† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

Închisoarea îţi creează condiţii aparte. Celula devine chilie de rugăciune, hrana, prilej de asceză, izolarea, lepădarea de bunurile şi bucuriile vieţii, prilej de trăire în sărăcie, curăţie şi feciorie. Necunoscutul, prilej de încredinţare în purtarea de grijă şi în voia lui Dumnezeu. Ascultarea cere un superior (Duhovnic) căruia să i te supui şi Dumnezeu ne-a oferit şi acest dar prin prezenţa preoţilor. Făceam ascultare şi faţă de programul impus de stăpânirea lumească, act de pedagogie Divină, în care voia ta intră în chip conştient în subordinea Voii Divine.

Nu e aceasta condiţia monahului? Lepădarea de lume, luarea Crucii şi acceptarea Voii lui Dumnezeu? După „cin” nu eşti monah. Poţi folosi însă această condiţie pentru creşterea ta duhovnicească, asumându-ţi suferinţa pentru greşelile proprii, aşa cum şi-a asumat-o tâlharul de pe cruce sau Căpitanul la Jilava: „Stau aici pentru păcatele mele” – mirean fiind după starea civilă, în societate, dar monah după duh.

Dumnezeu iubindu-ne, văzând gândul şi strădania noastră de a-L sluji, ne-a pus în condiţii care ne dădeau posibilitatea să-I oferim o fiinţă integral purificată (trup şi suflet) spre jertfire. continuare »

Şansele de a bloca vânzarea terenurilor către străini după 2013 sunt extrem de reduse, pentru că este aproape imposibil de modificat tratatul de aderare a României la UE, care conţine această clauză, a declarat miercuri la un seminar ministrul Agriculturii, Stelian Fuia.

“Ca să închidem un subiect care a fost de ceva timp în dezbatere – vânzarea terenurilor către străini. S-a făcut multă vorbire de către multe persoane în ultimul timp ce trebuie să facem noi ca să blocăm vânzarea terenurilor către străini din 2013 încolo”, a spus Fuia. El a adăugat că cei care au “făcut vorbire” au uitat să citească textul tratatului de aderare.

“Noi am acceptat prin tratatul de aderare această clauză, această obligaţie, că la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piaţa terenurilor agricole. Şi cine vorbeşte astăzi că vom putea impune un moratoriu de câţiva ani de zile se înşală. Ar trebui să ne uităm ce tratat de aderare al unei ţări care a aderat după 2004 a fost modificat vreodată, până la ora actuală. Deci şansele de a bloca vânzarea terenurilor către străini după 2013 sunt aproape de zero. Asta nu înseamnă că nu vom face demersuri”, a spus el. continuare »

A izbucnit un nou atac împotriva religiei: bezbojnicii din toate ţările sunt indignaţi că în clasa pregătitoare va exista un curs de religie. În paralel, homosexualii de la ACCEPT au declanşat o campanie de propagandă în şcoli. Cursurile de religie sunt opţionale, părinţii care nu vor să îşi lase copiii să cunoască astfel de detalii periculoase… au această opţiune. Ideea este că bezbojnicii cer oficial scoaterea cursului de religie din clasele pregătitoare (se folosesc şi de scandalul din jurul acestei poveşti). În mod clar, populaţia României este majoritar religioasă şi majoritar de confesiune ortodoxă. Proiectul orelor de religie pentru clasa pregătitoare este în faza de consultare publică.

Trimiteţi un e-mail la adresa [email protected] Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza, ca să vă exprimaţi opinia în favoarea introducerii orei de religie la clasa pregătitoare. Puteţi face acest lucru până pe 15 martie 2012. Un e-mail se scrie în câteva minute, scoaterea orei de religie de la şcoala pregătitoare este pentru mulţi ani! Anunţaţi cât mai mulţi oameni să trimită mesaje pentru păstrarea religiei în clasa pregătitoare!

Se poate observa în Romania și în alte țari că modul în care se raportează cineva la Sinodiconul Ortodoxiei este ca un barometru al ortodoxiei credinței sale. Și nu degeaba!… Nu o dată am auzit la ecumeniștii de astăzi că nu este bine și frumos să anathematizeze Biserica pe cineva sau ceva etc. Dincolo de iubirismul și relativismul afirmațiilor acestora, trebuie spuse câteva lucruri. Atrag atenția că mai jos sunt câteva gânduri, remarci, punctări, nu vreo tratare exhaustivă științifică și ultimativă a problemei – așa cum se pare că au crezut unii.

Articolul de față nu răspunde la întrebările din titlu – care rămân mai mult retorice-, deși, mai nou, am dat de niște urme ale problemei. Știu că există un răspuns pentru întrebările acestea, știu că unii au și studiat un pic chestiunea lipsei Rănduielii pe la români, și îi invit cu această ocazie să publice sau măcar să semnaleze la secțiunea „Comments” eventuale linkuri către texte lămuritoare. Dacă ne trimit ceva vrednic de publicare, vom și publica. Desigur, unul dintre răspunsurile evidente este ecumenismul în diferitele sale forme, mai vechi și mai noi (Sf. Maxim Mărturisitorul se plângea deja în secolul al VII-lea d. Hr. de duhul relativismului și împăciuitorismului dogmatic ascus sub titlul de minimum sau minimalism dogmatic al mai marilor vremii lui, dar și al unora din veacurile trecute lui)… Unii spun că Rânduiala Sinodikon-ului nu ar fi fost niciodată inclusă în Triodul tradus în limba română, ci, doar, eventual, tradusă separat (cel puțin așa lasă să se întrevadă pentru viitor o notă din Triodul publicat la Neamț în prima jumătate a secolului XIX). Cine poate lămuri această problemă să o facă. Am primit între timp următoarea precizare de la un părinte cunoscător:

«Aşadar, pe scurt: Synodiconul nu a existat niciodată în nici un Triod slavonesc de prin părţile astea. Traducerile din sec. 17-18 ale Triodului, deşi au fost făcute din ellineşte, au respectat tipicul în vigoare pînă atunci, adică fără Synodicon. […] Cert este că textul din Molitfelnic [este vorba de Molitfelnic-ul vechi retipărit de Măn. Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil – Petru Vodă, n. noastră] este aproape identic cu cel pe care îl am dintr-un manuscris de la Arhivele Statului din Iaşi, şi care conţine o traducere de pe la 1890, făcută de un ieromonah din Iaşi. Atîta vreme cît nu am nici o siguranţă că aceasta este sursa (deşi se aseamănă pînă la identitate), nu cred că te interesează numărul manuscrisului, data traducerii şi traducătorul. După ştiinţa mea, acest manuscris ieşean este cel mai vechi text românesc al Synodiconului.»

Din câte știu eu, chiar acesta este textul, conform indicațiilor Molitfelnic-ului. Prin urmare, chiar dacă  „tipicul în vigoare până atunci”, adică nu Tipicul Bisericesc, ci obiceiul îndătinat în acele secole (nu știu de ce și de unde) pe la noi, nu obișnuia rostirea Sinodikon-ului, totuși se vede că preoții vremii erau precupați de această lacună de care erau conștienți până într-acolo încât se ajunge să fie tipărit separat (probabil, cine voia, putea să-l rostească, nefiind, însă slujba aceasta generalizată). După cum vom vedea mai jos, pe bună dreptate această preocupare este recurentă în modernitate, ajungând ca Sinodokon-ul să fie retipărit sau retradus în diferite variante, de diferiți clerici teologi erudiți. continuare »

În Parcul Icoanei din Capitală, în loc sa fie sărbatorit triumful Ortodoxiei asupra ereziilor, printre care şi iconoclasmul, a avut loc un triumf al ecumenismului, cea mai cumplită erezie, care pierde sufletele celor ce amestecă Adevărul Ortodoxiei cu rătăcirile cultelor eretice. În faţa Guvernului nu au fost decât 2-3 mărturisitori cu icoane… pe când alături de eretici au fost mii de ortodocşi, fără să-i deranjeze că Ortodoxia este vândută sub ochii lor.

Din nefericire acest eveniment are loc cu binecuvântare de sus, taman din Deal, fapt ce arată politica lor tot mai anti-ortodoxă, deci antihristică. Iată ce trâmbiţează agenţia de ştiri a sionismului din România:

Mii de ortodocşi, dar şi câţiva catolici şi reprezentantul Bisericii Anglicane s-au adunat duminică, de ziua Ortodoxiei, în Parcul Icoanei din Capitală, pentru a marca biruinţa asupra celor care luptau împotriva icoanelor, evenimentul fiind cinstit deopotrivă în lăcaşurile româneşti de pretutindeni. continuare »

“Ecumeniştilor şi tuturor ereticilor, ANATEMA!”

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI
MESAJUL MITROPOLITULUI SERAFIM DE PIREU
LA DUMINICA ORTODOXIEI
– traducere integrală –

           Iubiţi Părinţi şi fraţi, preadoriţii mei fii în Domnul,

          Noul Cuvios al Bisericii noastre, Sfântul Iustin Popovici în monumentala sa operă „Biserica Ortodoxă şi Ecumenismul” semnalează: „Ecumenismul este numele comun pentru falsele creştinisme, pentru falsele „biserici” ale Europei Occidentale. În el se află inima tuturor umanismelor europene în frunte cu papismul.

          Iar toţi aceşti falşi creştini, toate falsele biserici nu sunt nimic altceva decât o erezie lângă altă erezie. Numele lor evanghelic de obşte este panerezie”.

          Pe aceeaşi lungime de undă fericitul întru adormire Stareţ Arhimandritul Haralambie Vasilopoulos ne oferă adevărata imagine a ecumenismului:

          „Ecumenismul este o mişcare mondială a Sionismului Internaţional şi are ca unic scop cucerirea politică şi religioasă a Lumii! Ecumenismul este o groaznică vijelie, care se pregăteşte să dărâme din temelii – aşa cum îşi imaginează – „Una, Sfânta, Soborniceasca şi Apostoleasca Biserică” a lui Hristos.

          Este un sălbatic uragan al puterilor întunericului care îşi concentrează mania lui catastrofală îndeosebi împotriva Ortodoxiei, cu o puternică dorinţă ameninţătoare, de a o nimici şi de a o face să dispară”.

În sfârşit, fericitul întru adormire Stareţ Arhimandritul Atanasie Mitilineul numeşte Ecumenismul ultimul înaintemergător al lui Antihrist.

ECUMENISM ŞI GLOBALIZARE

          Aşa cum globalizarea la nivel politic urmăreşte să unească lumea şi să constituie un stat mondial, o guvernare electronică mondială, o monedă mondială, o economie mondială, aşa şi Ecumenismul, la nivel religios, vrea să unească toate religiile (ecumenism inter-religios) şi toate ereziile (ecumenism inter-creştin) într-o religie mondială, sfidând şi marginalizând uriaşele, giganticele şi haoticele diferenţe dogmatice şi dărâmând din temelii dogmele şi credinţa Bisericii Ortodoxe. continuare »

Grupul lui Gavril Vatamaniuc a rezistat, ascuns în codrii voievodali ai Bucovinei, mai mult de un deceniu după sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Unul dintre ultimii eroi ai rezistenţei armate anticomuniste, Gavril Vatamaniuc, a trecut la Domnul. Viaţa sa a căpătat dimensiunile unui mit printre bucovineni. Anunţul morţii sale a fost făcut de Ioan Roşca.

„Astăzi (n.r. – ieri) a plecat dintre noi şi vulturul Gavril Vatamaniuc. Îi mulţumesc pentru tot ce a făcut pentru adevăr, dreptate şi ţară. Cu gândul, cu vorba, cu fapta, cu arma, cu viaţa. Pentru uluitoarea lui vitalitate, vrednicie si consecvenţă, combinată cu un curaj şi o luciditate fără egal.

Îi mulţumesc pentru tot ce mi-a povestit, pentru tot ce m-a sfatuit, pentru tot ce a făcut ca să sprijine firavele mele încercări justiţiare, inclusiv pentru cercetările de la procuratura de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, închise cu NUP (neînceperea urmăririi penale).

Iată că au reuşit complicii criminalilor comunişti, să-l bage şi pe el în mormânt, otrăvit de spectacolul năpârlirii vinovaţilor în baroni de tranziţie, nemângâiat de reparaţia pe care a cerut-o, cu demnitate. Nici mă­car sentinţa definitivă pronunţată anul trecut, prin care i se recunoştea dreptul la nişte despăgubiri derizorii (faţă de ce a suferit, pentru că şi-a apărat ţara) nu a fost pusă în execuţie! Nu i s-au recunoscut pentru pensie anii în care a luptat singur în munţi, înfruntând nenumărate asalturi ale Securităţii – deşi faptul era recunoscut de justiţie, din 1990. Tratat ca un «bandit», până la capăt. A supravieţuit cultivând roşii în mica lui seră din curtea casei de la Frasin (judeţul Suceava)…” continuare »

Portavocea sionistă din România, Ştirile PROTV, anunţă cu litere de’o schioapă că “Iisus nu a INVIAT”, citând o ştire tot din mass-media condusă de sionişti, dailymail. Cităm doar o parte din ea:

Arheologii au descoperit la Ierusalim un mormant din secolul I d.Ch. Acesta adaposteste un osuar cu o inscriptie care sugereaza ca acolo este posibil sa fi fost ingropat Iisus.
Mormantul cuprinde mai multe osuare, pe care arheologii le-au cercetat cu ajutorul unui robotel care a patruns in mormant.
Pe capacul unui osuar scrie in limba greaca: “Divine Iehova, trezeste-te!” Alaturi sunt alte inscriptii si desene specifice primilor crestini.
Cavoul se afla foarte aproape de altul, descoperit in anul 1980, care a starnit atunci o mare controversa, pentru ca arheologii afirmau ca acolo au fost ingropata familia lui Iisus, dar aceasta varianta nu este unamim acceptata de istorici si teologi.
Noul mormant atribuit lui Iisus a fost gasit in anul 2010, dar abia acum autorii descoperirii, James Tabor si Simcha Jacobovici, au decis sa vorbeasca despre aceste subiect….

Asistam la un atac fara precedent impotriva crestinismului, vedeti ultimile “descoperiri”: o asa numita parte “lipsa” din Evanghelia dupa Marcu care ar da peste cap tot crestinismul,o evanghelie a lui Barnaba facand parte dintr-o biblie veche de 1500 de ani care la fel ar bulversa toata credinta crestina s.a…Chestiunea altui osuar a mai aparut in urma cu cativa continuare »

Nu lasam doar mancarea de dulce ci si cele ale lumii, ale secolului. Nimeni sa nu indrazneasca sa posteasca, daca nu s-a iertat cu aproapele, cu cei din casa sau daca cumva cineva nu vrea sa vada pe cineva nu are voie sa posteasca pentru ca se transforma in pacat inclusive osteneala noastra. Este important sa iertati din toata inima. Atunci cand noi ca preoti criticam anumite atitudini ale unor politicieni sau oameni din administratie, locala sau centrala, care ne-au dezamagit sau isi fac doar jocul lor si dintr-un dispret total ne pericliteaza viata, nu am nimic cu ei ca persoane, ci ca atitudine. Noi ca preoti, efectiv avem obligatia morala si preoteasca de a sanctiona derapajele de orice natura: de la cele politice, administrative sau de morala.

Incepe o perioada frumoasa, de parasire a secolului, adica a celor lumesti si un proces de indumnezeire si de despatimire in primul rand si apoi de luminare si indumnezeire. Deci, iata ce perioada frumoasa ne asteapta. Si cu dorinta de a posti, de a ierta in primul rand, de a ne desavarsi in cadrul Bisericii, intr-o armonie frumoasa va fac si o recomandare: sa postim si pentru tara noastra, iubiti credinciosi. Postim pentru viata noastra, dar postul este extrm de important si pentru viata noastra. Avem nevoie foarte mult, mai mult ca oricand ca bunul Dumnezeu sa ne ajute sa scapam de niste oameni care nu au nimic comun cu Romania, decat sa o fure, sa o predea si sa o vanda. De aceea ne rugam ca bunul Dumnezeu sa le lumineze mintea si sa lase tara asa cum este, sa nu o mai vanda, ca nu mai ce sa vanda.

Rugamintea mea este din tot sufletul sa postim si pentru tara noastra, sa ne randuiasca Dumnezeu oameni cu frica de Dumnezeu si iubitori de tara. continuare »

NOTĂ: Într’un număr mai vechi al revistei ”Vestitorul Ortodoxiei” am dat peste un scurt articol al Părintelui Arhimandrit SOFIAN BOGHIU de la Mănăstirea Antim, Bucuresti privitor la anii săi de închisoare în timpul regimului comunist, împreună cu alti membri ai miscării ”Rugul Aprins” de la Antim. Mărturisirea Părintelui este intitulată ”Rugul Aprins si Temnita.” Părintelui Sofian nu-i place să scrie, mai ales când e vorba de sfintia sa. În el se află însă un univers duhovnicesc pe care-l dezvăluie uneori în parte cu nespusă sfială si smerenie. E regretabil si mare pierdere pentru Patericul românesc, faptul că niciun ucenic sau prieten nu i-a cerut o serie de convorbiri duhovnicesti, din care s-ar cunoaste mai bine viata acestui om al lui Dumnezeu, oamenii pe care i-a cunoscut si mai ales învătăturile ce ni le-ar putea lăsa..

D.C.

Pentru mănăstirea Antim, anii foametei 1945-1948, care au năvălit peste noi, împreună cu sfârsitul războiului al doilea mondial si ocuparea noastră de către comunism, au fost ani foarte grei, nu numai pentru noi, ci pentru toată Ţara Românească. De atunci au început necazurile, care au durat până la Revolutia din luna Decembrie 1989.

În acesti ani grei, în obstea de la Mănăstirea Antim, în număr de circa 40 călugări si frati, din care, o parte, studenti la diferite facultăti din Bucuresti, iar altă parte, lucrători la Atelierele de obiecte bisericesti, cu sediul în această mănăstire, noi cei de aici, am avut parte si de câteva mângâieri si anume: în această perioadă s-au refăcut cele două turle mari de la biserica mare a mănăstirii, înlocuindu-se cele vechi, din paiantă, cu cele actuale, din beton armat si cărămidă aparentă si s-a spălat si restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, si umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea lui Iisus, în cadrul căreia a apărut Rugul aprins, expresie biblică, din Exod, cap. 3, vers. 2-5. continuare »

La oameni lucrul acesta e cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu.
Căci la Dumnezeu toate sunt cu putinţă (Marcu 10:27)

Să ne bucurăm duhovniceşte, pentru că Dumnezeu îngăduie să vină antihrist înainte de sfârşitul lumii, ca să ne încerce credinţa şi să ne ajute să ne mântuim.
Întreaga viaţă a creştinului ortodox este o luptă cu trupul, cu oamenii păcătoşi şi cu diavolii.
În această luptă, creştinul ortodox trebuie să aleagă între:

• o vieţuire subfirească – în păcate;
• o vieţuire firească – conformă cu legea morală- glasul conştiinţei – glasul lui Dumnezeu în om;
• o vieţuire suprafirească, harică, mântuitoare pentru creştinul ortodox. El nu poate avea o vieţuire suprafirească decât dacă apelează la ajutorul Harului Dumnezeiesc care i se împărtăşeşte prin Sfintele Taine. După cum ne spune Domnul nostru Iisus Hristos: Fără de Mine nu puteţi nimic.

Pentru creştinul ortodox vieţuirea subfirească şi firească nu este mântuitoare, pentru că este botezat şi are pe Hristos şi harul Duhului Sfânt în inima sa, iar mohahul trebuie să ajungă la vieţuire îngerească pe pământ pentru că a primit şi Taina Călugăriei. continuare »

Postarea recenta a filmului Ostrov a starnit ca si la vremea aparitiei lui, aceleasi controverse. Se pare ca unii nu s-au straduit sa inteleaga particularitatea acestui film, anume ca nu este doar un film! Ei fac parte din categorie acelor chimvale rasunatoare, care din invidie fata de cel ce creaza spre Slava lui Dumnezeu, arunca cu vorbe dispretuitoare si mai grav, se si folosesc de cuvintele Sfintilor. Nu au nici macar un minim de respect fata de covertirile ce le-a produs acest film, desprins ca din pateric. Acestia, smintindu-se de acest film, sa se gandeasca ca ar fi fost in stare sa se sminteasca si de Sf. Andrei cel nebun pentru Hristos.
Ostrovul iese din categoria filmelor prin mesajul evanghelic ce-l transmite, iar din acest motiv nu poate fi judecat de cuvintele Sfintilor referitoare la teatru si filme.
Oare si colindele sunt cantece ce sunt condamnate de canoane?
Sa fim atenti cu acrivia aceasta extremista, din care lipseste dragostea pentru Adevar, ce poate fi exprimat si prin aceasta forma, a ecranizarii.
Dar sa aflam parerea a doi slujitori ai Domnului, un preot si o monahie, care vin din lumea artei si cunosc puterea convertirii.

„Nepătrunse sunt căile Domnului”
…spune cu dreptate o veche zicală înţeleaptă, şi dacă sunt nepătrunse sunt şi neaşteptate, paradoxale, uimitoare. Şi despre ce căi este vorba? De căile pe care au de mers oamenii către mântuire, pocăinţă şi în final Împărăţia cerurilor cea făgăduită. Şi căile acestea de unde vin? De la Cel ce a zis: „Eu sunt Calea…” şi „nimeni nu poate să vină la Tatăl” – să intre în Împărăţie – pe vreo altă cale.
Printre aceste nebănuite şi neaşteptate căi ale zilelor noastre iată că se poate număra şi cea a unui film artistic, în cazul de faţă filmul rusesc „Ostrov”. După socotinţa deja a multora, la care ne alăturăm bucuros, acesta pare a fi cel mai bun film al tuturor timpurilor de până acum.[…] Pentru cei ce apreciem acest film la superlativ, acestea toate trec undeva în planul secund, iar ceea ce primează este mesajul creştin, ba chiar am putea spune – păstrând desigur proporţiile – filocalic. Şi atunci nu este deloc întâmplător că avem o producţie rusească, pe care o putem alătura pieselor lui Cehov, romanelor lui Dostoievski, sau filmelor lui Tarkovski.[…] continuare »

“Mi se pare că scopul artei este de a pregăti spiritul uman să perceapă binele.”

Un pelerinaj la cinematograf… Cam aşa ar putea fi rezumată vizionarea Ostrovului, în spaţiile în care filmul rulează pe marile ecrane. Pentru ceilalţi, e un fel de pelerinaj în faţa monitorului sau a micului ecran. De ce? Pentru că filmul ne oferă nu doar secvenţe din viaţa unui imaginar nebun pentru Hristos contemporan cu noi, ci ne oferă pur şi simplu fragmente de linişte… La limită, se poate spune că nu avem de-a face cu un film, ci cu un antifilm. Pentru că dacă, de exemplu, filmele pe teme sociale, şi chiar şi unele religioase, reuşesc să împrăştie minţile spectatorilor, Ostrovul e un film rugăciune. continuare »

[vimeo=https://vimeo.com/57486925]

Vezi si Gasland II

America e distrusa. SUA este impanzita de sonde de gaz prin fractionare hidraulica.
Localitati parasite, sonde si instalatii peste tot, pe pamanturile oamenilor, in spatele curtilor, cimitirelor, oraselor.

Se imprastie gaze otravitoare peste tot. Oameni bolnavi cu probleme neurologice de la chimicalele volatile folosite in procesul de extragere.
Apa otravita si toxica. Panzele freatice contaminate, rauri contaminate, pamanturi otravite, aer ucigator cu miros de iad. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=qHnBZthsZ-E]

ACTA – 10 Mituri si implicatii

S-a vorbit in ultima vreme destul de mult despre ACTA si despre implicatiile acestui proiect, insa am observat ca nu prea multa lume intelege despre ce este vorba. Am citit o multime de materiale publicate la noi in tara si nici unul dintre ele nu explica in mod clar ce este ACTA si ce efecte ar putea avea asupra libertatii de circulatie a informatiei. Motivele sunt in primul rand lipsa interesului pentru documentare a celor care au scris aceste articole si in al doilea rand faptul ca s-au dezvaluit foarte putine informatii legate de acest subiect.

ACTA – Anti–Counterfeiting Trade Agreement – reprezinta un acord plurilateral ce are ca scop stabilirea unor standarde internationale in ceea ce priveste proprietatile intelectuale si a legislatiei care le protejeaza.  Discutiile preliminare au inceput in octombrie 2007 iar cele oficiale abia in iunie 2008. Acordul a fost propus de catre Japonia in prima faza, imediat dupa aceasta Statele Unite, Comunitatea Europeana si Suedia, precum si alte 22 state si-au exprimat interesul de a participa la discuti. continuare »

La fel ca si in 2011, cea mai mare parte din bugetul CJ Harghita este alcatuit din venituri de la bugetul central si doar o mica parte din veniturile proprii ale CJ Harghita.

Astfel, din bugetul total de 186.000 mii lei pe anul 2012, doar 31.156 mii lei sunt venituri proprii ale CJ Harghita.

Aceste cifre dovedesc inca odata despre faptul ca discursul autonomist al liderilor UDMR din Covasna si Harghita este finantat cu fonduri de la Bucuresti si ca mult visata autonomie teritoriala pe criterii etnice ar duce la infometarea populatiei din zona, cele doua judete fiind consumatoare nete de fonduri de la bugetul central.

Este evident de ce UDMR sustine, deocamdata, ca doreste o autonomie si nu o independenta. Pentru ca aceasta autonomie sa fie finantata cu fonduri de la Bucuresti, pentru ca altfel, din punct de vedere economic, visul iredentist maghiar nu este sustenabil.

Bugetul CJ Harghita pe anul 2012

Si alte fapte scandaloase ale maghiarilor iredentisti din functiile Statului Roman continuare »

Întâmpinarea Domnului, numită în popor şi Stretenia (dupa numele vechi slavon) este evenimentul prezentării Pruncului Iisus la templu, la 40 de zile după naştere, spre a fi închinat Domnului. Cu acest prilej se făcea şi curăţirea mamei. Acest obicei biblic a rămas ca pildă şi la noi, ca îndatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserică, la patruzeci de zile după naştere, pentru molifta de curaţire şi închinarea pruncilor la sfintele icoane. Mama care a născut vine în biserică şi în numele fa­miliei aduce pe noul-născut ofrandă lui Dumnezeu, închinându-l la altar.

Iată cum predica Sfântul Antim Ivireanul (1650-1716) despre această sărbătoare.

Cuvânt de învăţătură la Stretenia Domnului nostru Iisus Hristos
al Sfântului Antim Ivireanul

(Fragmente)

[…] Astăzi, slava Domnului şi-a sfintei Fecioare descoperit o privim. Astăzi, bucuria cea cerească, pre care toate neamurile cu dragoste o aşteptă, sfântul praznic de astăzi o dă neamului omenesc. Au trecut cele vechi şi au înflorit cele noao, care nu se mai învechesc. Nu mai stăpâneşte de pe acum porunca cea tare a legii, ci mila Domnului împărăţeşte; pe toţi îi trage la Sine, cu mântuire şi îndelungă răbdare, nici pedepseşte, ca pe Ozan acela odinioară carele a îndrăznit de s-a atins de care nu era [voie] să se atingă.

Că Dumnezeu, pe toţi chemând la Sine, frica nu poate să zăticnească. Strigă zicând: Veniţi după Mine toţi cei osteniţi şi însărcinaţi. Şi cine nu va alerga? […] Că aceea ce rânduise Dumnezeu, pentru multa milostivire şi îndurare ce avea către noi, a venit Însuşi şi a împlinit pentru iubirea de oameni, ceea ce i se cuvenea Lui. Pentru care lucru adevărat a răsunat dumnezeiasca trâmbiţă, fericitul Pavel, zicând: Cele vechi au trecut, iată s-au făcut toate noi.

Drept aceea, ce voi putea cuprinde cu mintea mea, sau ce lucru vrednic voi putea grăi asupra zilei acesteia? Că de poate afla cineva mai mare şi mai slăvit decât pe Dumnezeu, poate că doară va afla mai mare şi mai cinstită decât pe sfânta Fecioară, care fecioară, ca alt cer gânditor, ţine în braţile sale pre Făcătoriul cerului şi al pământului, pre Fiul său, carele este născut din Tatăl mai nainte decât luceafărul şi-l aduce astăzi la bisérică, ca pe un cap ce este al Bisericii, să-l închine Domnului, Celuia ce i se închină toată făptura şi i se pleacă tot genunchiul.[…] continuare »

UPDATE: Video: „GASLAND”  – OTRAVIREA VOITA A APEI. Un documentar despre METODA FRACTIONARII HIDRAULICE. Motivand exploatarea gazului, vor de fapt sa distruga panza freatica?

Gazele de şist sunt gaze obişnuite, dar care sunt captate în structuri geologice foarte dificil de accesat şi care necesită tehnologii speciale pentru extragere. În România este vorba despre o tehnologie controversată la nivel mondial, numită fracţionare hidraulică, care presupune pomparea de milioane de litri de apă, amestecată cu substanţe chimice care dizolvă rocile, în pământ, pentru a elibera gazele prinse în ele. continuare »

Site-ul oficial al parohiilor mitropoliei Moldovei din Italia informează despre următorul eveniment:

Ca în fiecare an, între 18 și 25 ianuarie, în multe părți din lume se celebrează Săptămîna de rugăciune pentru unitatea creștinilor [detalii importante despre această curvie duhovnicească mondială se pot citi aici] în timp ce în altele se celebrează de Rusalii. La fel această întîlnire ecumenică a avut loc și în orașul Vicenza, Italia, la întîlnire fiind prezentă biserica catolică reprezentată de către noul episcop a episcopiei de Vicenza mons. Beniamino Pezziolli, iar bisericile ortodoxe la rîndul său au fost reprezentate de către prot.mitr. Veniamin Onu (Mitropolia Moldovei), părintele Cristian Manasturean (Episcopia Română), părintele Milivoje Topić (Episcopia Sîrbă), William Jourdan (Biserica Metodistă). Fraza aleasă pentru Săptămîna de rugăciune din 2012, luată din scrisoarea Sfîntul Pavel către Corinteni (cf 1 Cor 15, 51-58) este: „Toți vom fi schimbați prin victoria Domnului nostru Isus Cristos”. […] continuare »