[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vg3yd8GPSnA]

Peste 10 milioane de metri cubi de apă şi 4,5 milioane de metri cubi de steril toxic s-au scurs în râurile şi lacurile regiunii canadiene British Columbia, în urma unui accident produs pe data de 4 august, la mina de exploatare a cuprului şi aurului Mount Polley, prin ruperea barajului iazului de decantare.

Sterilul de la mina canadiană, care, conform publicaţiei Vancouver Observer, ar fi suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de înot, ameninţă în continuare oraşele Quesnel şi Likely, ducând la interzicerea consumului de apă şi declararea stării de urgenţă în districtul regional Cariboo. Conform publicaţiei Vancouver Observer, sterilul ar putea să conţină cianură (cianura de sodiu este folosită pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum şi mercur.

Potrivit Alburnus Maior, organizaţie fanion în lupta împotriva avizării exploatărilor cu cianuri în Munţii Apuseni, barajul minei Mount Polley este construit din arocamente, acelaşi tip de baraj fiind preconizat şi la Roşia Montană sau Certej, iar proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultanţă Knight Piésold, aceeaşi care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei, situat la doar 2 km în amonte de Abrud.

Acesta este adevărul gol-goluţ despre mineritul modern. Generează catastrofe ce nu pot fi sub nici o formă justificabile sau scuzabile

Greenpeace atrage însă atenţia că în comparaţie cu proiectul de la Roşia Montană, care prevede construirea unui iaz de decantare pe o suprafaţă de 200 de hectare, iar barajul ar urma să aibă 185 metri înălţime, iazul de decantare unde a avut loc accidentul luni are o suprafaţă de aproximativ 170 de hectare.

Analiza superficială a condiţiilor de mediu sau a stabilităţii amplasamentelor iazurilor de decantare de către companiile miniere şi atitudinea complice a autorităţilor de mediu creează, în cele mai multe cazuri, premisele producerii unor astfel de catastrofe, mai atrage atenţia Alburnus Maior, reamintind că dezastrul ecologic din Canada nu este un caz izolat, ci doar cel mai recent dintr-o listă foarte lungă de tragedii cauzate de breşe în pereţii sau barajele iazurilor de decantare. Două dintre acestea s-au produs în România, la Certej, unde, în anul 1971, 89 de oameni au murit înghiţiţi de steril, şi în Baia Mare, în anul 2000. continuare »

Camera Deputaţilor a respins marţi proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Deputaţii au adoptat raportul de respingere al proiectului de lege cu 302 voturi ‘pentru’, trei abţineri şi un vot ‘împotrivă’.

Comisia specială pentru Roşia Montană a respins proiectul pe 12 noiembrie 2013.

Potrivit raportului, Comisia considera, la momentul respectiv, că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România.

‘Având în vedere carenţele legislaţiei actuale, care nu ţine cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuţie, Comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare. Comisia consideră necesară stabilirea unor condiţii de parteneriat corect între acţionarul majoritar şi compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii şi a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul. Comisia apreciază modificările condiţiilor Acordului iniţial (licenţa) propuse de Guvernul României, considerând ca acestea reprezintă o îmbunătăţire reală faţă de licenţa în vigoare şi pot aduce beneficii economice pentru statul român. Comisia propune, prin prezentul raport, o serie de acţiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziţia de negociere a statului român şi în alte proiecte de asemenea anvergură’, se arăta în documentul Comisiei.

Comisia aprecia că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevenţelor şi a participaţiei statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state.

‘Comisia atrage atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităţilor competente cu scopul asigurării legalităţii integrale a proiectului Roşia Montană şi investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale. Comisia recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puţin a hărţilor şi a documentelor referitoare la zăcământ)’, se mai preciza, în acel moment, în raport.

Proiectul de lege a fost respins de Senat în noiembrie 2013. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

| AGERPRES

Astfel, proiectul RMGC de la Rosia Montana se afla deocamdata in stand-by, avand in vedere ca in anii electorali nimeni nu isi asuma o decizie privind proiecte controversate. Intre timp insa, 13 noi proiecte de minerit din Transilvania sunt in plin proces de avizare, despre care se spune ca ar fi netransparent.

„Trezeşte-te, popor român, trezeşte-te român adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o trăsătură de condei, tot ce ţi-au lăsat părinţii, nu îţi lăsa copiii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii.”

Aţi distrus Armata României! Aţi compromis Jandarmeria Română, transformând-o în instrument de pază al scaunelelor oficiale

De 24 de ani, Ţara a devenit arena de circ a trădătorilor şi neisprăviţilor hămesiţi după averi şi putere. Ce-aţi făcut domnilor membri ai guvernelor postdecembriste şi ai Parlamentului României pentru poporul român? Nimic bun! Între două reprize de somn în fotolii, între două recepţii pe la ambasade, între două băi de mulţime şi între două delegaţii aiurea, pe banii statului român, aţi vândut economia „ceauşistă”, românească, pe care nu doar Ceauşescu a ridicat-o la nivelul la care era în ʼ89. Părinţii şi bunicii noştri, vârstnicii de azi au clădit-o, cu sânge, trudă şi sudoare. Ce-aţi făcut voi cu ea? Aţi denumit-o „grămadă de fiare vechi”, aţi etichetat-o energofagă, nerentabilă… aţi distrus-o, aţi demolat-o şi aţi vândut-o en gros şi en detail, ca să vă umpleţi propriile buzunare, să vă faceţi vile în ţări exotice, să vă petreceţi concediile la Monte Carlo, la Las Vegas sau „unde a-nţărcat mutu iapa”. Mass-media abundă de cazuri ale căror protagonişti sunt bişniţarii de ieri – barosanii de azi, „baronii”, „talibanii”, „mogulii”, fiecare după numele de botez. O serie de asemenea orătănii, agăţaţi de pârghiile puterii au jumulit, în timp record, toate bunurile naţionale la care au avut acces. Dacă furi un ou, un bou sau o fabrică, tot furt se cheamă, în orice legislaţie a lumii, dar la noi, cine fură un ou, primeşte „cadou” câţiva ani de puşcărie – „cu executare”. Cine fură un combinat sau o fabrică, primeşte… „cu suspendare”, adică, „mai poftiţi pe la noi!”. Halal dreptate! Bogăţiile Ţării le-aţi vândut străinilor, iar episoadele Pungeşi, Roşia Montană – şi multe altele pe care le acoperiţi cu „inginerii” şi minciuni – le-aţi „temperat” cu forţa jandarmilor.

În timp ce steagurile străine flutură lejer, arborarea drapelului naţional a devenit un act temerar

După cum puteţi constata, în România anului 2014 se rescrie istoria, şi nu oricum. Menirea jandarmilor este să apere Ordinea, să protejeze cetăţenii ţării şi interesele lor, nu să-i molesteze şi să-i transforme în infirmi. Voi aţi făcut din Jandarmeria Română un instrument de pază pentru propriile scaune, aţi compromis-o iremediabil în ochii poporului. Aţi distrus Armata României. La graniţa Ţării, Ivan şi Unchiul Sam îşi arată muşchii. Cine ne va apăra în caz de război? N.A.T.O., veţi spune. Aşa au zis şi „aliaţii tradiţionali” ai României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, până i-au înghesuit nemţii. Apoi, „Scapă cine poate!”. Voi, profitorii, vă veţi lua catrafusele şi „Radu” vă va chema. Vor rămâne proştii să se descurce cum or putea! continuare »

ROŞIA MONTANĂ. Tribunalul din Suceava a admis, joi, solicitarea înaintată de trei ONG-uri de suspendare temporară a certificatului de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic emis în iulie 2011 în favoarea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), însă decizia nu este irevocabilă şi poate fi atacată în instanţă.

realitatea.net

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=NW3BlruCuNo]

Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este urmărită penal pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani în dosarul de evaziune fiscală în care este arestat fostul angajat al SGG Marcel Păvăleanu, iar Răzvan Alexe este inculpat, transmite Mediafax.

Prejudiciul a fost estimat la 35 de milioane de euro.

Citeşte şi: Dosarul Păvăleanu: Administratorul CJ Prahova, acuzat de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, procurorul Roxana Armăşelu, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este una dintre firmele urmărite penal pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani în dosarul instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti în care fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului (SGG) Marcel Păvăleanu a fost arestat preventiv alături de alţi şase inculpaţi.

Citeşte şi: Mită de 5 milioane de lei pentru a face trafic de influenţă la preşedintele PSD al CJ Prahova. Răzvan Alexe, arestat preventiv

Conform sursei citate, RMGC este una dintre cele 132 de societăţi comerciale faţă de care se fac cercetări în acest dosar.

“Faţă de SC Roşia Montană Gold Corporation s-a început urmărirea penală la data de 18.11.2013 pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani. Faţă de reprezentanţii acestei societăţi nu s-a început urmărirea penală şi în dosar se efectuează cercetări faţă de un număr de 132 de societăţi comerciale”, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, procurorul Roxana Armăşelu.

Ea a spus că nu poate face publice mai multe date din acest dosar.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=wFlgHMmoBFE]

”În România, lipsa unui acord constituţional fundamental între societate şi putere a dus la falia dintre agenda publică reală şi cea a autorităţilor guvernamentale. Instituţiile din România au fost impuse peste societate în sensul că aceasta nu le-a perceput ca fiind proprii”, susţine asistentul universitar Laurenţiu Gheorghe de la Facultatea de Filosofie în cadrul unui amplu interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, ”de abia acum sub presiunea străzii se creează premisele negocierii reale a pactului fundamental”. Universitarul consideră că actuala mişcare de protest îşi doreşte în primul rând decenţă şi participare la deciziile care afectează societatea.

Ce valori morale, comune unei mişcări totuşi foarte eterogene, stau la baza protestelor?

E dificil de stabilit o tipologie standard a protestatarilor. Oamenii care vin la proteste sunt foarte diferiţi, acoperă aproape toate curentele ideologice şi clasele sociale. Este foarte greu să uneşti această diversitate sub o singură umbrelă, dar se observă o preeminenţă a tinerilor. Aş spune că sunt cetăţeni ai capitalei şi nu numai care au trăsături interioare comune mai degrabă decât exterioare.

În legătură cu setul de valori morale comune, prima este decenţa. Oamenii simt un val de indecenţă căruia trebuie să-i facă faţă de peste 23 de ani, ca să vorbim doar despre ce se întâmplă după 1989, iar această indecenţă i-a determinat să ia o poziţie fermă faţă de ceea ce ei percep a fi un atentat atât la inteligenţa lor cât şi la integritatea lor, la drepturile lor fundamentale, şi nu mă refer aici la dreptul la un mediu sănătos, ci la dreptul lor de a avea un cuvânt de spus în gestiunea bogăţiilor naturale, la dreptul lor de proprietate şi la dreptul lor de a-şi exprima liber opiniile cu privire la problemele care privesc toţi cetăţenii ţării. Caracteristica comună a protestatarilor este această conştiinţă civică care nu mai este partizană. De aici şi stupoarea autorităţilor care sunt obişnuite după propria lor măsură să aibă reacţii în funcţie de interese partizane. Sigur ca şi manifestanţii au interese politice, dar interesele lor vizează drepturi fundamentale pe care ei le văd ameninţate de acest proiect de lege. continuare »

Institutul “Elie Wiesel” reclama manifestari legionare la protestele fata de Rosia Montana: “Cerem autoritatilor sa intervina”

Trei persoane au fost duse aseară la poliție, după o serie de incidente ce au avut loc în timpul protestului față de exploatarea de la Roșia Montană, organizat la Brașov. Unul dintre ei îi acuză pe jandarmi că l-au bătut.

La protestul de la Brașov a participat și preşedintele Asociaţiei Alburus Maior, Eugen David, care îi acuză pe jandarmi, într-o postare pe contul său de Facebook, că au avut un comportament violent.

“Pe unii dintre noi ne-au târât de pe caldarâm, au dat cu gaze lacrimogene şi apoi au simţit nevoia să îşi încerce forţele nevrotice aplicând pumni şi picioare absolut inutil şi fără ca cineva să-i fi atacat sau să riposteze! Încă îmi sună în urechi “acum mă, acum e momentul, dă în el, mă” şi “umflă-l să-i arăt eu lui”. Am încasat cât au vrut, apoi am fost azvârlit în dubă, unde am fost ţinut de jandarmi culcat pe orizontală. N-am apucat să văd câţi mai erau aruncaţi în dubă cu mine, pur şi simplu peste jandarmii care erau deja pe banchete. Spre mirarea mea, loviturile au încetat. La Secţia 1 unde am fost duşi, am putut observa că suntem trei “huligani” cu totul. Am fost trataţi totuşi civilizat, atât de jandarmii care ne-au adus (alţi jandarmi, într-un fel cei care ne-au scăpat din mâna unor nevrotici), cât şi de agenţii de poliţie. Ne usturau ochii şi faţa îngrozitor de tare de la gaz. După 4 ore de discuţii, după ce mi s-a adus la cunoştinţă deschiderea celui de-al 5lea dosar penal, am păşit liber spre grupul care ne aştepta solidar în faţa secţiei. La câteva minute au apărut şi ceilalţi doi colegi de suferinţă. Am răni pe corp. Şi Roşia este a noastră rană. Luptăm! Mai urmează…”, mai scrie Erwin Albu, care precizează că a fost amendat cu 1.500 de lei.

| buciumul

Cum arată plaiul românesc, lăsat de Dumnezeu…

… și cum va arăta lăsat de firmele americane și canadiene, în urma exploatării cu cianuri.

Nici morţii nu îşi mai au loc în cimitire la Roşia Montană. Morţii sunt dezgropaţi, scoşi din gropi şi duşi la oraş. Localnicii spun că toate costurile acestor dezhumări au fost suportate de compania Roşia Montană Gold Corporation. Ancheta a fost realizată de Adriana Ţenea de la “REPORTERII REALITĂŢII”.

“I-au scos şi i-au dus pe la Oradea, pe la Deva, pe unde au plecat oamenii. Au scos chiar o bătrânică care nu avea un an de când murise”, spune Sorin Jurcă, locuitor din Roşia Montană. continuare »

Aventura gazelor de șist din România a plecat de la Frank Timiș, cetățeanul româno-australian care a pornit și afacerea Roșia Montană în 1995, iar acum a trecut la minereuri africane.

Frank Timiș avea o firmă numită Regal Petroleum, care a concesionat mai multe perimetre de gaze convenționale în România, fără rezultate spectaculoase. În septembrie 2010, Regal a vândut către Chevron perimetrul Bârlad, de 6.530 km2, pentru 25 de milioane de dolari.

Contractul de concesiune pe care Chevron l-a cumpărat era valabil până la 1 martie 2013, cu posibilitatea extinderii pentru încă 2 ani jumate.

Pentru prima fază a proiectului, prospecțiunile seismice, Chevron a angajat Prospecțiuni S.A., firma lui Ovidiu Tender, căruia Frank Timiș i-a nășit copiii și îi este mentor în afaceri.

Resursele din Bârlad sunt relativ modeste față de cele din sudul Constanței.

Pentru obținerea concesiunilor din Vama Veche, Costinești și Adamclisi a fost nevoie de mai multă muncă, dar asta nu înseamnă că autoritățile române au opus vreo rezistență (vezi aici articolul despre asta).

Chevron și guvernul american au finanțat diverse excursii în SUA și Polonia. Cea mai mare s-a petrecut anul ăsta, în martie, când 16 oficiali români și directori de companii energetice și-au petrecut 10 zile în Texas la inițiativa Agenției pentru Comerț și Dezvoltare din SUA. Oficialii au văzut demonstrații de la Chevron, Halliburton, ExxonMobil și Cameron.

Gazele de șist sunt menționate și în Parteneriatul Strategic pentru Secolul 21 dintre România și Statele Unite, care a fost semnat la Washington pe 13 septembrie 2011 de Traian Băsescu și Barack Obama, cu ocazia instalării scutului anti-rachetă în România. Printre obiectivele militare s-a strecurat și unul care menționa dezvoltarea gazelor de șist.

Consilierul politic pe probleme de securitate energetică al Ambasadei României la Washington din acea perioadă, Cristina Gaginsky, e acum directorul Chevron pentru relații guvernamentale în România.

Directorul Institutului Geologic al României (IGR), Ştefan Marincea, a fost demis “prin fax” de la şefia instituţiei, “prin două ordine, cu semnături diferite”, potrivit unei declaraţii acordate Mediafax, acesta menţionând că intenţionează să facă plângere penală în acest caz.

“Nu ştiu cine m-a demis, am primit două ordine, două decizii cu semnături diferite şi am de gând să fac plângere penală împotriva celor care au trimis aceste ordine, pentru că sunt semnături cu bară”, a precizat Ştefan Marincea.

Întrebat cine va ocupa postul de director general al institutului după demiterea sa, Marincea a precizat că este vorba de Marcel Mărunţiu.

În calitate de director general al IGR, Ştefan Marincea a fost audiat, pe 8 octombrie, la Comisia specială pentru proiectul de la Roşia Montană din Parlament, el criticând proiectul de exploatare minieră, spunând că este “de nota cinci” şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.

”Sunt atât de multe fisuri logice în acest proiect încât dacă îmi venea la evaluare pentru o ţară africană, cred că-l trimiteam înapoi cu zero puncte(…). E un proiect de nota 5 pentru că partea de explorare reprezintă un efort remarcabil, care se va amortiza la finalizarea proiectului”, a spus Marincea, în cadrul comisiei speciale parlamentare.