Cimitirul Mănăstirii Petru Vodă se îmbogățește cu noi oseminte ale martirilor neamului românesc. Dorința Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa de a fi înmormântat în acest cimitir a dat startul unei lucrări minunate de a face din acest loc unul de închinare și cinstire a  Sfinții Închisorilor, în memoria cărora a fost înălțată Mănăstirea Petru Vodă. Astfel că pe lângă osemintele Părintelui Gheorghe Calciu și ale Părintelui Atanasie Ștefănescu, în mai puțin de un an au fost aduse osemintele poetului național Radu Gyr și ale soției sale, iar de curând ale preotului martir Ștefan Marcu împreună cu ale soției sale Elena. Totul s-a întâmplat în ziua de 12 nov. 2012, când un sobor de 11 preoți din Mănăstirea Petru Vodă și Grecia împreună cu Părintele stareț Justin Pârvu au oficiat slujba de reînhumare a soților Ștefan și Elena Marcu. Mai jos aveți câteva imagini de la acest eveniment.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=7dkUidn5buo]

Biografia Părintelui Ștefan Marcu din Munții Vrancei

S-a născut la 28 nov. 1906 în satul Poiana din Munții Vrancei, pe valea râului Putna, din părinții răzeși Vasile și Măriuța Marcu, al 4-lea copil din cei 9 și primul dintre cei 3 băieți. Urmează școala primară în satul natal, după care urmează seminarul teologic de la Roman, pe care-l absolvă în 1925. Se înscrie la Facultatea de Teologie din Iași în toamna lui 1927. Ca student, cunoscându-l pe Căpitan, Corneliu Zelea Codreanu, devine membru al Legiunii Arhanghelului Mihail, pe care nu o părăsește până la moarte, și nici după. De aici încolo participă la tot calvarul tineretului român. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=BluNzRSj2IE]

Un mic film documentar, care a fost difuzat pe canalul TVR 1, sambata, 10.11.2012, in cadrul emisiunii Omul si Timpul.
Materialul face referire la cercetarile arheologice desfasurate la sfarsitul lunii octombrie a.c. in Fabrica din interiorul Penitenciarului  din Aiud. Au fost cautate circa 100 de sabii apartinand unor generali  si ofiteri superiori din fosta Armata Regala Romana, confiscate si duse la Aiud pentru a fi distruse, care au fost ascunse si ingropate de patru  fosti detinuti politici in anii 1957 si 1960. Cu toate eforturile depuse, de aceasta data sabiile nu au fost gasite, insa investigatiile si cautarile vor continua.

La iniţiativa Părintelui Stareţ, Justin Pârvu, în data de 10 noinembrie 2012 în satul Moţca, jud. Iaşi a avut loc sfinţirea unei sfinte Troiţe, ridicată în cinstea şi pomenirea eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă , în lagăre şi închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti. Părintele a dorit să ridice această cruce pentru soldaţii care au murit în ziua de 14 aprilie 1944, dar şi pentru cei care au luptat în cel de-al doilea Război Mondial. Este ştiut faptul că Părintele Justin era preot militar în comuna Moţca în timpul războiului şi a luptat alături de soldaţi. Într-una din zilele de război, 14 aprilie 1944, comuna Moţca a fost bombardată de avioanele ruseşti iar Părintele Justin Pârvu a scăpat cu viaţă din bombardamente prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu.

Precuvântare

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=q6oUlqXvTLM]

| BucovinaProfunda

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=wy-Y7wS33jI]

Pustnicii nevazuti din Muntele Rarau. Cei ce isi prorocesc moartea

Pustnicul Zosima a murit de curand, in octombrie 2008, la varsta de 129 de ani. Un om pe nume Ioan Baron l-a ingropat, in taina, intr-un loc inalt; fratele Ioan, cum i se zice aici, unul dintre putinii oameni care i-a cunoscut pe acesti sihastri cu aura de sfintenie din muntii Rarau-Giumalau, care i-a vazut, care i-a auzit, care a fost ingaduit sa urce pana la ascunzisul lor din padure. Marturiile sale sunt halucinante: de pilda, acest pustnic Zosima si-a “hotarat” exact ziua in care va muri, cu un an inainte. Si-a sapat singur groapa, asteptandu-l apoi pe ucenicul sau in ziua prorocita, ca sa il culce in mormant si sa aseze tarana peste dansul.A spus sa nu i se puna cruce deasupra, ca sa nu afle nimeni unde a fost ingropat. A dat canon cu limba de moarte sa nu fie dezvaluit locul ingropaciunii, pentru ca ucenicii sai din munti sau eventualii pelerini sa nu-l tulbure nici dupa trecerea dincolo. “Un om cu viata ingereasca” a fost socotit schimonahul Zosima. La fel pustnicul Nectarie, mutat la viata vesnica in anul 2002, pe cand avea 108 ani. L-a chemat tot pe fratele Ioan, cu multa vreme inainte, fix in ziua pe care si-o sorocise pentru a muri. Era lucid, senin, inainte de a se aseza in groapa proaspat sapata cu mainile. Si-au mai fost! Multi alti anahoreti, cu duh puternic, din muntii acestia, bucovineni, n-au vrut sa ramana nimic pamantesc dupa dansii. Doar rugaciunile lor. Padurile Raraului si Giumalaului sunt pline de asemenea morminte nestiute, de oameni indumnezeiti – unii poate chiar sfinti -, dar si de sihastri vii (multi dintre ei tineri), ce-si duc acelasi trai auster, in gropi, sub pamant, chiar si-n acest strasnic de geros inceput de an 2012. Pustnici multi, si doar intr-un singur munte? Cine ar fi crezut continuare »

Dragii mei, noi nu ne-am sprijinit niciodată nici pe puterile Americii, nici pe puterile Rusiei şi în nicio putere din lumea aceasta, decât în acoperământul Maicii Domnului cum am spus şi sub oblăduirea puterilor cereşti. Noi parcă am prevăzut întotdeauna cuvintele Psalmistului: „Nu vă nădăjduiţi spre boieri, spre fiii oamenilor în care nu este mântuire”. După experienţa pe care acest neam a avut-o de milenii aici, noi am rămas întotdeauna pe calea de mijloc a credinţei şi pe ea am mers fără sprijinul acesta omenesc, şi nu am avut străini de partea noastră. Ne-au promis şi nu ne-au ajutat cu nimic. Dimpotrivă, au uneltit împotriva noastră cât s-a putut ca să ne distrugă din ce în ce mai mult, dar nu le-a fost cu putinţă. Pentru că o Europă strategică nu se poate lipsi de cuvântul sfânt al României. Aici s-au izbit toate forţele Răsăritului, de apărarea naturală a Carpaţilor răsăriteni; iar aici în ’44 am fost martor ocular cum s-au măcinat toate puterile fiarei din Răsărit până ce a venit trădarea de la Yalta şi Malta. Ruşii nu intrau la noi în ţară dacă nu era trădarea. Ca de obicei, în toate împrejurările, cuceririle mari n-au stat în forţa armelor, ci în forţa trădărilor, a vânzărilor. Eu am crezut dintotdeauna că în apărarea noastră vin mai puţin armele, decât orice alte posibilităţi. Noi avem arma Duhului Sfânt, avem sabia Duhului care ne ocârmuieşte, ne pune în lumina şi mărturisirea adevărului.

extras din interviul apărut in revista ATITUDINI, nr. 18

Mărturii din închisorile Aiud, Gherla, Canal

Părinte, când aţi fost arestat, de ce aţi fost acuzat?

Ei, faptul că ne rugam pentru binele creştinismului l‑au clasificat, după codul lor penal, ca activitate intensă contra clasei muncitoare. Am fost arestat la Căldăruşani, într‑un chip puţin mai romantic. Părintele stareţ de acolo mi‑a spus: „Părinte Adrian, eu trebuie să merg cu şareta până la Moara Vlăsiei – primul sat de la Căldăruşani, cel mai apropiat; înainte se numea Codrul Vlăsiei. Acuma‑i spune Moara Săracă. Înainte era Codrul Vlăsiei, unde veneau haiducii şi luptau împotriva fanarioţilor. Când prindeau un boier fanariot, cu caleaşca, cu bani, îi luau banii şi‑i dădeau la săracii români – aţi auzit, nu? Nu luau pentru ei. Între haiduci, cel mai celebru a fost cel de la Caracal, Iancu Jianu. Dar el era boier. Deci, el nu fura de la fanarioţi pentru el, că el avea bani şi moşie, el fura ca să dea la săraci, ani de zile, nu o singură dată! Deci, el avea oamenii lui, care‑i spuneau: „Uite, acuma a pornit de undeva o caleaşcă, un poştalion cu atâţia cai, un fanariot” – şi el ieşea acolo înainte şi îi lua banii şi dădea pe urmă la săraci. Nu la aceiaşi săraci. Ştiţi cumva o întâmplare de‑a lui? Cu vaca?

Nu!

Pot să vă spun. Unui ţăran i se spune câtă dajdie trebuie să dea, că s‑a pus de fanarioţi dajdie şi pe fumărit, şi pe oierit, adică ei spuneau că atâta era porunca fanariotului, mai ales a boierului, a voievodului fanariot, dacă tu aveai şapte oi, el spunea să dai dajdie zece oi, lâna. Câte hornuri ai la casă, pe fumărit – impozit! El spunea odată că vedea de aici câte hornuri ai, pe urmă de acolo… continuare »

Pentru comenzi: Editura Bonifaciu. Tel. 0755 276 934

Am invatat din viata Mariei Sale ca nu este sfarsit pocaintei, nici dragostei dumnezeiesti, si ca sufletul insetat dupa Domnul se vede pururea la inceputul caii, si nu stie ca se inalta din putere in putere si ca pune suisuri in inima sa…

(Monahia Platonida – Schitul Ostrov, 1551).

Doamna Despina Miliţa [Elena] (n. sfârşitul sec. XV, Serbia – d. 1554). Soţia lui Neagoe Basarab, regenta fiului său Teodosie, ctitor.

Biografie

Descendentă a familiei imperiale bizantine Cantacuzino, fiica lui Iovan Brancovič, din familia despoţilor sârbi, nepoata mitropolitului Maxim Brancovič şi soră vitregă cu Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş. S-a căsătorit cu postelnicul Neagoe, rudă cu marii boieri Craioveşti, in 1504. Au avut împreună şase copii, Ion, Petre şi Anghelina, morţi înainte de vreme, Teodosie, Ruxandra şi Stana. „Viaţa împreună a acestor doi soţi, care s-au înţeles şi s-au iubit, a fost închinată Bisericii şi artei … au strâns, în timpul domniei lor, o întreagă comoară: Evanghelii de aur, căţui de argint, sfeşnice, cruci, inele, paftale, ceşti, toate podoabele ce se puteau culege sau face la noi sau aiurea. Dar din câte au strâns şi din câte au făcut, podoaba cea mai măreaţă a rămas biserica Curtea de Argeş…” (Constantin Gane). continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=VRRaNN81IGA]

Argumente ale sfințeniei marelui voievod:

– Neagoe Basarab făcea parte din marea familie a banilor Craiovei şi s-a căsătorit, în 1505, cu Miliţa, nepoată de frate a despotului sârb Gheorghe Brancovici.

– Poliglot şi la curent cu scrierile vremii, el a ajuns, la doar 20 şi ceva de ani, un soi de ministru de externe al predecesorului său pe tronul Ţării Româneşti, Radu cel Mare.

– Neagoe Basarab i-a fost ucenic Mitropolitului Nifon, fost patriarh al Constantinopolului, care avea să fie canonizat de Biserica Ortodoxă şi este prăznuit în 11 august. (Acest sfânt are, la rândul său, o istorie fascinantă legată de români: surghiunit de la Constantinopol, el a fost chemat de Radu cel Mare să fie Mitropolit şi să organizeze viaţa religioasă din Ţara Românească, însă a rezistat doar vreo 6-7 ani… A intrat într-un conflict ireconciliabil tocmai cu voievodul, din cauza unui boier care îşi lăsase familia în Moldova şi se căsătorise cu propria soră. Radu cel Mare i-a luat apărarea incestuosului, însă Nifon l-a afurisit şi apoi a părăsit Muntenia, retrăgându-se la Athos). continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=msre7TmTbOc]

Pomeniți în rugăciunile voastre pe fratele Marian, care a realizat aceste filmări.

Este al patrulea an succesiv când, pe data de 19 Martie, izvorăsc diferite moaşte aduse de la Aiud. În aceşti ani au fost aduse şi au izvorât, spre surprinderea tuturor, diferite rămăşiţe care aveau aspect de Sfinte Moaşte. Însă doar o bucată de coastă mai izvorâse bună-mireasmă şi mir mai înainte. Apoi, au izvorât şi cu alte ocazii, în timpul Dumnezeieştii Liturghii, pe Sfânta Masă, în bisericii, la conferinţe sau chiar şi în casele creştinilor.
Anul acesta a izvorât din nou bucata de coastă care izvorâse de mai multe ori la mănăstirea Petru Vodă și în alte contexte. Pe aceasta o puteţi vedea într-o raclă alături de o vertebră, tot de la un mucenic necunoscut, care va izvorî şi ea mir. De asemenea, o jumătate de craniu, primită, ca şi celelalte bucăţi, tot de la Aiud, prin mâinile părintelui Justin Pârvu. Craniul a fost găsit în groapa comună gata traforat. continuare »

Înainte de a citi articolul despre avort, vă punem la inimă cuvintele d-lui Marcel Bouroș care ne oferă soluția pentru renașterea României și pentru spălarea păcatelor neamului românesc din cauza acestei duble crime – avortul.

Dovadă că Mişcarea Legionară a fost anti-politică

Biata masă  a  poporului  român  alerga  de  la  partid  la  partid,  de  la promisiune  la  promisiune,  legându-şi  de  fiecare,  cu  credinţa  ei seculară,  cele  mai  curate  nădejdi,  dar  întorcându-se înşelată  şi amărâtă, cu toate speranţele zdrobite, când de la unul, când de la altul. Aceasta, până când va înţelege odată, că a intrat în mâna unor cete puse pe câştig şi pe pradă.

Erau trei partide mai mari: liberal, averescan şi naţional ţărănesc. Pe lângă ele şi altele mai mici. În fond,  nu exista între ele nici o deosebire. Numai  formele  şi interesele personale le deosebeau. Acelaşi lucru sub alte forme. Nu aveau nici măcar justificarea unor păreri deosebite.

Singurul  lor  mobil  sufletesc  adevărat  era:  religia  interesului personal, pe deasupra oricăror dureri ale ţării şi a oricăror interese ale neamului. continuare »

Reporter: Cum a aparut asociatia “Pro Activ Memoria” si ce va insemna aceasta pentru lucratorii sistemului penitenciar romanesc?

Ioan Chertitie: Asociatia “Pro-Activ Memoria”, cu sediul in Targu-Ocna, are in componenta sa, in afara de mine, ca membri fondatori, alti trei maramureseni, care au avut incredere in acest generos proiect: doamna Dana-Liana Achim, director executiv la Casa de Pensii Maramures, doamna Liana-Diana Pop, expert contabil, si, nu cel din urma, domnul Vasile Marc, omul care la 60 de ani a inceput o viata noua alaturi de tanara asociatie, dedicandu-se trup si suflet proiectului. Voi reveni cu amanunte cu alta ocazie, deoarece implicarea fiecarui membru are o poveste aparte.

Conform Actului constitutiv, cei noua membri fondatori au hotarat ca asociatia sa aiba urmatoarele scopuri principale:

• sa caute adevarul istoric cu privire la evenimentele petrecute in inchisorile romanesti in perioada anilor 1945-1989 si in continuare, pana in zilele noastre; continuare »

Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte!
Astfel, fiindcă eşti căldicel – nici fierbinte, nici rece – am să te vărs din gura Mea.

(Apocalipsa 3:15, 16)

Din aceeaşi categorie face parte şi Haarp Cord. Aceştia ar fi cei mai renumiţi, dar împreună cu ei au deschis ochii şi alţi cântăreţi hip-hop. Cedry2k afirmă că va renunţa definitiv la muzică pentru a deveni un om simplu, dar melodiile lor, în care demască actuala conducere ocultă a lumii, sunt foarte necesare pentru a trezi şi pe fanii lor, robiţi de mirajul tehnologiei şi al vieţii decandente în care trăiesc.

La finalul concertului, emotionat de scandarile publicului, Cedryk a explicat motivele retragerii sale. Va lasam, mai jos, cu mesajul sau pentru admiratori, cei care asculta rap, dar si pentru oamenii care inteleg apelurile lui catre sufletele noastre, ce trebuie aparate si ascultate.

“Asta e ultimul mesaj pe care il mai transmit: fiti mai buni si imprastiati cat mai multa dragoste in jurul vostru. Asta e ultimul mesaj pe care mai sunt in stare sa il transmit. Si asta as vrea să reţineti din tot ce-am scris pana acum. Va multumesc. In general, nu trebuie sa va para rau cand un artist sau altul sau mai multi parasesc scena, nu inseamna ca a renuntat la nimic. N-o fac din cauza banilor, nu e nicio strategie. O fac pur şi simplu pentru ca nu cred ca am gasit cea mai buna metoda de a ajunge la inimile voastre. Si sunt dator. Muzica n-a valorat mai mult ca viata. Indiferent ce fel de muzica, viata conteaza mai mult ca orice. Inţelegeti? Anumite valori nu le pot înlocui cu muzica. Asta inseamna că fiecare trebuie sa ne urmam drumul nostru, indiferent de vointele celorlalti si indiferent de iluziile care ne prind pe parcurs. Nu ma las, frate, doar schimb arma. Multumesc că ati fost alături de mine, am reusit sa scot patru materiale datorita voua”.

Trezirea!

Chiar recomandăm să trimiteţi unor astfel de tineri, ce trebuie aduşi pe drumul Bisericii, următoarele melodii. Este un prim pas de a le vorbi în limba pe care ei o înţeleg acum.

• https://www.youtube.com/watch?v=Z7jUTUSBTks
• https://www.youtube.com/watch?v=fvlzXRD9gEA
• https://www.trilulilu.ro/muzica-hip-hop/haarp-cord-un-singur-gand
• https://www.youtube.com/watch?v=ZaqAjcPDmLU
• https://www.youtube.com/watch?v=ADme6KK8pUA
• https://www.youtube.com/watch?v=aNPn1jdqbtQ

(1921 – 1958)

Nu a fost tanar mai schingiut ca el la Pitesti
Arestat in noaptea de 14/15 mai 1948, este inchis la Jilava (inchisoarea de tranzit) si apoi condamnat la 25 de ani de munca silnica. Avea sa fie repartizat la inchisoarea destinata stundentimii, Pitesti, unde va sta inchis din 1949. Conducerea Penitenciarului il banuia pe Costache Oprisan a fi comandantul legionar al inchisorii, de aceea va fi torturat „pe masura”.

Dupa marturia lui Dumitru Bordeianu: „Era un om de o complexitate extraordinara, ce stapanea varii domenii, de la muzica si arta, pana la matematica si filosofie. Din fire era foarte afectuos, traind totul la maximum. A fost supus celui mai mare supliciu, nefiind altul mai schingiuit ca el; a luat bataie pentru fiecare tanar legionar, cu un eroism de durata, neegalat”.

Imediat ce este introdus in camerele sortite reeducarii, Oprisan isi va da seama de gravitatea si grozavia celor ce se intamplau. Supus si mai inainte unor crunte batai, Costache Oprisan avea sa sufere un adevarat martiriu.

Dumitru Bordeianu (Marturisiri din mlastina disperarii, ed. Scara, Bucuresti, 2001):
La ordinele lui Prisacaru, unul din camera i-a legat picioarele cu o funie… I s-a intins lui Munteanu un ciomag sa-l loveasca pe Oprisan la talpi, deoarece corpul era tot o rana. Munteanu a lovit, dar nu mai avea putere. Nu judec taria loviturilor, ci faptul in sine, ca a lovit. A fost pus apoi Iosub sa loveasca. A lovit si el de cateva ori talpile lui Oprisan. continuare »

DESPRE SFINȚII ÎNCHISORILOR ȘI AI LAGĂRELOR

„Cred că vremea canonizării lor a sosit…”

ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolit al Clujului,
Albei, Crișanei și Maramureșului

„…Ei s-au jertfit pentru noi…Ei sunt sfinți, prin sacrificiul lor.”

ÎPS Justinian Chira, Arhiepiscop al Maramureșului și Sătmarului

„…Ci pe sfinți îi face Dumnezeu și poporul…”

PS Sebastian Pașcanu, Episcop al Slatinei și Romanaților

„Or să se bată cu noi și morți. Iar noi o să fim alături de voi, ca să ne apărați.
Și morți vom izbândi!”

Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa

„Să le spuneți tuturor că nu am cedat. Să ne vedem cu bine dincolo!”

George Manu, savant, + la Aiud – 1961

„Să nu ne răzbunați!”

Mircea Vulcănescu, fost ministru de finanțe, + la Aiud – 1952

DESPRE PĂRINTELE ILIE LĂCĂTUȘU

„…în credincioșia lui, iată, s-a împărtășit cu acest dar mare, să guste din Taina Învierii , deci a nestricăciunii și a vieții de veci.”

Pr. Constantin Galeriu

„Toate semnele pledează pentru sfințenia Părintelui Ilie, venerarea populară și pietatea pe care moaștele lui le trezesc în popor lucrează continuarea predicării sfinte pe care el a făcut-o, și în viață fiind…”

Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa

„Părintele Ilie trebuie să fie cinstit ca un sfânt, pentru că este un argument puternic împotriva materialismului și a rătăcirii idolatre…”

Părintele Justin Pârvu

| Ciprian Voicila continuare »

Va anunţăm ca s-au schimbat conturile în care puteţi face donaţii pentru construcţia noii mănăstiri de la Poarta Albă, ce se va ridica pentru pomenirea victimelor de la Canal.
Conturile sunt următoarele:

RO78 UGBI 0000 4020 06073 RON
RO71 UGBI 0000 4020 06074 EUR
RO68 UGBI 0000 4020 06075 USD

deschise la Garanti Bank S.A.,
Agentia Tomis, Constanţa
de Mănăstirea “Duminica tuturor Sfinţilor Români”, Poarta Albă

Rugăm pe cine are posibilitatea să afiseze banerul de mai sus pe propriul site.
Mulţumim şi Dumnezeu să vă răsplătească.