[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=AMf97QoJhXs]

Mitropolitul Serafim de Pireu, în cadrul Dumnezeieştii Liturghii praznicale din Duminica Ortodoxiei din acest an (2012), a anatematizat printre alţi eretici vechi pe ereticii monofiziţi, monoteliţi şi monergişti, pe Dioscor şi Sever, pe Varlaam şi Achindin, dar şi pe papa Benedict al 16-lea şi pe cei ce se împărtăşesc cu el, pe Martin Luther, Calvin, Zwingli şi regele Henric al VIII-lea şi toate ramurile protestantismului, pe rabinii iudaismului şi pe musulmanii care hulesc Sfânta Treime, ca şi pe membrii societăţii anonime “Turnul de veghe” – martorii lui Iehova, pe cei care nu primesc Sfintele Sinoade a toată lumea – al IV-lea, al V-lea, al VI-lea şi al VII-lea, şi în cele din urmă pe cei care predică şi învaţă panerezia ecumenismului sincretist – inter-creştin şi inter-religios.

| Pelerin ortodox

Cititi si:
Interesanta și importanta rânduială, precedată de câteva necesare precizări teologice: VIDEO CU “ANATEMELE” MITROPOLITULUI SERAFIM DE PIREU

“Ecumeniştilor şi tuturor ereticilor, ANATEMA!”

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI
MESAJUL MITROPOLITULUI SERAFIM DE PIREU
LA DUMINICA ORTODOXIEI
– traducere integrală –

           Iubiţi Părinţi şi fraţi, preadoriţii mei fii în Domnul,

          Noul Cuvios al Bisericii noastre, Sfântul Iustin Popovici în monumentala sa operă „Biserica Ortodoxă şi Ecumenismul” semnalează: „Ecumenismul este numele comun pentru falsele creştinisme, pentru falsele „biserici” ale Europei Occidentale. În el se află inima tuturor umanismelor europene în frunte cu papismul.

          Iar toţi aceşti falşi creştini, toate falsele biserici nu sunt nimic altceva decât o erezie lângă altă erezie. Numele lor evanghelic de obşte este panerezie”.

          Pe aceeaşi lungime de undă fericitul întru adormire Stareţ Arhimandritul Haralambie Vasilopoulos ne oferă adevărata imagine a ecumenismului:

          „Ecumenismul este o mişcare mondială a Sionismului Internaţional şi are ca unic scop cucerirea politică şi religioasă a Lumii! Ecumenismul este o groaznică vijelie, care se pregăteşte să dărâme din temelii – aşa cum îşi imaginează – „Una, Sfânta, Soborniceasca şi Apostoleasca Biserică” a lui Hristos.

          Este un sălbatic uragan al puterilor întunericului care îşi concentrează mania lui catastrofală îndeosebi împotriva Ortodoxiei, cu o puternică dorinţă ameninţătoare, de a o nimici şi de a o face să dispară”.

În sfârşit, fericitul întru adormire Stareţ Arhimandritul Atanasie Mitilineul numeşte Ecumenismul ultimul înaintemergător al lui Antihrist.

ECUMENISM ŞI GLOBALIZARE

          Aşa cum globalizarea la nivel politic urmăreşte să unească lumea şi să constituie un stat mondial, o guvernare electronică mondială, o monedă mondială, o economie mondială, aşa şi Ecumenismul, la nivel religios, vrea să unească toate religiile (ecumenism inter-religios) şi toate ereziile (ecumenism inter-creştin) într-o religie mondială, sfidând şi marginalizând uriaşele, giganticele şi haoticele diferenţe dogmatice şi dărâmând din temelii dogmele şi credinţa Bisericii Ortodoxe. continuare »

Arhiplină a fost ala „Melína Merkúri” a Stadionului „Pace şi Prietenie”, unde a avut loc conferinţa organizată de Mitropolia de Pireu cu tema: „Teologie patristică şi erezie postpatristică”. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa următorilor ierarhi: Arhiepiscopul Sinaiului, kir Damianós, Mitropolitul Glifadei, kir Pavlos, Mitropolitul de Nafpaktos, kir Ierótheos, Mitropolitul Kithirelor, kir Serafim, Episcopul de Marathon, kir Melíton, reprezentantul Arhiepiscopiei Atenei, şi, desigur, a Înaltpreasfinţitului Pireului, kir Serafim.

Conferinţa a fost deschisă de Înaltpreasfinţitul Mitropolit al Pireului, kir Serafim, care a subliniat între altele: „conferinţa de azi este o mărturisire de credinţă în faţa teologiei post-patristice a zilelor noastre”.

Arhimandritul Athanasios Athanasíou, Stareţul Marelui Meteor, care a salutat personal acest eveniment, definind dintru început „fenomenul” postpatristic: „Teologia postpatristică, în linii generale, constituie o prelungire a diferitelor teologii mai recente dezvoltate în Occident, mai ales în Occidentul protestant: teologia socială, teologia politică, teologia libertăţii, a eliberării, teologia revoluţiei, teologia „neagră”, teologia contextuală, teologia feministă, teologia colectivă etc.,  şi este rod al secularizării, al raţionalismului şi constituie o deviere de la credinţa şi învăţătura ortodoxă. continuare »

MESAJUL  ÎNALT PREASFINŢITULUI SERAFIM,  MITROPOLIT DE PIREU,  CĂTRE PROFESORII ŞI ELEVII DIN JURISDICŢIA SA MITROPOLITANĂ,  CU PRILEJUL PRAZNICULUI CELOR TREI IERARHI, 2012

Incep prin a prezenta cuvantul IPS Serafim de Pireu, un om de-o verticalitate uluitoare, asa cum noi nu am avut niciodata in ierarhia BOR. La intalnirea ortodoxa din Tesalonic, din 2004, IPS Serafim a marturisit urmatoarele:

Am mai aratat si cu alte ocazii ca intalnirile inter-crestine si inter-religioase- ecumenismul in ansamblul lui- nu inseamna numai negarea Sfintei Evanghelii, ci este o jignire adusa directa Sfintilor Mucenici si Noilor Marturisitori. Nivelarea crestinismului otodox din zilele noastre face fara rost patimirile, lipsurile, luptele si jertfele Sfintilor Apostoli pentru raspandirea invataturii celei cu adevarat mantuitoare la “fratii” lor iudei si la celelalte neamuri, batjocorind in acelasi timp staruinta pana la moarte a Sfintilor Mucenici in marturisirea dreptei credinte. Se relativizeaza insasi lucrarea mantuitoare a lui Hristos, care a venit in lume nu ca unul dintre multe adevaruri existente in toate religiile –dupa parerea ecumenistilor- ci ca SINGURUL ADEVAR INTRUPAT SI CA SINGURA CALE DE MANTUIRE. […] continuare »

Raspunsuri adresate Rabinului Tesalonicului, domnului Frizis de Inaltpreasfintitul Mitropolit al Pireului, kir Serafim

Rabinul Tesalonicului, domnul Mordehai Frizis, nepotul lui Mardoheu Frizis, erou al eposului albanez[1], intr-un interviu al sau s-a referit la „Mesia” cel asteptat de iudei si a insiruit caracteristicile personalitatii si ale operei pe care o va realiza atat in randul poporului evreu, cat si in intreaga omenire. In interviul domnului Mordehai Frizis, inregistrat video si prezentat pe internet, se stabileste exact si timpul aratarii lui „Mesia”, care va avea loc exact peste 229 de ani de azi inainte „in afara de cazul in care nu se va aplica scenariul Mantuirii rapide”. Se declara chiar ca odata cu aceasta se va institui imparatia de o mie de ani a lui „Mesia”, care va imparati asupra poporului Israel si a intregii omeniri. „Mesia”, potrivit rabinului Frizis, nu va avea puteri dumnezeiesti, va fi insa „cel mai mare lider religios, politic si militar, ales al lui Dumnezeu, care se va fi aratat vreodata din epoca lui Moise si pana la momentul respectiv”.

Dar cata vreme, pe de o parte, prea inteleptul domn Frizis trambiteaza ca este o datorie sfanta a fiecarui evreu sa respecte cele 613 reguli ale Torei (Legea) – asa cum afirma in interviul sau, afirmatii care desigur nu reprezinta „conceptiile” sale personale, ci pozitii statornice de-a lungul istoriei ale rabinilor poporului evreu –, pe de alta parte, denatureaza si rastalmaceste complet Tora si, desigur, profetismul Vechiului Testament, asa cum se va demonstra. Domnul Frizis se refera si la Cabala, care chipurile ar constitui cunoasterea esoterica a Torei. Cabala insa, asa cum mentioneaza insisi rabinii in textele lor (Scholem, Εἰσαγωγή στήν Καμπάλα [Introducere in Cabala]; Roihlini, Ἡ τέχνη τῆς Καμπάλα [Arta Cabalei]; Waite AE, Doctrine and Literature of the Kabala, Hall MP, The secret teaching of all ages), nu constituie cunoasterea esoterica a Vechiului Testament, ci totala denaturare a acestuia, in asa masura, incat Dumnezeu este considerat o divinitate impersonala, Ein Sof „nimicul absolut”. Creatia este considerata o continua evolutie-manifestare a „Dumnezeului-nimic”, pe care rabinii misticisti o prezinta in termenii apofatismului absolut, folosind tehnica ocultista a meditatiei, ca fiind, chipurile, predestinata sa renasca in epoca venirii asa-numitului Mesia, in fapt epoca unirii cu Lucifer. Cabala este calea unirii oamenilor cu demonii. continuare »