ne-au mai spus ca au intentat proces pentru obtinerea unor despagubiri morale pentru cei aproape 16 ani de detentie politica suferiti de poet in vremea comunismului. Desi vremea detentiei se afla consemnata in arhivele vremii, totusi, legal, era nevoie si de declaratia unui fost coleg de temnita care sa “ateste” ca poetul a trecut pe acolo. Cu putin timp inainte sa plece la Domnul, mitropolitul Bartolomeu Anania a fost rugat sa dea o astfel declaratie scrisa, iar ierarhul a facut-o. Fostul mitropolit al Clujului a scris nu o simpla declaratie, ci un text literar, pur si simplu. Bineinteles, actul este autentificat la notar si are valoarea juridica necesara. Sotii Popa ne-au oferit acest text spre publicare. Din lipsa de spatiu, vom cita doar cateva fragmente semnificative.

(…) Pe poetul Radu Demetrescu (Gyr) l-am cunoscut pe la mijlocul anilor ’40 ai secolului trecut, cand impreuna cu familia sa, la invitatia parintelui Gherasim Bica, a venit sa-si petreasca o vacanta in Manastirea Polovragi, la liniste si aer. (…) Desi incarcat de suferinte, cu ani grei de puscarie in spate, cu un ochi pierdut pe front, cu trupul ros de multe betesuguri, poetul se desfasura vesel, glumet, sorbind fiecare picatura de viata cu voluptatea celui ce-i cunoaste pretul. (…) In timpul anchetelor care au urmat arestarii mele din vara anului 1958 eram intrebat de relatiile mele cu Radu Gyr si despre “ajutoarele” pe care i le dadusem acestuia. “Ajutorul legionar” era socotit drept una dintre cele mai vii si acoperite activitati reactionare. Definitia era foarte larga: ajutorul putea fi material sau moral, bani, mancare, gazduire, in genere orice fel de asistenta, chiar un sfat, o indrumare sociala si, pana la urma, simplul fapt ca intre doi sau mai multi presupusi legionari ar fi existat vreo legatura cat de cat. Ancheta nu parea deloc interesata de faptul (sau explicatia) ca intre mine si Radu Gyr existase o legatura si o prietenie de la scriitor la scriitor sau, in ultima instanta, de la om la om. Anchetatorii erau bine informati ca Gyr bause si mancase in casa mea, ca-i dusesem cadouri la spital, ca intervenisem la Arghezi pentru reintrarea lui in literatura, ca “activasem” pentru supravietuirea si infiltrarea lui in societatea socialista.

Capitolul acesta, al lui Radu Gyr, a durat, cred, vreo doua-trei saptamani; nu tagaduiam ca l-am asistat pe poet in unele trebuinte, dar nu recunosteam nicicum ca aceasta ar fi avut cumva semnificatia unui “ajutor legionar”. Dar nici nu era nevoie de recunoasterea mea. Anchetei ii trebuiau doar fapte recunoscute; calificarea faptelor apartinea Securitatii, procurorului, tribunalului. Doar la Aiud aveam sa aflu, din contactele cu doctorul Sarbulescu si altii ca o vreme figurasem in lista lotului Gyr, dar pesemne ca anchetatorii s-au razgandit.

Dintre camarazii de celula din inchisoarea de la Aiud mi-l amintesc pe un Popescu, avocat, care a adus vestea sigura a arestarii lui Radu Gyr. continuare »