† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

[youtube=https://youtu.be/OIrrxGniGNk]

Echipa În Premieră vă prezintă un material despre obiceiurile și viața oamenilor care trăiesc pentru a sluji numele Domnului. Patru surori, patru iconare. Este singura familie din România şi poate chiar din lume, care îşi dedică viaţa pictării de icoane. Ele sunt Anca Hariga Nică, Liliana Damaschin, Maria Kornelia Schinteie şi Ecaterina Nică. Tinerele spun că pentru ele Dumnezeu înseamnă căldură, iubire, iar Îl consideră “un prieten” şi Îl introduc în viaţa lor în tot ceea ce fac.

Sinodul BOR a decis azi, 17 dec 2014, susţinerea demersurilor Colegiului Medicilor din România pe lângă autorităţile abilitate pentru identificarea unei alternative în cazul pacienţilor care refuză cardul naţional de sănătate din motive de conştiinţă sau religioase.

Sfântul Sinod a hotărât cooperarea cu Ministerul Sănătăţii pentru prevenirea bolilor şi ajutorarea bolnavilor, precum şi susţinerea demersurilor Colegiului Medicilor din România pe lângă autorităţile abilitate pentru identificarea unei metode alternative ca răspuns la solicitările acelor pacienţi care din motive de conştiinţă sau religioase refuză Cardul Naţional de Sănătate.

CUMPLITE CELE DOUĂ EREZII: A PAPISMULUI ȘI A ECUMENISMULUI • PREOȚII FILOPAPISTAȘI SE DOVEDESC TRĂDĂTORI AI LUPTELOR SFINȚILOR PĂRINȚI • CUM TRĂIESC ORTODOCȘII CREDINȚA ȘI CUM O TRĂIESC PAPISTAȘII ȘI ALȚI ERETICI • ”ANATEMA” ADRESATĂ DE APOSTOLUL PAVEL ȘI DE SFINȚII PĂRINȚI ”TUTUROR ERETICILOR”

de Mitropolitul Gortinei și al Megalopolei, kir Ieremia profesor emerit de Vechiul Testament la Universitatea din Atena

Cel mai prețios și mai scump lucru cu care se cuvine să ne lăudăm, iubiți frați creștini, este credința noastră ortodoxă. Încă din vechime a fost numită ”ortodoxă”, pentru că este singura credință dreaptă și corectă. ”Să vă bucurați și să vă veseliți – spunea Sfântul Cosma Etolianul grecilor aflați sub robia otomană – pentru că sunteți creștini ortodocși. Toate credințele sunt mincinoase, numai cea ortodoxă este credința adevărată”. Și ca una ce este adevărată, frații mei, nu acceptă nici adaosuri, nici omisiuni. Este precum ochiul care nu suportă în el nici măcar un fir de praf. Este desăvârșită credința noastră! Și știți, creștinii mei, de ce este desăvârșită? Este desăvârșită, pentru că nu este o descoperire omenească, ci este revelația lui Dumnezeu. Este tradiție! Este ”credința dată sfinților odată pentru totdeauna” (Iuda 3)! Acest ”odată pentru totdeauna” despre care vorbește Iacov, fratele Domnului, înseamnă că credința noastră nu a primit și nu primește nici un adaos.

Această credință a noastră, frații mei, noi, ortodocșii o trăim cu inima, nu este un construct al intelectului. De aceea o și numim ”credință”. Provine de la verbul ”a se încrede (în)”. Îndrăgostiții au încredere unul în altul. Și noi, pe Dumnezeul nostru, pe Iisus Hristos al nostru, Îl numim ”dulcea noastră dragoste”, ”Mirele” nostru, ”dumnezeiasca noastră dragoste”. ”M-ai atras cu dor, Hristoase, și m-ai schimbat prin dumnezeiasca Ta dragoste”! Nu putem nici să socotim, pentru că sunt fără număr, nici să simulăm dulcile trăiri pe care le simte inima creștinului ortodox, care trăiește conștient în Biserica Ortodoxă. Cea mai dulce desfătare, adevăratul ”banchet” al ortodocșilor este dumnezeiasca Liturghie, cu dulcele ei rod, care este dumnezeiasca Împărtășanie! Cuvintele nu pot, iubiții mei, să exprime dulcile bătăi ale inimii credinciosului creștin ortodox în relația și în comuniunea lui cu Iisus Hristos. Și, pe măsură ce crește duhovnicește așteaptă cu dor a Doua Venire a Domnului, ca să viețuiască pentru totdeauna, veșnic, în Împărăția lui Dumnezeu, în vecii vecilor. În această Împărăție, bucuriile sunt fără de sfârșit. Vă amintiți cum spuneam la școală, la ora de geometrie, că drepte paralele sunt două linii care extinse la infinit nu se întâlnesc niciodată? La fel vom spune acum că bucuriile Raiului nu doar că nu se termină niciodată, ci o bucurie a unei clipe a Raiului te conduce la o mai mare bucurie și aceasta din urmă la una încă mai mare. Și nu se termină niciodată! continuare »

Calendar de perete, editat de Mănăstirea Paltin Petru Vodă

Format A3, color

Preţ: 12 Ron

Pentru comenzi accesati aceasta pagina sau la adresa de mail [email protected].

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=zsqy1Kj4-X4]

Se împlinesc astăzi 76 de ani de la trecerea la Domnul a Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, mucenicit de praznicul Sfântului Apostol Andrei, creștinătorul românilor.

Iată prelegerea filozofului Emil Cioran intitulată,

Profilul interior al Căpitanului

Înainte de Corneliu Codreanu, România era o Sahară populată. Cei aflaţi între cer şi pământ, n-aveau niciun conţinut, decât aşteptarea. Cineva trebuia să vină.

Treceam cu toţii prin deşertul românesc, incapabili de orice. Până şi dispreţul ni se părea un efort.

Ţara nu ne putea fi o problemă decât negativă. În cele mai necontrolate speranţe, îi acordam o justificare de moment, ca unei farse reuşite. Şi România nu era mai mult decât o farsă reuşită.

Te învârteai în aer liber, vacant de trecut şi de prezent, îndrăznind dispreţul dulce al lipsei de menire.

Biata ţară, era o pauză vastă între un început fără măreţie şi un posibil vag.

În noi, gemea viitorul. În unul, clocotea. Şi el a rupt tăcerea blândă a existenţei noastre şi ne-a obligat să fim. Virtuţile unui neam s-au întruchipat în el. România din putinţă, se îndrepta spre putere. continuare »

[youtube=https://youtu.be/dv6o5e-pHTw]

emisiunea IN PREMIERĂ, Antena 3, 26 oct. 2014

Cartea are aprox. 500 pagini și costă 12 lei. Poate fi comandată pe pagina de Comenzi.

Din Prefața autorului, Sergiu Ciocârlan:

A rânduit Domnul să scriu încă o carte! O carte despre Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, model de bărbăţie duhovnicească şi de rezistenţă a Bisericii în vreme de prigoană. Mă minunez de purtarea Sa de grijă, fiindcă eu însumi aveam mare nevoie de ea.

Îi mulţumesc Părintelui Gheorghe Calciu pentru că m-a însoţit mereu, învăţându-mă să nu dezertez, să nu fiu laş, ci să-l apăr pe el şi pe toţi cei care au suferit şi încă mai suferă întro societate tot mai slugarnică, tot mai debitoare înregimentărilor de tot felul, care nu suportă valoarea şi succesul, sfinţenia şi eroismul, preferând mediocritatea şi tot ce-i îndoielnic, compromisul şi istoria fără nume. […]

Mulţumesc maicilor mănăstirii Paltin Petru-Vodă, care nu au lăsat această carte să zacă într-un sertar, ci, cu multă încredere şi curaj, au acceptat s-o publice, dovedind că acolo este o insulă de libertate şi că educaţia primită de la Părintele Justin Pârvu nu suportă îngrădiri.

Pr. dr. Mihai VALICĂ: Chipul României şi al omului recent între ruine şi deziluzii

Această nouă carte, Mărturisitorul de care vă temeţi, a lui Sergiu Ciocârlan, scriitor de excepţie şi unul dintre tinerii mărturisitori creştini actuali, nu face publicitate Părintelui Calciu, întrucât Părintele a fost şi este de mare notorietate. Autorul arată, în mod magistral, că Părintele a câştigat duhovniceşte cel mai mult atunci când toţi cei din jur credeau că a pierdut totul, şi îl considerau deja nebun, dacă nu chiar mort, din punct de vedere profesional şi social.
În ipostazele de atitudine a Părintelui, de demnitate preoţească şi didactică, faţă de directorul de seminar, de politrucii, consilierii patriarhali, inspectorii de culte şi de securiştii vremii, Părintele era mai viu, mai lucid şi mai împlinit ca oricând. Un preot adevărat, un profesor de Teologie responsabil, este eroul care câştigă şi atunci când pierde. Că un sfânt câştigă mereu nu au înţeles mulţi, nici atunci şi nu înţeleg nici măcar azi, nici cei ce au condus şi nici cei conduc destinele Bisericii şi ale învăţământului teologic. Unii, dacă nu sunt în tagma celor ce mărturisesc, simt cel mai bine că mărturisitorii inspiră, pe lângă cucernicie, şi teamă. Alţii, s-au temut de atitudinea sfântă a mărturisitorilor şi atunci, iar unii se tem, chiar şi azi, mult mai tare, deoarece, între timp, Dumnezeu i-a făcut sfinţi, tocmai pe cei pe care ei înşişi i-au prigonit.[…]

Iată câteva motive reale de teamă şi de regrete, pentru tine, persecutorule: vei rata veşnicia din cauza laşităţii şi a ipocriziei tale; ai avut teamă doar de oameni şi deloc de Dumnezeu; te-ai făcut prieten cu lumea, dar vrăjmaş cu Dumnezeu, ştiind bine ce spune Sf. Apostol Iacob, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu (Iacob 4, 4); în timp ce Părintele Calciu răbda persecuţii, învăţa cu frică de Dumnezeu şi binecuvânta, tu te agitai, te umileai în faţa celor nemernici, şi-i negociai trădarea; Părintele a traversat istoria şi a răscumpărat-o, în timp ce Mărturisitorul de care vă temeţi 24 tu, între timp, ai devenit un nou persecutor şi sub vremurile mai recente, deoarece ai trecut, doar, într-o altă tabără, mai democrată şi cu pretenţii mondialiste şi ecumeniste, ce-i drept, de perspectivă, dar prietenă tot cu lumea şi în duşmănie cu Dumnezeu, şi fii sigur, persecutorule modern, că vei pierde lamentabil şi de data aceasta, dacă nu treci de partea lui Dumnezeu şi a Bisericii Sale luptătoare!

Citiți integral cuvântul p dr. Mihai Valică, pe site-ul Atitudini.

Camera Deputatilor a adoptat proiectul proiectul depus de deputatul Remus Cernea care presupune eliminarea disciplinei “Religie” din programa scolara.

De anul viitor, elevii din invatamantul primar nu vor mai studia obligatoriu disciplina “Religie” la scoala. Aceasta va deveni materie optionala, pe care elevii o pot studia doar la cerere. In schimb, in locul religiei va fi introdusa o noua disciplina de studiu: “Etica si Cultura Civica”.

“Scopul disciplinei “Etica si cultura civica” este de a cultiva spiritul critic, rationalitatea si empatia in masura sa dezvolte un aparat critic de judecata morala propriu fiecarui elev, dar si acela de a prezenta drepturile omului si reperele institutionale si valorile fundamentale ale unei societati deschise si democratice”, spune deputatul Remus Cernea.

Acesta arata ca elevii care isi doresc sa studieze in continuarea religia o vor face la cerere, insa niciun copil nu va fi obligat sa asiste la orele facultative de religie, impotriva vointei sale ori a parintilor sai.

In cazul elevilor care aleg sa studieze in continuare materia “Religie”, acestia nu vor fi evaluati cu note, ci cu calificative, care nu vor fi luate insa in considerare la calcularea mediei generale. continuare »

Motto: „Spre săvârşirea sfinţilor spre lucrul slujbei, spre zidirea trupului lui Hristos;
Până ce vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu,
întru bărbat desăvârşit, la măsura vârstei plinirei lui Hristos” (Efeseni 4:12,13).
[Biblia, Ediţia Sfântului Sinod, Buc. 1914]

Stihul de mai sus (Ef. 4: 12,13) Sfântul Teofilact îl tâlcuieşte astfel: „Vezi – o cititorule – câtă este vrednicia Creştinului? Fiecare – zice – îl găteşte pe celălalt, fiecare slujeşte spre zidirea trupului lui Hristos, adică a Bisericii. […] Şi cei ce au luat darurile – zice – se cuvine să lucreze, să ostenească şi să-i zidească pe Creştini până ce vom ajunge toţi la unirea credinţei, adică până ce vom arăta cu dovadă că avem toţi una şi aceeaşi credinţă, nefiind osebiţi după dogme şi neavând dezbinări între voi după viaţă şi după fapte. Căci atunci se face adevărata unire a credinţei şi atunci îl vom cunoaşte pe Fiul lui Dumnezeu, când vom fi drept-slăvitori în dogme şi vom păzi legătura dragostei, dragoste care este Hristos” (Justin, Ed. Scara, 2009, nota 4, pag. 123).

Timp îndelungat termenul consacrat, la Ectenia darurilor, din cadrul Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii, a fost (şi mai este pe alocuri) „Unirea credinţei şi împărtăşirea Sfântului Duh…”. Astfel în „Dumnezeieştile Liturghii” ale Sfinţilor Ierarhi Ioan Gură de Aur, Vasilie cel Mare şi Grigorie Dialogul, tipărită la Iaşi în anul 1845, cu binecuvântarea Mitropolitului Meletie al Moldovei, la pag. 49 vedem că termenul utilizat este „Unirea credinţei…”.

Din cartea Părintelui Stefanos Anagnostopulos, „Explicarea Dumnezeieştii Liturghii” aflăm că preotul încheie Ectenia Darurilor cu: „Unirea credinţei şi împărtăşirea Sfântului Duh cerând, […]”, ceea ce înseamnă credinţa comună în Dumnezeu, Hristos şi Biserică, care ne uneşte în jurul Jertfei şi a Potirului comun (Explicarea Dumnezeieştii Liturghii, Protopresbiter Stefanos Anagnostopulos, Ed. Bizantină, Buc. 2005, pag. 384).

Sfântul Ignatie Teoforul ne îndeamnă: „Să veniţi fraţii mei la credinţa întru Hristos, cea una, mâncând Trupul lui Hristos, care este medicamentul nemuririi.” (Sf. Ignatie Teoforul, Epistola către Efeseni, VEPES 2, 267).

Sfântul Irineu ne spune: „După ce Biserica a primit credinţa una, sfântă şi comună, o păzeşte cu grijă şi crede uniform cu ea, deoarece are acelaşi suflet şi aceeaşi inimă. Conform acestei credinţe, Biserica propovăduieşte, învaţă şi predă ca şi cum ar avea o singură gură”. (Sf. Irineu de Lugdunum, Studiul pseudo-cunoaşterii, VEPES 5, 115). continuare »

*Un mesaj scurt, dar de importanţă maximă! De citit şi de transmis la cât mai multe persoane!*

În această perioadă se desfăşoară o campanie asiduă de băgare pe gâtul populaţiei a nesuferitelor carduri de sănătate. Această acţiune de amploare la nivel naţional aminteşte de colectivizarea forţată a agriculturii şi de alte practici asemănătoare acesteia din trecutul nu prea îndepărtat, incompatibile cu o societate avansată de oameni liberi. Există o seamă de aspecte care transformă acest demers oficial într-un nou atentat la libertatea umană, prin modul în care este regizată această operaţie de distribuire, care a fost îndelung pregătită prin legislaţia adoptată imediat după intrarea în uniunea europeană până astăzi:

Cardul de sănătate nu este obligatoriu! Nicio lege românească, europeană sau internaţională nu prevede aşa ceva! Este un obiect 100% opţional!

A refuza cardul de sănătate este perfect legal! Cine refuza, nu primeşte, sau nu ridică de la poştă cardul de sănătate emis pe numele său nu este pedepsit în niciun mod!

Toate persoanele asigurate din sistemul de sănătate beneficiază de aceleaşi servicii medicale gratuite, indiferent dacă fac sau nu proba calităţii de asigurat prin intermediul unui card de sănătate! Singura condiţie este de a avea achitată la zi contribuţia la fondul naţional al asigurărilor de sănătate, sau de a face parte din categoriile scutite de aceste contribuţii!

Contribuţia fiecărui angajat la fondul asigurărilor de sănătate este obligatorie prin lege, indiferent dacă poseda sau nu un card de sănătate! Este evident că ar fi absurd ca un asigurat să contribuie obligatoriu, dar să beneficieze condiţionat de servicii medicale gratuite! continuare »

Să nu ne lăsăm păcăliţi

în partidul nostru politic ne respectăm promisiunile
doar imbecilii pot crede că
noi nu vom lupta împotriva corupţiei
pentru că un lucru e sigur la noi:
cinstea şi transparenţa sunt fundamentale pentru atingerea idealurilor noastre
vom demonstra că e o mare prostie să crezi că
mafia va continua să facă parte din guvern ca în trecut.
vă asigurăm, fără umbră de îndoială, că
dreptatea socială va fi scopul principal al mandatului nostru.
cu toate acestea, există oameni proşti care îşi imaginează că
guvernarea să fie posibilă în continuare.
cu aceleaşi vechi şmecherii politice,
când ne asumăm puterea, facem totul pentru ca,
să se termine cu situaţiile privilegiate şi cu traficul de influenţă.
nu suportăm în nici un fel ideea că
poporul va flămânzi;
ne vom îndeplini misiunea chiar dacă
rezervele economice vor fi complet epuizate.
vom exersa puterea până ce
veţi înţelege că începând de acum
noi suntem partidul xxxxx, noua politică.

Citiţi de la cap la coadă dar, mai important, citiţi de la coadă la cap (începând cu ultimul rând) şi veţi începe să înţelegeţi cum funcţionează politica!

Tradusă şi adaptată din lb. franceză
https://groups.yahoo.com/group/reformaj/message

Cartea este ilustrată cu desene realizate la Mănăstirea Paltin – Petru Vodă.
Preț: 6 lei. Pentru comenzi, accesați această pagină

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=tW4URYwMx18]

Creştinii ortodocşi o prăznuiesc astăzi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

A murit foarte tânără, în jurul vârstei de 27 de ani, fără ca nimeni să ştie de sfinţenia ei. S-a întâmplat, însă după ani mulţi, ca aproape de ea să fie îngropat un marinar, iar în felul acesta, să-i fie descoperite sfintele moaşte neputrezite.

De atunci, moaştele Cuvioasei Parascheva au făcut un veritabil pelerinaj prin toţi Balcanii, oprindu-se, în cele din urmă, în Moldova, în anul 1641, când domnitorul Vasile Lupu le-a adus la Iaşi.

De atunci, Cuvioasa Parascheva se află în România şi a dat naştere uneia dintre cele mai importante pelerinaje din întreaga Europă.

Zeci de mii de credincioşi din toate colţurile ţării se află, în aceste zile, la Iaşi, pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, al cărei hram este sărbătorit marți.

Rândul credincioşilor veniţi să se închine la Sfanta Cuvioasă Parascheva are lungimea de un kilometru. Zeci de mii de pelerini aşteaptă la acest rând.

Timpul de aşteptare a scăzut cu mult faţă de alţi ani, când nevoinţa dura şi câte 12 ore.

Zilele acestea au fost suficiente trei, patru ore de stat la rând.

În cele cinci zile de când a început pelerinajul la Cuvioasa Parascheva se preconizează o prezenţă de 150.000 de pelerini.

Special pentru sărbătoarea Sfintei Parascheva de anul acesta, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi au aduse şi moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

Cum demonstrezi ca esti asigurat la sanatate? Noile modele de adeverinte, publicate de CNAS

Cum să-şi mai apere România demnitatea în faţa actelor iresponsabile, când politicienii români practică politica struţului? O politică degradantă de vasalitate totală faţă de „Înaltele Porţi” ale Occidentului. Mânuitorii butoanelor de comandă ale Guvernul României (oricare dintre cele postdecembriste) fie au fost/sunt orbi, incompetenţi şi igonranţi, fie s-au complăcut/se complac în postura de slugi interesate doar de agoniseala proprie. Oricum am pune problema, stilul „politically incorrect” este de departe dăunător, aducând prejudicii grave intereselor naţionale. Ploconindu-se cu sârg la picioarele dictatorilor mondiali, nespălate şi urât mirositoare, conaţionalii aflaţi după fatidicul decembrie 1989 la cârma Ţării au metamorfozat acel „politically incorrect”, adaptându-l la condiţiile locale sub forma camuflată de „politically correct”. La comanda „licuricilor” planetari, furnizorii inepuizabili ai sclaviei şi neajunsurilor pentru români, au proiectat o dezastruoasă gamă de recomandări, pe care „butoniştii” amintiţi mai sus le transformă cu o promptitudine de invidiat în legi şi ordonanţe la comandă, dăunătoare cetăţenilor României.

continuare »