Neam și țară

Ajutați la construcția Clinicii Nera, primul centru de tratament împotriva cancerului din România

Aproape  de  Cheile  Nerei din  Munti Aninei,  pe  o  colina  din apropierea satului Slatina Nera din judetul Caras-Severin, Fundatia Sfanta Irina construieste prima clinica de recuperare a bolnavilor de cancer in stadii initale –  Clinica  Nera.

Centrul va fi destinat bolnavilor aflati in recuperare dupa tratamente impotriva cancerului. Acestia vor beneficia de o cura de 14 zile, pe durata careia li se vor asigura servicii de psihoterapie, fizioterapie, kinetoterapie, dietoterapie, educare pentru mentinerea unui stil corect de viata. Intrucat cercetarea este unul dintre principalele scopuri ale infiintarii centrului, acesta va include un departament axat pe evaluarea metodelor de recuperare, dar si unul dedicat depistarii precoce a cancerului. Amplasata in Valea Nerei, intr-o zona ferita de poluare si organizata ca o structura arhitecturala si functionala de tip sanatorial, clinica este programata sa isi deschida portile la finalul primului trimestru din 2014. continuare »

VIDEO: Părintele Mihai Valică – Creștinul de azi între libertate hristică, tranziție năucitoare și dictatură. Abordare teologică și bioetică

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=qRbthzIPTSw]

| Asociația pentru Libertatea Românilor

Creștinul de azi între libertate hristică, tranziție năucitoare și dictatură. Abordare teologică și bioetică

Cuprins

  • Libertate hristică și demnitate teologică
  • Libertatea persoanei și dictatura lumii
  • Câteva date despre tehnologia RFID. Istoric şi actualitate
  • Dileme civice, legislative, bioetice şi încălcări ale drepturilor omului
  • Abuzuri și atitudini dictatoriale
  • Concluzii parțiale și întrebări retorice
  • Concluzii finale, precizări, soluții și perspective
  1. 1. Libertate hristică și demnitate teologică

Ființa umană trebuie să se dezvolte, să fie înțeleasă și acceptată în parametri de libertate, demnitate teologică[1], calitate a vieții, și de sfințenie și îndumnezeire a persoanei umane. Păstrarea și dezvoltarea acestor deziderate reprezintă motivul principal al conferinței din seara aceasta.

Scopul nu este acela, de a critica modernizarea tehnologiei, sau de a respinge a priori tehnologia, de a critica statul sau alte organisme interne sau internaționale, ci dimpotrivă de ai sensibiliza și atenționa de derapajele legislative și de cele ale tehnologiei biometrice actuale, plecând de la valoarea și nevoile ființei umane spre tehnologie și putere, și nu invers, întrucât tehnologia și statul au fost create pentru om și nu omul pentru tehnologie și lume.

Biserica, societatea civilă, societatea științifică și academică trebuie să îşi asume responsabilităţile ce le revin, „pentru apărarea valorilor fundamentale, care stau la baza edificiului socio-comunitar, pentru ca societatea pe care dorim să o construim, să fie o societate morală, dreaptă, prosperă, atât din punct de vedere economic, social şi politic, cât şi spiritual, cu un nivel ridicat de responsabilitate colectivă şi individuală, coezivă social, nediscriminatorie şi generatoare de valori umane nerestrictive, în ceea ce privește libertatea omului”[2]. (cerință europeană) continuare »

Ungurii militează pentru DIKTATUL de la Bruxelles, prin care vor obținerea Ardealului. Românii trădători îi ajută cerșind cetățenia maghiară

vise de hunguriÎn anul 2013, românii se pregătesc să sărbătorească 95 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, de la înfăptuirea României Mari.
Ungaria şi ungurii de pretutindeni, mai ales cei care sunt cetăţeni ai Statului Român, acţionează uniţi pentru ca aceasta să fie ultima mare sărbătoare românească în Ardeal şi pentru pregătirea argumentelor credibile care să stea la baza Diktatului de la Bruxelles, pe care speră să-l obţină în anul 2014.
Marea majoritate a ungurilor din Ungaria şi de pretutindeni au primit gratuit cartea “Ardealul-trecut şi viitor”, scrisă de către Endre Bajksy-Zsilinszky (deputat în Parlamentul Ungariei, în timpul regenţei lui Horthy), publicată în anul 1944 în Elveţia, în limba engleză, carte care a fost tradusă de preşedintele Republicii Ungaria, Arpad Göncz, în anul 1991, fiind tipărită la Budapesta, cu sprijinul Ministerului Culturii. Preşedintele Ungariei a recomandat astfel cartea: “Destinată să ajungă în mâinile tuturor ungurilor cu simţul răspunderii, volumul este, în zilele noastre, o lectură recomandată întregului popor.” Cartea este scrisă împotriva Poporului Român şi Statului Naţional Unitar Român. Ea reflectă ambiţiile imperialiste ale Ungariei şi năzuinţele hungarismului, precum şi sentimentele de ură şi dispreţ faţă de români. În “Introducere” la cartea “Ardealul-trecut şi viitor”, preşedintele Ungariei a scris următoarele: continuare »

Sabina Elena – Un nume pentru o țară întreagă. Sunteţi chemaţi alături de ea!

[dailymotion id=xyfffh]sabina_elena_1_facebook_33762400Situație INCREDIBILĂ în COVASNA. Sabina Elena, elevă în clasa a IX-a la un grup şcolar din Covasna, a fost intervievată aseară de cotidianul.ro, privind amenințările cu moartea și mustrarile pe care le-a primit după ce a venit la școală purtând o bentiță în culorile României.

Cum v-aţi gândit să mergeţi cu însemne tricolore la şcoală?
N-am luat vreo decizie în comun, pur şi simplu ne-am dus trei colegi cu o cocardă , cu o bentiţă şi cu un steguleţ, toate tricolore. Vineri am început şi am continuat luni şi marţi. Colegii de la secţia maghiară m-au huiduit şi mi-au adresat fel şi fel de cuvinte jignitoare, n-aş vrea să le reproduc aici.
Apoi a venit diriginta. Ce ţi-a spus?
Doamna dirigintă mi-a spus să nu mai port bentiţa tricoloră pe cap, pentru că se discută în cancelarie foarte mult despre asta. Am ascultat-o şi am pus-o la brâu. Şi astăzi a venit la mine să mi-o ia . A venit cu o foarfecă, cred că intenţiona s-o taie, nu ştiu dacă a tăiat-o sau dacă a smuls-o, că era prea mare agitaţia. N-aveam ce să fac, doar nu era să mă iau la bătaie cu doamna dirigintă… Până la urmă mi-a luat-o şi  a plecat cu ea.
Şi ce a mai urmat?
Am fost chemată la Direcţiune, mi s-au pus fel de fel de întrebări…
Ce te-au întrebat?
M-au întrebat cu ce scop am făcut asta, ce am avut de câştigat, mi s-a spus că asta e instigare, că am stricat imaginea şcolii..Mi s-a mai spus că am făcut-o lată, că problema a fost ridicată la nivel naţional, că am instigat …Şi-am întrebat şi eu; ”la ce am instigat?’’ , le-am spus că n-am avut nimic de demonstrat, că atâta timp cât şcoala nu-mi impune o ţinută obligatorie pot purta ce vreau şi cam atât…Ba nu, mai e ceva, pe facebook am fost ameninţată cu moartea, înjurată şi făcută ţigancă.
Cine te-a ameninţat?
Unul, Zsolt Lendvay Simon. Vă citesc ? continuare »

Conferință la Iași: Sfinții închisorilor. Părintele Justin ne cere să venim alături de fratele Danion Vasile

[youtube=https://youtu.be/6brbYNgu_hM]iasi2013.Vor vorbi: Părintele Hrisostom Manolescu, Danion Vasile, Ioan Enache, Ciprian Voicilă și alți invitați. Vor fi aduse sfintele moaște din care a izvorât mir în anii anteriori. Puteți citi aici mărturia fratelui Ciprian Voicilă de anul trecut, când a văzut într-o fracțiune de secundă cum s-a umplut cu mir racla aurie.  Prietenul Marian Maricaru a filmat ulterior moaștele:
[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=msre7TmTbOc]

Îi rog pe toți frații în Hristos să promoveze anunțul despre conferință. Vă așteptăm!

Cuvântul Părintelui Justin Pârvu pentru MITINGUL din 14 martie: „Să ne unim în dragoste şi armonie, ca să putem ieşi de sub jugul erei electronice”

Parintele Justin_martie 2013Iubiţi fii ortodocşi ai acestui neam,

Ortodoxia noastră românească, alături de celelalte popoare ortodoxe, mai apropiate sau mai îndepărtate, este în același cuget ortodox de a apăra fiinţa şi libertatea umană în faţa celui mai aprig atac îndreptat asupra vieţii noastre creştine, prin implementarea forțată a cipurilor electronice în actele noastre de identitate. Este un atentat asupra libertăţii umane, dăruită de Dumnezeu în actul creației. Nicio o forță din lume nu are dreptul sa atenteze sau să anihileze această libertate a omului, care este de origine divină. Vrem să fim tratați ca fii ai lui Dumnezeu, liberi, după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, iar nu ca infractori sau ca niște mașini, după chipul şi asemănarea omului modern, a omului satanizat.

Biserica Ortodoxă este mamă a neamului românesc. Acest popor s-a format şi menţinut la sânul Bisericii creştine. De-a lungul veacurilor Biserica Ortodoxă a fost sprijinul cel mai de seamă şi farul călăuzitor în toate nevoile şi suferințele acestui popor. Cât timp acest popor a fost însufleţit de oamenii Bisericii, Dumnezeu a revărsat binecuvântarea Sa asupra noastră şi ne-a ajutat să ieşim din toate strâmtorările.

Iată însă că acum se abate asupra noastră poate cel mai mare atac la fiinţa spirituală a neamului nostru. Avem datoria să conștientizăm pericolul de instaurare a unei dictaturi mondiale, prin urmărirea cetățenilor şi implantarea microcipurilor, începând de la actele de identitate până la corpul uman. Acesta este şi scopul: obişnuirea cu cipul şi implementarea în corpul uman, în cele din urmă, ceea ce va duce la transformarea noastră în nişte roboţi şi sclavi care nu vor mai putea fi stăpâni pe gândurile şi voinţa lor.

Acum este momentul să acţionăm, în frunte cu preoţii şi monahii, şi să susţinem drepturile acestui popor obidit. Noi, ca monahi, nu putem sta nepăsători în faţa suferinţei poporului nostru, în faţa suferinţei fraților noştri. Preoţii şi monahii sunt primii care trebuie să dea dovadă de jertfă şi poporul trebuie să simtă grija şi dragostea noastră, să simtă că suntem alături şi îl susţinem cu preţul vieţii noastre, după cum ne învaţă Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi”(Ioan 15:12,13). Nu avem dreptul să cedăm. Dacă dăm un singur pas înapoi, înseamnă că am predat armele în faţa vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi, care vor ieşi victorioși. În faţa vrăjmaşilor nevăzuți mai faci o cruce şi pier, pentru că se tem de Dumnezeu, dar aceştia văzuţi sunt mai aprigi şi nu au respect pentru niciun lucru sfânt. continuare »

VIDEO: partea a II-a – Sfinții închisorilor. Emisiunea “În premieră”

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=NWrTvSvBTiE]

Oseminte din care ţâşneşte mir, mesaje de dincolo de viaţă, trupuri neputrezite, dezgropate după două decenii şi minuni făcute după moarte. Printre preoţii şi credincioşii ucişi de comunişti pentru că îl iubeau pe Dumnezeu se spune că ar exista şi martiri cu caracteristici de sfinţi.
Cu toate acestea, despre canonizarea lor însă nu se vorbeşte deschis.
Carmen Avram îşi arată de ce se păstrează tăcerea despre martirii închisorilor, într-un material marca  „În premieră”.

| antena3.ro

Vedeți și prima partea a acestui reportaj:
VIDEO – În premieră: Sfinţii închisorilor

VIDEO – În premieră: Sfinţii închisorilor

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=PLMf0gPq-Ag]

Un reportaj care se referă la tăcerea suspectă care învăluie un subiect delicat: miile de preoţi şi de credincioşi martiri ucişi în închisorile comuniste. Echipa “În premieră” a aflat cine vrea să ascundă adevărul şi ce interese se află în spatele acestei tăceri.

“Unii dintre aceştia au caracteristici de sfinţi şi chiar sunt cinstiţi ca atare de prelaţi şi mii de români cu credinţă în Dumnezeu. Însă cineva vrea neapărat să păstreze tăcerea asupra acestui fenomen şi, mai ales, ignoră demersurile care s-au făcut de către unele cercuri ale Bisericii, pentru canonizarea martirilor. Mai grav, adevărul despre ce s-a întâmplat cu oamenii condamnaţi pentru credinţă e în continuare ascuns, victimele zac şi astăzi în gropi comune, neidentificate, în număr necunoscut şi fără cruci la căpătâi’, spune Carmen Avram.

| antena3.ro

VIDEO: Reînhumarea Părintelui Atanasie Ştefănescu

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=CZ_HA-CAtZ4]

Părintele Atanasie Ştefănescu – 5 ani de la trecerea la Domnul. Prin rânduiala lui Dumnezeu au fost dezgropate osemintele sale, ce arată că a fost proslăvit cu sfinte moaşte

Parintele Athanasie

Esenţiale, importante şi secundare…

Esenţial pentru om este să creadă în Dumnezeu. La greci, în cetatea antică Atena, cine nu credea în zei era socotit ciuma cetăţii. Importantă este profesia şi viaţa de familie, pentru că poţi fi oricât de bine pregătit profesional, dacă n-ai şi viaţă de familie, îţi dă peste aripi şi nu poţi să zbori. Secundar este tot ceea ce ţine de biologic: ne reproducem, ne nutrim, ne îmbrăcăm ş.a.m.d. Din nefericire oamenii dau importanţă secundarului. În orice grup de oameni, mai mulţi sau mai puţini, de orice vârstă vom constata că, în mod covârşitor dezbat lucruri secundare: politică, sport, femei, uneori ajungând chiar la controverse. Timpul care este însăşi viaţa noastră, îl irosesc.

Pentru om nu este important numărul anilor pe care i-a trăit. Este importantă intensitatea la care a trăit şi ce a făcut: binele sau răul. Aceasta preţuieşte şi în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor. Restul este neimportant.

Atât valoarea individului cât şi a neamului stă în puterea de creaţie. Prin aceasta trăieşte individul şi neamul şi tot prin aceasta supravieţuieşte. Creaţie dar nu oricum. Creaţie în numele lui Dumnezeu. Şi egiptenii au creat piramidele care de patruzeci de secole sfidează omenirea, dar nu stârnesc decât admiraţia.

Valoarea oricărei religii, filosofii, sistem educaţional este să-l facă pe om mai bun. Chiar şi orice operă de artă-literatură, dramaturgie, poezie, pictură, muzică, sculptură şi de orice fel ar fi, dacă nu-l face pe om mai bun, n-are decât valoare artistică şi-atât. Nici Turnul Babel n-a folosit la nimic. Chiar şi astăzi când e vorba de ceva confuz se foloseşte expresia “babilonie”. continuare »

28 feb. – Prăznuirea a doi mărturisitori din temniţele comuniste: Părintele Marcu de la Sihăstria şi Corneliu Niţă

Părintele Marcu de la Sihăstria – îngerul lui DumnezeuPr-Marcu-43-58

12 septembrie 1910, Hătcărău, Prahova – † 28 februarie 1999, Mănăstirea Sihăstria

În cimitirul Cuvioşilor Mănăstirii Sihăstria se odihneşte smerit, precum şi în viaţă neştiut a fost de oameni, unul din cei de care lumea nu este vrednică: Monahul Marcu cel mult pătimitor. Undeva, mai în spatele mormântului Părintelui Ioanichie Moroi, se află un mormânt mic şi o cruce simplă de lemn pe care stă înscris pentru veşnicie numele său. O candelă arde aici neîncetat, din dragostea celor ce cunosc puterea rugăciunilor sfântului său suflet. Pentru a vorbi însă despre un om al rugăciunii cum a fost Părintele Marcu ne trebuie rugăciune; pentru a ne apropia de un pătimitor nebiruit, ne este de trebuinţă slobozire din patimile aducătoare de robie… Ne iartă, Părinte Marcu, că vom vorbi ca nişte săraci şi neputincioşi, însă din dragoste şi evlavie pentru Cel întru Care te-ai nevoit şi întru Care ai biruit!

Părintele Marcu, pe numele de mirean Constantin Dumi­tres­cu (1910-1999), a pătimit vreme de aproape 20 de ani în temniţele a trei regimuri politice: carlist, antonescian şi comunist. Anche­ta­torii l-au poreclit „fachirul”, pentru că a răbdat ca un om fără de trup toate chinurile născocite de minţile lor bolnave, rugându-se neîncetat. A făcut parte din lotul „misticilor”, alături de Valeriu Gafencu, Virgil Maxim, Ioan Ianolide, Părintele Arsenie Papacioc şi alţii. După eliberarea din a doua detenţie (dintre 1941-1954), a intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Slatina, unde l-a avut ca du­hovnic şi frate de nevoinţă pe Părintele Arsenie Papacioc. De aici a luat iarăşi drumul Aiudului împreună cu duhovnicul său, până în anul 1964, iar după eliberare s-a retras în obştea Mănăstirii Sihăstria. Acolo, Părintele Marcu a petrecut în mari osteneli călugăreşti până la sfârşitul vieţii, în retragere, rugăciune şi ascultare, răspândind în jur mireasma dumnezeiescului har. Părinţii mai bătrâni care l-au cunoscut spun că, după închisoare, toate ascultările şi ostenelile din mănăstire i se păreau Părintelui Marcu „o desfătare”, simţindu-se la Sihăstria ca „în concediu”. Cel mai fericit era când îşi isprăvea seara ascultările şi se avânta cu puteri înnoite în rugăciune şi metanii, de parcă abia ar fi început ziua. Părinţii mai tineri şi-l amintesc până azi înaintea uşilor împărăteşti, primind Sfintele Taine cu chipul strălucind de revărsarea luminii lăuntrice. În ultimii ani ai vieţii, fiind mai neputincios cu trupul şi neputând lua parte la slujbele bisericeşti, Părintele avea câte treisprezece ore de pravilă şi rugăciune pe zi. continuare »

Şcoala Brâncovenească are un pui: Şcoala Creştină de la Almaş

[youtube=https://youtu.be/P4EE65Ngo8c]

Şcoala de la Almaş este o scoala creştină, filială a Şcolii Brâncovenești de la Constanţa. O învăţătoare inimoasă, 5 copii frumoşi , a caror curaţie sperăm să îi ajute Dumnezeu să şi-o păstreze de-a lungul timpului. Ulterior s-a deschis şi grădiniţa pentru copiii creştini ortodocşi. Cei implicaţi speră să poată duce la capat ceea ce şi-au dorit în momentul în care s-a pornit acest proiect! O scoala altfel! Copii cărora nu li se cultiva numai intelectul, ci şi spiritul moral!
Considerăm că trebuie răspândită o astfel de iniţiativă şi urmat exemplul lor.

Sf. Mucenic Valeriu Gafencu: “Hristos este prezent în lumea de azi prin sfinţi martiri mărturisitori”

  • Sf. mucenic Valeriu GafencuCreştinii nu pot primi pacea ispititoare a satanei. Creştinii nu vor accepta decât pacea lui Hristos oricât de multe sacrificii li se vor cere.
  • Cine crede fără a fi şi un misionar acela nu a cunoscut frumuseţea credinţei.
  • Rămân ostaş credincios al Bisericii căci, în aceste vremuri Iisus trebuia să rămână în temniţă. Sunt cutremurat şi fericit că mi se oferă moartea pentru El.
  • Să nu părăsim niciodată Biserica chiar dacă veţi întâmpina mari împotriviri în statornicia Adevărului.
  • Cred că numai cu adevărurile Evangheliilor îşi poate găsi omul linişte în suflet.
  • Să daţi slavă lui Dumnezeu toată viaţa.
  • Oamenii trebuie să fie Sfinţi.
  • Vrăjmaşii lui Hristos au dezlănţuit cea mai mare şi cea mai crudă prigoană asupra creştinilor.
  • Acum cine crede trebuie să stea gata de moarte.
  • În suferinţă m-am putut cunoaşte pe mine însumi, mi-am putut cunoaşte goliciunea şi nimicnicia.
  • Azi mă văd un păcătos, cel mai mare păcătos! Sunt fericit căci, dacă mi-i îngrădită libertatea fizică de către legile omeneşti prin zidurile închisorii, Dumnezeu mi-a dăruit libertatea sufletului prin trăirea Iubirii. Şi această libertate este bunul suprem pe care l-aş fi putut câştiga în lumea aceasta plină de deşertăciuni.
  • Cei ce m-au lovit m-au împins mai tare în braţele Domnului şi pentru aceasta le mulţumesc. Mă rog pentru prieteni, pentru creştini şi pentru mântuirea din ceasul al unsprezecelea al duşmanilor. continuare »

Danion Vasile: Cuvânt la prăznuirea Sfântului Valeriu Gafencu

Sf. Marturisitor Valeriu Gafencu (icoana de la M-rea Petru Voda)Astăzi suntem martorii împlinirii unei profeţii, cea făcută de stareţul mănăstirii Tismana, părintele Gherasim Iscu, care a spus că aici va fi loc de pelerinaj. Şi venirea dumneavoastră în număr atât de mare arată că se împlineşte această profeţie. Încă şi încă o dată, din ce în ce mai mulţi oameni vin aici în pelerinaj pentru că aici se află moaştele sfinţilor mucenici, aici se află şi moaştele noului mărturisitor Valeriu Gafencu.

Preasfinţitul Iustinian Chira, Episcopul Maramureşului, spunea nu cu multă vreme în urmă că el crede că se vor găsi moaştele lui Valeriu Gafencu. Din rânduiala lui Dumnezeu i-a fost pusă cruce în gură tocmai pentru ca aceste sfinte moaşte să se găsească. Şi pe măsura evlaviei noastre, pe măsura iubirii pe care o avem faţă de aceşti mărturisitori va veni şi ajutorul dumnezeiesc. Dacă nu-i vom crede, dacă nu vom avea nădejde că ajutorul acestor noi mărturisitori ne poate schimba viaţa, Dumnezeu va scoate la lumină moaştele noului mărturisitor Valeriu Gafencu şi ale celor care au pătimit împreună cu el sau care au pătimit în alte închisori, numai Dumnezeu ştiind suferinţa lor. Spunea părintele că Valeriu Gafencu este într-un fel fiul al lui Dumnezeu aşa cum noi toţi ar trebui să ajungem fii ai lui Dumnezeu.

Pentru noi, ideea de jertfelnicie, ideea de mărturisire a lui Hristos este o idee străină pentru că ducem o viaţă comodă. Dar sfinţii închisorilor ne îndeamnă să ducem o viaţă de jertfă şi să devenim dumnezei după har lăsându-L pe Dumnezeu să fie viu în inimile noastre. Anul trecut, fiind în chilia părintelui Justin vorbeam despre parastasele care se fac înaintea canonizării sfinţilor, pentru că în rânduiala canonizării există şi această menţiune că şi pentru un sfânt mare făcător de minuni şi pentru un mare mucenic se mai poate face un ultim parastas chiar înainte de canonizare. Şi pentru sfântul Valeriu Gafencu, şi pentru ceilalţi sfinţi ai închisorilor se pot face parastase până ce vor fi canonizaţi.  La primul mare parastas care s-a făcut la Aiud pentru stareţul Daniil Sandu Tudor s-a adus şi o icoană care se află în altarul monumentului şi această icoană îi reprezintă pe cei trei sfinţi mărturisitori: pe Valeriu Gafencu, pe părintele Daniil de la Rarău şi pe părintele Ilarion Felea. Această icoană îi reprezintă în sfinţi cu aure deşi încă nu au fost canonizaţi. Şi unii oameni s-au smintit. Chiar şi puţini din cei care au văzut icoana au întrebat cum de au fost pictaţi astfel. continuare »

FOTO+VIDEO: Prăznuirea Sf. Valeriu Gafencu (16 feb., Tg. Ocna)

[youtube=https://youtu.be/FPckcJGcyz0]

[youtube=https://youtu.be/dARkI4WzfdQ]