Ti-e rusine ca esti ortodox? Marturisirea Sfantului Maxim. Actele procesului sau

Un articol prevestitor fata de ce avea sa se intample la Iasi, o suprimare a marturisirii credintei, articol postat chiar pe site-ul doxologia.ro al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Sa luam aminte:

Incepand cu seara zilei de 9 octombrie 2010, noi, iesenii, il vom avea in mijlocul nostru, in chip vazut, pe Sfantul Maxim Marturisitorul. Un barbat brav care a suferit multe prigoniri din cauza faptului ca marturisea credinta ortodoxa, un om care a suferit din mana propriilor frati bizantini, intr-o vreme in care singura Biserica ortodoxa din Pentarhie era Biserica Romei.
Vom avea binecuvantarea sa atingem trupeste un sfant care a iubit Ortodoxia cu pretul vietii. Sfantul Maxim a murit pentru marturisirea dreapta a dogmei despre Fiul, Cel in care sunt „doua firi, doua vointe si doua lucrari“. Nu a facut nici un compromis cu Biserica Constantinopolului care, pe atunci, se afla in erezie ci a cautat ajutor la Roma, singura Biserica care mai pastra, pe atunci, dreapta credinta. Atunci cand a cazut si Roma, Sfantul Maxim a rupt comuniunea si cu ea. Si era un simplu calugar. Putea sa taca, putea sa-si vada de cartile si de biblioteca sa, de ascultarea manastireasca. Dar a stiut ca este o vreme sa taci si o vreme sa vorbesti, o vreme sa mustri cu asprime si o vreme sa indrepti.

El a avut intelepciunea de a sti cand trebuie sa loveasca in cei care imprastiasera molima ereziei in Biserica. A stiut cand trebuie sa faca ceea ce trebuie sa faca un teolog pus in fata celei mai cumplite caderi in care un frate al sau, un om al Bisericii poate cadea – erezia. Nu i-a fost rusine de autoritatea lumeasca, nu a invocat scuza ascultarii fata de ierarhul devenit ereziarh, nu a facut decat un singur lucru: a ramas in credinta in care a fost botezat. Si a vorbit celorlalti despre fumusetea ei.

Noua de ce ne este asa de greu sa ramanem ortodocsi, adica sa traim credinta Sfintilor Parinti? De ce ne rusinam de credinta in care am fost botezati? Fiindca nu ne convin toate canoanele Sfintilor Parinti si nu le putem ajusta patimilor noastre, fiindca plecam urechea la hula si batjocura lumii, fiindca suntem mai mari traitori si dogmatisti decat Sfintii Parinti. Ma intreb ce ar fi raspuns adeptii teologiei comuniunii ecleziale la cele invocate de eretici impotriva Sfantului Maxim:
„Si ce vei face daca romanii se vor unii cu bizantinii? Caci iata ca ieri au sosit emisarii Romei si maine se vor impartasi cu patriarhul; si va fi limpede pentru toti ca tu i-ai intors de la credinta pe romani… Daca romanii se impaca cu bizantinii, ce vei face?“.
Probabil ca ei ar fi zis ca de vreme ce bazele eclesiologice au fost puse, chestiunile dogmatice sunt de importanta secundara iar unirea este posibila si „legitima“… Dar iata ce a raspuns Sfantul Maxim:
„Duhul Sfant ii anatemizeaza prin Apostolul Pavel chiar si pe ingerii care ar inova ceva pe langa ceea ce s-a propovaduit [Gal. 1, 18]“. continuare »

Strigator la cer!!! Cenzura aplicata omiliei arhim. Partenie de hramul Sfintei Parascheva! A fost scoasa referirea la ECUMENISM!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=KdXcG_mtqCs]

In filmarea video de la articolul precedent ati putut urmari cuvantul adresat de staretul manastirii Sf. Pavel din Muntele Athos, arhimadritul Partenie. Insa am primit ulterior si textul scris al acestei omilii, INTEGRAL! Ne-a socat cenzura care s-a facut asupra textului, de catre cel care citea, probabil la indemnul ierarhului care statea langa el! Si anume IPS Teofan! Se poate observa si pe inregistrare cum ii indica cititorului sa sara peste anumite pasaje. Oare sa fie in stare de asa ceva? Aveam multa nadejde in acest ierarh! De ce se leapada de Sfantul Maxim Marturisitorul? DE CEEE?? Ca sa nu supere pe papistasi? De ce numai grecii stiu sa marturiseasca fara frica? Cerem explicatii Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, ai carei membri suntem. Sa nu ne lase prada deznadejdii de a crede ca avem in fruntea Sfintei Mitropolii un ierarh care se leapada de invataturile Sfintilor Parinti! Sa nu fim lasati sa credem ca IPS Teofan este de acord ca papistasii au taine sau continuitate apostolica! Daca public s-a intamplat asa ceva, atunci ce se infaptuieste in ascuns? Ar fi bine sa ne temem de mana Sf. Maxim Marturisitorul, decat de alte sanctiuni lumesti!

 

Iata textul cenzurat cu lasitate, cuvinte pentru care Sf. Maxim si-a dat viata:

Prin aceste cuvinte, el a pecetluit condamnarea a ceea ce astazi se numeste „ecumenism” si, in acelasi timp, a destramat mitul existentei „succesiunii apostolice” in afara Bisericii Sobornicesti. Unde nu exista „adevarul si mostenirea marturisirii de credinta”, nu exista nici un fel de Biserica Soborniceasca – si, implicit, nici preotie, nici Botez, nici Taine. Aceasta teza se regaseste in textele si lucrarile de-Dumnezeu-insuflate ale Sfintilor Parinti, in Sfintele Canoane si in Vietile Sfintilor. Sa nu ne inselam! Nu poate fi vorba de vreo succesiune apostolica atat timp cat nu exista si credinta apostolica, deoarece invatatura Bisericii Ortodoxe ne spune ca harul dumnezeiesc este necreat, este expresia vesnica a Fiintei lui Dumnezeu, cea cu neputinta de descris – este har nezidit si dumnezeiesc, in inteles real si ontologic! In consecinta, atunci cand noi, crestinii ortodocsi, vorbim despre har, vorbim despre ceea ce ne putem impartasi din Dumnezeu noi, oamenii cei muritori si ziditi.

cititi textul integral aici.

„A trece sub tacere cuvantul este totuna cu a te lepada de Hristos, fiindca Duhul Sfant graieşte prin gura proorocului: «Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale caror glasuri sa nu se auda» (Ps. 18:3)

Se poate vorbi de o lepadare de Hristos a celui care a cenzurat textul?

[scribd id=39497728 key=key-1na8lazl90qkhim0rih4 mode=list]

Lectie de marturisire a credintei de la fratii ortodocsi greci

„A trece sub tacere cuvantul este totuna cu a te lepada de Hristos, fiindca Duhul Sfant graieşte prin gura proorocului: «Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale caror glasuri sa nu se auda» (Ps. 18:3)

Am primit informatia ca dupa slujba Sfintei Parascheva a fost tinut un cuvant foarte puternic despre faptul ca traim aceleasi vremuri, precum cele din timpul Sf. Maxim Marturisitorul.  Cuvantul a fost tinut de catre arhim. Partenie, staretul manastirii Sf. Pavel (Sfantul Munte Athos), care predica demn si neinfricat la o slujba pompoasa oficiata de insusi ss Daniel si multime de alti ierarhi. Se putea citi pe fata ierarhului locului nedumerirea fata de cuvintele ce le auzea parca pentru prima data, iar ceilalti pareau si ei crispati la auzul acelor cuvinte vii. Da fratilor, traim aceleasi vremuri, caci monofizitii nu s-au lepadat de erezia lor, insa ai nostri ierarhi ii considera Biserica. Apoi vedem cum se incearca unirea cu papistasii, trecandu-se peste dogme si canoane. Nadajduim ca Sf. Maxim nu-i va lasa si acea mana sfanta se va abate asupra lor ca sa-i opreasca de la vinderea Ortodoxiei!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=sCa-8iXrB2o]

Mai jos aveti documentul semnat cu monofizitii de catre ierarhii nostri. Ar trebui sa se revina asupra acestui subiect, monofizitii, si sa se anuleze actul apostat de mai jos:

[scribd id=29175043 key=key-1lf4dp8gieg6h0woyxz2 mode=list]

Cititi si:

Omilie la Sf. Maxim tinuta de Gheronda Partenie de Hramul Cuvioasei Parascheva (varianta integrala)

Preafericite Parinte Patriarh al Romaniei, Daniel, Inalt-Preasfintite Parinte Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, Teofan, Preasfintiti Parinti Arhierei, iubiti frati intru Hristos, onorate autoritati, binecuvantat popor al lui Dumnezeu.

Suntem profund marcati de prezenta noastra aici la Iasi, in acest mare si vestit oras al Romaniei, impodobit cu manastiri minunate si biserici stralucitoare. Aceasta o datoram in primul rand binecuvantarii date de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, caruia ii multumim calduros, si in al doilea rand faptului ca la aceasta luminoasa si mare sarbatoare a Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Iasului si a Moldovei, Inalt-Preasfintitul Parinte Mitropolit Teofan a avut deosebita purtare de grija de a ne invita sa aducem moastele cele de-har-izvoratoare ale Sfantului Maxim Marturisitorul care se pastreaza de veacuri in manastirea noastra, a Sfantului Pavel, una dintre cele douazeci de manastiri suverane ale Sfantului Munte Athos.

„Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri” (Mat. 10:32-33).

 

Aceste cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos s-au incrustat adanc in inimile tuturor ce L-au iubit pe Dumnezeu, jertfindu-se pe sine pentru apararea Adevarului Bisericii noastre, mostenirea cea mai de pret lasata noua de Hristos. Unul dintre acestia este si Sfantul Maxim Marturisitorul, care s-a dovedit un mare aparator al credintei ortodoxe – desi era simplu monah – deoarece timp de aproape 25 de ani a fost principalul exponent al acesteia, marturisind doua vointe in Persoana lui Hristos, intr-o vreme de mare cumpana pentru Biserica.

Sfantul Maxim s-a nascut la Constantinopol in anul 580, dintr-o familie nobila, si a avut parte de cea mai inalta educatie din vremea sa. Imparatul Heraclie (610-641) l-a randuit ca secretar al sau, dar dupa cativa ani el a parasit inaltele dregatorii de la curte si s-a facut monah intr-o manastire din Hrisopolis, in apropiere de Constantinopol. A fost apoi pus egumen al acelei manastiri. In anul 627, Imparatul Constans a emis „Typosul” prin care se interziceau orice discutii despre una sau doua vointe si lucrari in Hristos. Dupa cum se stie, Sinodul al IV-lea Ecumenic de la Calcedon, precum si Sinodul al V-lea Ecumenic din Constantinopol condamnasera erezia monofizita. Cu toate hotararile sinodale si legiuirile drastice impuse de imparati, monofizitismul nu a disparut, ci s-a raspandit in Siria, Palestina, Egipt, Mesopotamia si Armenia – provincii ce s-au rupt de Imperiul Bizantin, iar bisericile lor de comuniunea cu Biserica Ortodoxa. In veacul al VII-lea, Imparatul Heraclie, ce era de neam armean, si Patriarhul Piros au incercat sa atraga de partea lor populatiile monofizite prin exprimari teologice impaciuitoare cu felul lor de gandire, temandu-se sa nu piarda cu desavarsire din componenta Imperiului acele provincii rasaritene. Ca solutie de rezolvare a crizei, a fost nascocit monotelismul si, ca o consecinta a acestuia, monoenergismul. Atunci Serghie si Piros au redactat „Ekthesi”, un text cu continut monotelit, intentionand reunirea si realipirea bisericilor monofizite rasaritene la Imperiul Bizantin. Sinodul de la Lateran, a condamnat monotelismul, iar Sfantul Maxim a fost reprezentantul cel mai de frunte din acel Sinod. Din aceasta pricina, el a fost arestat si dus la Constantinopol impreuna cu cei doi ucenici ai sai. A fost acuzat, fara dovezi, de complot politic si surghiunit intr-o cetate a Traciei, Vizia.

A fost rechemat in Constantinopol pentru noi cercetari si, dupa refuzul sau de a semna „Typosul”, Sfantul Maxim a fost trimis iarasi in exil, la Pervera. Dupa sase ani, a fost chemat din nou in cetatea imparateasca si, dupa ce a refuzat pentru a treia oara sa se supuna poruncii imparatesti, a fost anatematizat si torturat. Dupa aceea, a fost aruncat in temnita pe jumatate mort, iar a doua zi i s-a taiat limba de-Dumnezeu-inteleptita cu care a mustrat ratacirile ereticilor. Dar Dumnezeu, Cel ce „nebuni arata a fi pe cei intelepti” si „din gura pruncilor savarseste lauda”, i-a dat credinciosului Sau marturisitor darul de a vorbi, mai presus de fire, chiar si fara limba – mai limpede decat inainte. Umplandu-se de rusine si manie, ereticii i-au taiat si mana cea dreapta, apoi l-au tarat asa prin toata cetatea, spre batjocura tuturor. Dupa aceea, l-au trimis iarasi in surghiun, fara purtare de grija, fara haine si mancare. In cele din urma, l-au inchis intr-o temnita din cetatea Shimaris. Dupa trei ani de suferinte, Sfantul Maxim si-a dat cu bucurie sufletul in mainile lui Hristos, pe Care L-a iubit din tineretile sale si pentru Care a suferit chinuri atat de grele.

***

Din impresionanta viata a Sfantului Maxim, deosebim trei componente de baza ce caracterizeaza marturisirea ortodoxa: frica lui Dumnezeu, adevarata smerenie si curajul marturisirii. El nu a cedat in fata chinurilor, pricina pentru care si moartea sa ramane o marturie vesnica a luptei purtate. Marturisind Adevarul, Adevarul l-a slobozit de patimi si l-a unit cu Dumnezeu si cu toti sfintii. A suferit pana la moarte ca sa nu accepte minciuna si sa nu ascunda, de frica, Adevarul. „Mincinos este cel ce tagaduieste ca Iisus este Hristosul” (1 Io. 2:22), ne spune Sfantul Evanghelist Ioan. Sfantul Maxim s-a luptat nu doar sa-L marturiseasca pe Hristos inaintea oamenilor, nu doar sa fuga de pacat, ci si sa pastreze nealterata puritatea dogmei. Iar puritatea dogmei inseamna raspandirea directa a mesajului Evangheliei, propovaduit de apostoli si transmis noua de catre sfinti: faptul ca Cuvantul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Dumnezeu desavarsit fiind, in toata plinatatea Dumnezeirii Sale, a binevoit din dragoste sa Se intrupeze si sa Se faca Om desavarsit. In nici un caz nu s-ar putea pune la indoiala si tagadui deplina Dumnezeire si Egalitate cu Tatal a lui Hristos, din pricina slabiciunii trupului omenesc luat odata cu intruparea Sa.

Sfantul Maxim, acest mare Parinte al Bisericii, a contribuit magistral la dezvoltarea limbajului teologic in privinta celor doua vointe in Persoana lui Hristos. El a scris zeci de lucrari de o insemnatate teologica covarsitoare, dintre care enumeram in treacat: „Cuvant ascetic”, „400 capete despre dragoste”, „Intrebari si raspunsuri”, „Mistagogia” etc., multe dintre ele fiind cuprinse si in Filocalie. In toate aceste lucrari, cu o iscusinta teologica fara seaman si o uimitoare limpezime, Sfantul Maxim a expus in chip stralucit Hristologia. Ravna sa pentru apararea Ortodoxiei a fost rodul indelungatei sale nevointe din pustie. Imbogatit cu experiente duhovnicesti inalte si incercat in luptele ascetice, el si-a asumat sa ridice pe umeri greutatea teologica a infruntarii ereziei monotelite. Sfantul Maxim, al carui nume e sinonim cu marturisirea adevarului, ramane o figura eroica si luminoasa a Bisericii. Imparati, episcopi si sinoade l-au condamnat din pricina ca nu si-a abandonat marturisirea credintei si nu s-a lasat purtat de valurile starnite de vanturile unui compromis politic confortabil.

Astazi, unele cercuri politice si bisericesti doresc unitatea crestinilor. Imparatii de atunci doreau, la fel, o unitate, un front comun cu potrivnicii lor, trecand cu vederea deosebirile teologice ce-i desparteau. Din pricina acestor compromisuri facute de imparatii de atunci, de dragul unei asa-zise reconcilieri, au aparut acele erezii impotriva carora a luptat Sfantul Maxim. Intarit in Adevar, el a stat impotriva la toate amenintarile puternicilor vremii, atat politici cat si bisericesti. Toate Patriarhiile vechi din Rasarit acceptasera compromisul. Sinoadele episcopilor anatematizau pe oricine le era impotriva, cu aprobarea tacita a Basileului si Senatului.

Lupta Sfantului Maxim are valoare nu doar pentru acele vremuri, ci si pentru noi, cei de astazi, deoarece el ne-a aratat ce trebuie sa faca orice crestin, in orice vreme: crestinul trebuie sa-L marturiseasca pe Hristos inaintea oamenilor prin cuvinte si fapte; niciodata sa nu-L tagaduiasca sau sa-L vanda, sau sa marturiseasca un „Hristos fals”. Cand prigonitorii eretici i-au cerut Sfantului Maxim sa taca, el le-a raspuns: „A trece sub tacere cuvantul este totuna cu a te lepada de Hristos, fiindca Duhul Sfant graieste prin gura proorocului: «Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale caror glasuri sa nu se auda» (Ps. 18:3). Prin urmare, cuvantul ce nu vine la aratare nu este cuvant adevarat”. Mantuirea in ansamblul ei depinde nu doar de credinta inimii, ci si de marturisirea acestei credinte, dupa cum ne invata dumnezeiescul Apostol: „Cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se marturiseste spre mantuire” (Rom. 10:10).

Cu totii stim ca au fost vremuri in trecut cand parea ca lumina Ortodoxiei s-a stins de peste tot. Dar, de fiecare data, Dumnezeu a ridicat cate un marturisitor neinfricat, prin care credinta a biruit. Astfel au fost Sfintii Vasile cel Mare, Athanasie si Chiril ai Alexandriei, Grigorie Teologul, Ioan Damaschin, Theodor Studitul, Grigorie Palama, Marcu al Efesului si multi altii. Proslavindu-i pe acesti marturisitori ca sfinti, Biserica ne da vietile lor drept exemple de urmat. In zilele noastre, in aceste vremuri de confuzie si ratacire, vietile lor stralucesc ca niste faruri pentru a ne calauzi pe calea cea dreapta.

Sfantul Maxim a marturisit credinta ortodoxa intr-o epoca ce are multe asemanari cu cea a noastra. Politica basileilor de atunci urmarea infaptuirea unirii politico-sociale a imperiului – ceea ce se urmareste si astazi. Mijlocul de realizare a acestui lucru a fost sprijinirea ereziei monotelite. Au fost folositi si oameni din Biserica, care au sustinut erezia de dragul unor oportunitati lumesti. Ei credeau ca fac, chipurile, un pogoramant ecleziastic. Sa nu uitam insa niciodata cuvintele Sfantului Maxim, care spunea: „Domnul nostru Iisus Hristos a numit Biserica Sa Biserica Soborniceasca deoarece ea pastreaza Adevarul si marturisirea credintei”.

Prin aceste cuvinte, el a pecetluit condamnarea a ceea ce astazi se numeste „ecumenism” si, in acelasi timp, a destramat mitul existentei „succesiunii apostolice” in afara Bisericii Sobornicesti. Unde nu exista „adevarul si mostenirea marturisirii de credinta”, nu exista nici un fel de Biserica Soborniceasca – si, implicit, nici preotie, nici Botez, nici Taine. Aceasta teza se regaseste in textele si lucrarile de-Dumnezeu-insuflate ale Sfintilor Parinti, in Sfintele Canoane si in Vietile Sfintilor. Sa nu ne inselam! Nu poate fi vorba de vreo succesiune apostolica atat timp cat nu exista si credinta apostolica, deoarece invatatura Bisericii Ortodoxe ne spune ca harul dumnezeiesc este necreat, este expresia vesnica a Fiintei lui Dumnezeu, cea cu neputinta de descris – este har nezidit si dumnezeiesc, in inteles real si ontologic! In consecinta, atunci cand noi, crestinii ortodocsi, vorbim despre har, vorbim despre ceea ce ne putem impartasi din Dumnezeu noi, oamenii cei muritori si ziditi.

Adevarata unitate are sorti de izbanda doar atunci cand se face mai intai unirea in credinta, in dogme, in cult. Acesta este prototipul unitatii in Biserica primara. Diversitatea nu poate fi acceptata decat in probleme minore, legate de traditii si obiceiuri locale.

Iubiti credinciosi, sa privim cu credinta neclintita la pilda Sfantului Maxim si a celorlalti marturisitori! Sa ne luptam pentru a dobandi smerenia, blandetea si dragostea lor, pentru ca atunci cand va trebui sa ne marturisim credinta sa avem indrazneala in marturisirea noastra si sa ne luam rasplata in viata cea vesnica.

Fie ca rugaciunile si mijlocirile Sfantului Maxim Marturisitorul si ale Sfintei Parascheva care este atat de cinstita si la care aveti atata evlavie, sa ne acopere si sa ne intareasca pe noi pe toti in Adevarul credintei noastre ortodoxe. Amin!

 

Dupa terminarea slujbei sfintei Parascheva deschid calculatorul sa vad ce se mai aude pe radio Trinitas. Si nu imi venea sac red ca imi aud urechile. Cineva predica demn si neinfricat despre marturisirea credintei din vremea sf Maxim Marturisitorul, dar si nevoia de marturisitori din ziua de azi. Si nu numai nemarturisirea o facea lasa ci si numai tacerea atunci cand se impune apararea credintei poate sa ne fie lepasare de credinta. Ascultam si nu intelegeam al cui este cuvantul acesta, la o slujba pompoasa oficiata de insusi ss Daniel si multime de alti ierarhi, o asa slujba marturisitate pe postul Trinitas. Numai bine si deschid Trinitas tv si mirarea mi s-a curmat. Nu, dragi cititori, nu era cuvantul niciunui dintre ierarhii nostril lasi si fricosi, fara simtul raspunderii apararii adevarului ortodox. Era parintele arhimandrit

Sfanta Cuvioasa Parascheva – Viata, fapte si cuvinte de invatatura

Viata

Sfanta maica noastra Parascheva, numita „cea Noua”, de la Iasi, „a Moldovei luminatoare” si lauda intregii Ortodoxii, s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana, nu departe de Constantinopol, pe la inceputul secolului al Xl-lea, din parinti binecredinciosi si de bun neam.

Cei doi copii, Eftimie si Parascheva, au primit in familie o aleasa crestere si educatie religioasa. Astfel, Eftimie, fratele mai mare al cuvioasei, a intrat inaintea ei in nevointa monahala. Apoi, pentru sfintenia vietii lui, ajunge episcop al Matidiei si pastoreste bine Biserica lui Hristos pana la sfarsitul vietii. La fel si Sfanta Parascheva, iubind mai mult decat orice pe Hristos, la varsta de aproape 15 ani, a intrat intr-o manastire de fecioare din orasul Ieraclia Pontului. Dupa cinci ani se inchina la Mormantul Domnului si se nevoieste mai multi ani intr-o mica manastire de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului.

La varsta de 25 de ani, luand porunca de la ingerul Domnului, s-a reintors in patrie si s-a nevoit inca doi ani langa biserica satului natal, Epivat. Pe la jumatatea secolului XI, anul 1050, la varsta de 27 de ani, Sfanta Parascheva si-a dat sufletul in mainile Domnului si a fost inmormantata aproape de malul marii. Mai tarziu, in urma unor minuni la mormantul ei, moastele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant si s-au pus in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat, spre cinstire si inchinare. Aici au stat sfintele ei moaste aproape 175 de ani.

In anul 1223, tarul romano-bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moastele Cuvioasei Sfanta Parascheva la Tarnovo, capitala Bulgariei, fiind depuse in catedrala cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Mai tarziu, fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie „Viata Cuvioasei Parascheva” si o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie. Din a doua jumatate a secolului XIV, cultul Sfintei Parascheva trece si la nordul Dunarii, in cele trei tari romane.

La Tarnovo au stat moastele celei numita Sfanta Parascheva 160 de ani. In anul 1393, cazand Bulgaria sub ocupatia turcilor, sfintele ei moaste au fost daruite pentru putin timp lui Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti. Dupa trei ani, turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei, care le stramuta la Belgrad, unde raman 125 de ani. continuare »

Pelerinaj la Sfanta Cuvioasa Parascheva si la Sf. Maxim Marturisitorul. Iasul este in sarbatoare

Pilda actuala a Sf. Maxim Marturisitorul: ADEVARUL CREDINTEI NU SE ASCUNDE DE DRAGUL PACII !

Fiecare particica din dogmele Bisericii s-a impus prin sangele celor ce au fost gata sa-si dea viata pentru marturisirea ei, fiind o chestiune de viaţa, nu o simpla speculatie teoretica” (Pr. Dumitru Staniloae)

Sf. Maxim Marturisitorul. Pilda vie de luptator al Adevarului. Din viata sa putem sa intelegem cu adevarat si minciuna contemporana noua a apropierii dintre credinte prin ascunderea diferentelor dogmatice. Pactul formal, compromisul, “pacea” cu cei care nu impartasesc aceleasi principii dogmatice, au fost printre cele mai mari pericole care au pandit Biserica pe timul ereziilor ariene si monotelite. De dragul pastrarii pacii, Arius a fost tolerat in interiorul Bisericii, la dorinta expresa a imparatului Constantin Cel Mare. De dragul aceleasi “paci mincinoase”, episcopii erau “invitati” sa ascunda adevarul asupra firii celei adevarate a Mantuitorului nostru. Nu sa-l schimbe, ci doar sa-l treaca sub tacere!

In cazul imparatului Constantin cel Mare avem de-a face cu o buna intentie lipsita de cunostinta, datorita careia un eretic a ajuns sa dezbine o intreaga Biserica. In cazul imparatului Eraclie, avem de-a face cu un calcul politic, o incercare de subsuma Biserica unor socoteli de aliante. In primul caz, blandetea moale, care se lasa abuzata si manipulata. In al doilea, cinismul “pragmatic” al diplomatiilor.

Numai prin dorinta arzatoare de adevar a unui Sf. Atanasie, care, in ciuda prigonirilor la care a fost supus de catre ereticii care atunci faceau jocurile in Biserica, avand ajutor imperial, nu a facut pace cu minciuna si cu slujitorii ei, numai prin martiriul unui Sf. Maxim Marturisitorul, caruia a trebuit sa i se taie limba (cu o rautate proasta ca a fariseilor, care L-au ucis pe Mantuitor pentru a impiedica Adevarul…) pentru a inchide gura cea marturistoare... numai prin aceste pilde, Adevarul a fost perpetuat, dupa fagaduinta lui Hristos.

In ciuda tuturor samavolniciilor si a pozitiilor de forta castigate de slujitorii minciunii, Biserica a rezistat, prin jertfa celor putini, dar alesi. continuare »

Bartolomeu, patriarhul ecumenic declara ca se fac ultimele pregatiri pentru convocarea unui sinod ecumenic

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, potrivit unui reportaj publicat de amen.gr, vorbind la sfarsitul lui august trecut unor pelerini de pe insula Imvros, a subliniat intre altele: „Ortodoxia va trai, va convoca Sfantul si Marele ei Sinod, pe care il pregateste Sinodul Panortodox si acum ne aflam la sfarsitul pregatirii acestuia. La inceputurile lui 2011 cel mai probabil vom avea penultima sedinta pregatitoare in cadrul Centrului nostru Patriarhal de la Geneva si va avea loc acest mare eveniment. Nu a mai avut loc un asemenea eveniment din 787, din secolul al VIII-lea nu s-a mai organizat un Sinod Ecumenic de asemenea proportii, de o asemenea anvergura. Si toate vor decurge bine prin harul lui Dumnezeu, mai ales pentru Ortodoxie si pentru relatiile noastre cu celelalte biserici si confesiuni crestine”. Prin declaratiile de mai sus se afirma limpede dorinta patriarhala de a convoca neintarziat Marele Sinod, care, potrivit ambitiei Patriarhului Bartolomeu va fi al VIII-lea Sinod Ecumenic!

Patriarhul, dar si cei care conlucreaza pentru convocarea unui asemenea Sinod, in mod gresit leaga ecumenicitatea si prestigiul Sinodului de multimea ierarhilor care vor participa. Insa nici un Sinod nu se convoaca singur ca Ecumenic, ci i se recunoaste caracterul ecumenic aposteriori. Ecumenicitatea unui Sinod nu este asigurata doar de caracterul ortodox al deciziilor ei, care desigur va trebui sa constituie urmarea invataturii Sinoadelor Ecumenice anterioare.Nimeni nu cunoaste care este tema majora pentru care se va convoca un asemenea Mare Sinod. Este cunoscut faptul ca convocarea Sinoadelor Ecumenice a avut loc cu scopul principal de a condamna mari erezii si de a formula limpede Credinta Ortodoxa. Este cat se poate de improbabil sa asteptam convocarea Marelui Sinod pentru condamnarea panereziei ecumenismului, unicul motiv pentru care ar fi putut fi considerata necesara convocarea unui asemenea Sinod. Dimpotriva insa, dupa toate indiciile si asa cum insusi Patriarhul Bartolomeu recunoaste, se pregateste sistematic redefinirea relatiilor Bisericii Ortodoxe cu confesiunile eterodoxe.Cei care proiecteaza convocarea Marelui Sinod trebuie sa stie ca Sinoadele nu au loc nici pentru satisfacerea ambitiilor arhieresti sau patriarhale, nici, cu atat mai mult, pentru legiferarea conceptiilor si practicilor ecumeniste. Ultimul cuvant in recunoasterea ecumenicitatii unui Sinod l-a avut intotdeauna si il are si astazi clerul si poporul credincios si nu ierarhii care constituie Sinodul. Si desigur nu se vor accepta niciodata deciziile unui Mare Sinod care, dupa toate indiciile, va deschide drumul catre „unirea bisericilor”.

de Ioannis Tatsis, teolog

Sursa: https://thriskeftika.blogspot.com/2010/09/blog-post_1124.html via https://graiulortodox.wordpress.com/vesti/

Traducere Maria Theodorou

Cartile electronice de identitate – 30 de milioane de euro aruncati aiurea

Introducerea cartii electronice de identitate este o cheltuiala “inutila” de cel putin 30 de milioane de euro, justificata in mod eronat prin faptul ca ar fi o conditie pentru aderarea Romaniei la Schengen, afirma Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) intr-un studiu dat publicitatii luni.

Politicienii romani se folosesc de procesul de aderare la Schengen pentru a motiva cheltuirea nejudicioasa a banilor publici, sustine studiul CRPE.

“In perioada de pre-aderare la Uniunea Europeana, politicienii romani si-au facut un obicei prost in a-si motiva fiecare masura pe care o iau, justificata sau nu, buna sau proasta, cu argumente de genul ‘asa ne cere UE’ sau ‘pentru integrare’, etc. In acelasi scop, pentru a motiva cheltuirea nejudicioasa a banilor publici, a fost folosit si procesul de aderare la Schengen”, afirma raportul.

In acest context, este amintit demersul Institutului pentru Politici Publice (IPP), care a solicitat Ministerului Administratiei si Internelor sa retraga proiectul de Ordonanta a Guvernului privind introducerea cartii electronice de identitate, afacere care presupune o cheltuiala “inutila” de cel putin 30 de milioane de euro.
MAI, reaminteste CRPE, a iterat conditionarea accesului la Spatiul Schengen de adoptarea acestor noi carduri (in nota justificativa), dar, sustine CRPE, niciun document oficial european nu impune acest lucru. “Ceea ce se prevede in Planul de actiune Schengen face referire la pasapoartele biometrice, si nu la cartile electronice de identitate”, precizeaza CRPE.

Consilierul juridic al M.A.I. admite:

Uniunea Europeana nu ne obliga sa avem cipuri pe cartea de identitate”.

Diversiune? Romanii ar putea opta intre CI si actul biometric? Imaginea amprentei se va sterge dupa personalizare?

nn. Dintru inceput tinem sa va atentionam ca un mare pericol il constituie SEMNATURA ELECTRONICA, care daca nu va fi in cartile de identitate, tot va fi obligatorie, probabil pe un alt suport (card, stick); cat despre buna credinta a MAI, controlat direct de UE, nu ne putem pune vreo nadejde (ca si-n cazul Marii Britanii care a renuntat definitiv la actele electronice, cu siguranta au alte planuri in spate, mult mai diabolice).

Romanii vor putea opta intre eliberarea unei carti de identitate sau a unei carti electronice de identitate, forma si continutul fiind stabilite prin hotarare de Guvern, iar imaginile digitale ale amprentelor se vor sterge automat dupa personalizarea documentului biometric, conform unui proiect MAI.

Optiunea este prevazuta intr-un nou proiect de act normativ supus dezbaterii publice prin care se aduc modificari de substanta OUG nr.97/2005, privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani.

“Ministerul Administratiei si Internelor a luat act de propunerile, sugestiile si obiectiile formulate atat in timpul dezbaterilor care au avut loc in procesul parcurgerii procedurilor de transparenta decizionala in data de 20 august a.c., cat si prin adresele transmise pe adresa ministerului referitoare la Proiectul de Ordonanta a Guvernului pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului pentru evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani si pentru completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European”, informeaza, luni, MAI.

Prin acest proiect se urmareste crearea unui cadru juridic unitar privind aplicabilitatea actelor de identitate.

Potrivit noului proiect supus dezbaterii publice, cetatenii romani pot opta pentru eliberarea unei carti de identitate, a unei carti electronice de identitate fara impresiuni digitale (dar care permite utilizarea semnaturii digitale) sau a unei carti electronice de identitate care contine toate facilitatile si datele, inclusiv impresiunile digitale.

Astfel, prima carte de identitate (CI) sau carte electronica de identitate (CEI) se elibereaza la 14 ani, potrivit optiunii solicitantului, se arata in proiect.

De la data punerii in circulatie a cartii electronice de identitate, cartea de identitate va avea un format identic cu aceasta (fara a contine insa si date in format electronic), tip card, ambele documente fiind emise pentru o perioada de patru ani, pentru persoanele cu varsta intre 14 si 18 ani, respectiv 10 ani, dupa implinirea varstei de 18 de ani. continuare »

Vaccinul antirujeolic si trivaccinul ROR ( rujeola-oreion-rubeola) sunt inutile si constituie sursa multor boli cronice!

1.) Aspectul pozitiv al rujeolei la copiii nevaccinati

Rujeola este o boala infectocontagioasa care are un efect pozitiv asupra sistemului imun al copilului. S-a observat o scadere al imbolnavirilor copilului dupa ce a trecut prin aceasta boala.(1) In lumea a 3-a, rujeola lasa o imunitate indelungata si fata de malarie.(2) Copiii care au avut rujeola in copilarie, nu sufera decat foarte rar de boli alergice precum alergie la praful de casa.(3).

Vaccinul antirujeolic nu ofera o asemenea  protectie! (4). Studiul “Parsifal” cu peste 4000 de copii de la scolile Waldorf si peste 2000 de elevi de la scolile de stat din Suedia, arata ca Neurodermita ( dermatita atopica/alergica) este mai rara la copiii care au avut rujeola, iar copiii care au fost vaccinati impotriva rujeolei ( trivaccinul ROR : rujeoala-oreion-rubeola) sufera frecvent de rinita alergica (5). Un studiu mai vechi arata rezultate asemanatoare: copiii vaccinati impotriva rujeolei sufera mai des de “alergia la fan” decat copiii nevaccinati.(6).

Un alt efect pozitiv al rujeolei este acela de vindecare al unor afectiuni cronice grave precum Sindromul nefrotic (o boala cronica grava de rinichi ) si Psoriazis. (7). Chiar si epilepsia se poate vindeca uneori dupa rujeola. (8) la fel si  Neurodermita provocata de alergie alimentara.(9)

Concluzie: este indicat sa treaca copiii prin aceste boli infectocontagioase (denumite pe buna dreptate “bolile copilariei”) in special rujeola, oreion si rubeola,  fara ca ei sa fie vaccinati. Rezultatul va fi o diminuare a riscului pentru cancer, inclusiv boala Hodkin, cancerul  de san si limfomul malign.( 10) Chiar si scleroza multipla este mai rara la oamenii care au avut rujeola in copilarie. ( 11)

2.) Politica  fenomenului de “eradicare ( disparitie ) a  rujeolei”

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) doreste cu orice pret eradicarea rujeolei, dar se pare ca si-a facut iluzii. Chiar si Germania a fost de acord cu aceasta “masura” extrema luata de catre OMS la “Conferinta Consens” organizata de catre Producatorul de vaccinuri Chiron Behring ( EB 1998). Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca cel putin 95% din populatia globului sa fie vaccinata. Acest lucru nu va putea fi posibil decat daca se vor face presiuni extreme asupra medicilor si a parintilor fara ca acestia sa aiba un cuvant de spus.  Atingerea acestui scop este putin probabil. Tocmai tarile sarace, unde frecventa acestor boli este mai mare, nu au la dispozitie resursele financiare necesare, desi pretul este relativ mic: 33 centi americani / vaccin de la Unicef.( OMS 2007).Una din conditiile grele de obtinut este si pastrarea vaccinului la rece.

Un alt obstacol in eradicarea rujeolei este faptul ca si dupa efectuarea vaccinurilor, virusul rujeolei circula in continuare in mediul inconjurator si poate fi transimis de la cel  vaccinat la altul, de asemenea vaccinat!( Damien 1998).Asta inseamna ca o oprire brusca a vaccinarii ar fi de asemenea periculoasa. S-ar putea realize insa acest lucru trepatat. Se pare ca in curand intreaga lume, asa cum afirma cu sarcasm medicul hoemeopat Hans-Jűrgen Achtzehn,  atarna ca si un “cobai” in latul Industriei Farmaceutice care pe aceasta cale obtine profituri de miliarde.( Achtzehn 1998).

CDC ( Centrul de Control al Bolilor din SUA ) are datoria ( prin definitie) de a cere producerea de vaccinuri, de a emite programe de vaccinari obligatorii si de a supraveghea siguranta acestor vaccinuri. Pentru CDC insa studiile care nu sunt favorabile vaccinurilor, nu sunt binevenite. Acest lucru ar duce la prea putine vaccinari (!), deci la ratarea scopului propus. Daca ar trebui sa faca legatura intre miile de copii care sufera de autism si vaccinuri ( un adevar de necontestat),nu s-ar simti deloc in largul lor. Cui i-ar place sa recunoasca o asemenea catastrofa? Dar tocmai asta se cere in mod normal de la CDC. De aceea s-au creat relatii tot mai stranse in ultimii ani intre CDC si producatorii de vaccinuri…( Weldon 2004).

3) Vaccinul antirujeolic

a.) Generalitati

In 1972 s-a sintetizat vaccinul impotriva rujeolei. S-a folosit virusul rujeolic viu atenuat, cultivat pe culturi de celule embrionare de pui. Vaccinul contine de asemenea, in functie de preparat,  si urme de gelatina, antibiotice ( de obicei Neomicina), precum si alte substante : polisorbat, fenilsulfonftaleina, Dextran, albumina umana. (12) In Germania exista acest vaccin inca din 1974 iar trivaccinul MMR ( echivalent cu ROR din Romania) din anul 1980, de cand STIKO din Germania il administreaza  sugarilor de 11-13 luni. La sugarii din crese este administrat deja  de la 9 luni. Vaccinul se administreaza de doua ori, cea de-a doua doza  cel devreme la 4 saptamani de la prima doza ( intre 15 luni- 23 luni).(13) continuare »

Atentie la vaccinul ROR! Vaccinarea nu este obligatorie! Dati mai departe!

Zilele acestea, octombrie 2010, in România, se desfasoara o campanie de vaccinare in scoli la elevii de casa I si a II-a cu vaccin ROR, impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei.

Se fac presiuni prin DSP-uri asupra medicilor scolari, iar prin acestia asupra conducerilor scolare si asupra parintilor sa se vaccineze cat mai repede toti copiii, fara informarea corecta, fara explicatii, doar prin presiuni, manipulari si amenintari.
Multi parinti au primit acasa o instiintare plina de minciuni si afirmatii abuzive menite sa le smulga o semnatura din care decurge acordul lor pentru vaccinarea copiilor cu ROR.

Cea mai mare minciuna din aceasta instiintare este ca aceasta vaccinare ar fi obligatorie. Amintim ca niciun act medical nu poate fi obligatoriu si ca pentru orice interventie medicala (precum vaccinarea) necesita informarea corecta a pacientului si exprimarea acordului (sau dezacordului) acestuia sau a parintilor acestuia in cazul copiilor(minori) (conform art.13 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului).

Alta minciuna scrisa este ca acest vaccin asigura imunitate definitiva. Dar conform prospectului intre 2 si 4 % din cei vaccinati nu dezvolta deloc anticorpi, iar dupa un an intre 1 si 8% isi pierd imunitatea.

Totusi complicatiile oreionului, spre exemplu, pot fi grave la adultul de gen masculin, ducand la infertilitate prin orheita urliana. Daca imunitatea dobandita prin vaccin se pierde treptat, aproximativ in 9 ani, dupa cum sustin unii autori (Mendelsohn, Ayoub, Null), atunci cel vaccinat poate face boala la varsta adulta, cand complicatiile pot fi grave, pe cand daca nu ar lua vaccinul si ar face boala in copilarie, ar dobandi imunitate definitiva, in mod natural.

Vaccinarea cu ROR pretinde ca asigura imunitate fata de unele boli minore ale copilariei (rujeola, oreion, rubeola), dar expune nejustificat copilul vaccinat la riscul dezvoltarii unor afectiuni grave, unele cu leziuni ireversibile.

Vaccinul ROR poate cauza :

  • autism ; (F. Edward Yazbak, MD -“Autism: Is there a vaccine connection?”- FAAP, 1999; Avinoam Shuper, MD – “Suspected measles-mumps-rubella vaccine-related encephalitis”- Scandinavian Journal of Infectious Diseases, 15 sept. 2010)
  • diabet (tip I), pancreatita ;  (Harris Coulter, Ph.D.- “Childhood Vaccinations and Juvenile-Onset (Type-1) Diabetes” )
  • Sindromul Guillain-Barré; (Grose C, Spigland I.-“Guillain-Barré syndrome following administration of live measles vaccine”- American Journal of Medicine, 1976 Mar;60(3):441-3)
  • encefalita, limfadenopatie, convulsii febrile, reactii anafilactice, purpura trombocitopenica, sindrom Kawasaki, eritem multiform, artrite, meningita, nevrite periferice, mielite, bronsita, laringita, conjunctivite, otita, diaree, anorexie, febra, voma, insomnie (cf. prospectului vaccinuluiROR , varianta PRIORIX )

Vaccinul este unul viu atenuat, ceea ce inseamna ca are in compozitia sa virusurile cauzatoare ale acestor 3 boli, in forma vie, atenuata.

Dupa prospect, serul injectat copiilor contine:

tulpini virale de rubeola, rujeola si oreion, celule din embrion de gaina, celule umane diploide, proteine din ou, neomicina, lactoza, manitol, sorbitol, alanina, arginina, licina, histidina, isoleucina, leucina, lisina, metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina, triptofan, tirosina, valina, acid aspartic, cisteina, cistina, hidroxprolina.

(cf. https://www.medicines.org.uk/emc/medicine/2054/SPC/Priorix)

Pentru a refuza vaccinarea, parintii trebuie sa-si manifeste in scris dezacordul. Iata un posibil model de declaratie ce se adreseaza medicului scolar (de descarcat de AICI):

DECLARAŢIE

Subsemnaţii

………………………………………………………, născută la …………………, domiciliat în ……………………….., CNP: ……………………………………………. şi

………………………………………………………, născută la …………………, domiciliat în ……………………….., CNP: …………………………………………….

în calitate de părinţi ai copilului ……………………………………………………….., elev la şcoala dumneavoastră,

Suntem pe deplin informaţi asupra riscurilor administrării, cât şi neadministrării vaccinurilor asupra copilului nostru, motiv pentru care vă facem cunoscută decizia noastră fermă conform căreia NU SUNTEM DE ACORD cu administrarea asupra acestuia a vaccinului ROR şi a niciunui alt vaccin.

Considerăm neglijabile riscurile la care se expune un copil nevaccinat (boli minore ale copilăriei), pe lângă riscurile la care se expune în urma vaccinărilor (boli deosebit de grave neurologice, imune şi autoimune, autism, ADHD, creşterea riscului diferitelor forme de cancer, intoxicaţii acute şi cronice cu metale grele)

Refuzul nostru expres pe propria răspundere, astfel exprimat în scris, este un drept conferit în baza articolului 13 din Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului.

În spiritul respectării legislaţiei din domeniu, personalului medical îi este opozabilă îndeplinirea – în caz contrar cu riscul sancţiunilor – a prevederilor Legii nr. 649/20.11.2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 53/30.01.2000 (art.1 alin.1 privind obligaţia asigurării vaccinării corecte a copiilor), inclusiv cu informarea părinţilor asupra caracterului non-obligatoriu al acestor vaccinuri, conform Anexei aceluiaşi act normativ (privind schema de vaccinare recomandată pentru copii).

DATA: .                                               SEMNĂTURI:

Cititi si

Sinucigasul comediant Dan Puric in blasfemie fata de Sfanta Fecioara Maria si Dumnezeu

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=CAwOEbf5WW8]

Este chiar strigator la cer cum acest individ ia in ras numele Maicii Domnului si vrea sa para in ochii oamenilor ca un marturisitor al Ortodoxiei. Faptele lui vorbesc, noi neavand nimic personal cu el, insa se preconizeaza ca acesta sa urmareasca ocuparea unei functii intr-un viitor guvern. Cat despre cazul Aiud, aflati ca Dumnezeu le sta impotriva, caci pentru a construi ce vor ei, trebuie mai intai sa ridice un zid de sustinere a malului dinspre oras ce costa 500 000 de euro (jumatate de milion de euro). Asa ca nu va aruncati banii in mainile acestui securist, care este departe de valorile Ortodoxiei si mai mult are curajul sa blasfemieze pe Maica Domnului si pe Dumnezeu Tatal pe scena mascaricilor de la teatru. NU FACETI NICIO DONATIE PENTRU AIUD! Toti banii vor intra in buzunarele castei PURIC-CODRESCU-TARZIU-BUCUROIU-GEORGESCU.

Proteste antigay la Belgrad. Cum sunt batuti fratii ortodocsi pentru niste lepadaturi de oameni

Duminica 10 oct. 2010 (10.10.10) a avut loc la Belgrad o parada gay, pentru prima data dupa 10 ani. Credinciosi ortdocsi s-au rugat in biserici ca Domnul sa opreasca afisarea sodomitilor pe strazile Belgradului ortodox, insa au fost asteptati la iesirea din biserica de catre fortele de ordine. Numerosi tineri anti-gay au fost provocati si astfel s-a ajuns la atacuri intre cele doua parti, soldate cu zeci de raniti si multe masini avariate. Este trist cum pentru “drepturile” unor persoane bolnave, a caror loc este la spitalul de psihiatrie, se ajunge la ranirea si arestarea celor ce vor sa-si protezeze copiii de destrabalarile poponarilor, ce nu se multumesc pana nu le fac publice.  Protestatarii sunt catalogati de catre televiziuni ca fiind extremisti, asta pentru ca ei nu vor sa vada destrabalatii pe strazi. Binenteles ca si la sarbi, ca si la noi, oficialii Bisericii tac si nu iau atitudine, asta demonstrand ca sunt sub talpa acestui organism masonic numit UE si ca o parte din clerici sunt la randul lor homosexuali si masoni. Biserica adopta usor, usor corectitudinea politica inscriindu-se pe drumul fara intoarcere al apostaziei, ajungand sa faca rabat si de dogmele stabilite de Sfintii Parinti, acceptand ecumenismul.

Presa: Marsul homosexualilor de duminica este vazut ca un test pentru Serbia, care doreste sa devina membra UE. Autoritatile au promis ca vor asigura protectia necesara desfasurarii paradei.

Este clar ca fara a acorda drepturi homosexualilor nu poti deveni membru al acestui nou Babilon, UE=Sodoma+Gomora+Babilon. Asta pentru ca majoritatea celor din parlamentul Evreopei sunt dovediti ca fiind homosexuali.

Mai jos puteti urmari imagini needitate, care surprind in mod trist lupta dintre frati pentru a apara pe niste nelegiuti, pe niste sclavi ai satanei si slujitori ai lui antihrist – legiunea homosexualilor.

[dailymotion id=xf56c3]

 

continuare »

Este Romania stat eminamente masonic? Florian Bichir ia obsesiv apararea masoneriei

[dailymotion id=xy3rpc] [dailymotion id=xy3rot]

Dar cine este Florian Bichir? Daca citim pe civicmedia.ro gasim informatii interesante si foarte multe fotografii. Astfel, citim ca F. Bichir este preot la“Adevarata Biserica Ortodoxa din Romania”, de stil vechi.

Ziua bate televiziunile din postura de “teolog” si purtator de vorbe al Patriarhului Daniel si Mitropolitului Streza iar noaptea slujeste la “Sfantul Templu Zoodohou Pigis    “Adevarata Biserica Ortodoxa din Romania” (ABOR) este desprinsa din Biserica Ortodoxa de Stil Vechi (BOSV) cu Mitropolia la Slatioara. continuare »

“Lumina si bucurie” in iadul cel vesnic! Dedicatie pentru ecumenisti!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=oVC3obuD2wc]

Acesta este un colaj din cele mai reprezentative momente ale interpretarii cantecului “Svet i radost'” (“Lumina si bucurie”) de catre formatia “Tsvety” si echipa sincretista formata din reprezentanti a celor cinci religii mari a Federatiei Ruse pe 6 martie 2010, in Postul Mare, in ajunul Duminicii Sfintei Cruci. Din partea Bisericii Ortodoxe Ruse, cu incuviintarea Arhiepiscopului Ioan de Belgorod si Starooskolsk, a evoluat corul arhieresc al Eparhiei de Belgorod. In vreme ce iudeii, musulmanii, budisdii si indusii isi cantau „simbolurile de credinta” (“On namah Shivaya”, juramantul catre Budda, “Allahu akbar”, “Shma Israel” si lecturi din texte oculte cabalistice), ortodocsii de la Belgorod au cantat „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururi si in vecii vecilor”, confirmand astfel ca toti participantii la concert se roaga unui „dumnezeu” comun. Cu toate astea, declaratia oficiala a Departamentului de Misionarism al BORu spune ca „scopul participarii corului a fost in a marturisi credinta ortodoxa” si ca in varianta de studio cantecul se termina cu rugaciunea ortodoxa fara nici un amestec sincretist (minciuna neacoperita, iata cantecul in varianta studio, unde e chiar mai grav decat la concertul live).

Cine atunci e totusi ortodox: Sfantul Constantin Brancoveanu mucenicit pentru ca nu a vrut sa primeasca islamul sau corul arhieresc din Belgorod (si implicit Departamenul de „Misionarism”), care are acelasi „dumnezeu” cu musulmanii?

sursa: Toaca.md

Cat de mica e Romania: Trilaterala (sefii mai mari ai lui Dan Puric) se intruneste la Bucuresti

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=jUa29fdm1kg]

Corneliu Marcu, extras din conferinta DICTATURA si MARTIRAJ de la Focsani, 30 iunie 2009

Iata partea romana a Clubului de la Roma:

ARCOR_Clubul_de_la_Roma

Acelasi personaj Calin Georgescu- secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma ARCoR- este si director executiv al Institulului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare – IPID. Va prezentam cateva personaje din consiliul director al IPID. Veti intelege de ce nici unul dintre ei nu are o atitudine anti-cip.

membri_ipid

Lista completa o gasiti aici: https://www.ipid.ro/consiliul_director.html

Un eveniment cu adevarat remarcabil va avea loc, chiar sub nasul nostru, in urmatorul sfarsit de saptamana (15-17 octombrie). Pentru prima data de la infiintare, in anul 1973, intalnirea europeana anuala a Comisiei Trilaterale va avea loc la Bucuresti. Supranumita de multi analisti pe politica externa drept “guvernul mondial din umbra”, de alti conspirationisti drept “sora mai mica a Clubului Bilderberg”, Comisia Trilaterala este o formatiune cu trei poli, Europa, America de Nord si Asia, care reuneste cei mai influenti politicieni, industriasi, guvernatori de banci centrale, profesori universitari, bancheri, reprezentati ai organismelor multinationale (ONU, Comisia Europeana etc.) si patroni mass-media din cele trei regiuni dezvoltate ale lumii.

Comisia Trilaterala a regiunii europene are un numar de 170 de membri, toti alesi pe spranceana si cu acces numai pe baza de invitatie personala din partea sefilor organizatiei. 25 de tari europene sunt reprezentate in Trilaterala, majoritarea din UE. Romania are si ea doi membri, din 2004, conform site-ului oficial al Trilateralei (link: https://www.trilateral.org/). Unul este, surpriza-surpriza!, domnul Mugur Isarescu, iar cel de-al doilea, domnul Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI. Interesant ca ambii au o putere aproape discretionara asupra finantelor tarii, fiind orchestratorii imprumutului de 20 de milarde de euro de anul trecut si sustinatorii unuia nou, in valoare similara. Intr-adevar, se pare ca sustinerea unor guverne incompetente, dependente de imprumuturi externe, este cea mai buna strategie de afaceri a Fondului.

N-am putea sustine ca Trilaterala este o organizatie secreta, de vreme ce stim ca exista, iar membrii sai sunt printre cei mai proeminenti oameni ai lumii. Insa ceea ce pun ei la cale, de cate ori se intalnesc, nimeni nu stie cu precizie. Cert este ca aceasta Comisie Trilaterala a fost infiintata cu fondurile atotputernicei familii Rockefeller, care si-a propus sa finanteze o vasta alianta intre America de Nord, Europa de Vest si Japonia prin care sa protejeze marile afaceri multinationale de etern fluctuanta viata politica. Se spune ca ei sunt cei care finanteaza campaniile electorale ale politicienilor, astfel incat, atunci cand ajung la putere, vor actiona in favorea lor. Un fel de taxa de protectie la nivel global. Pentru cei care cred ca o astfel de ipoteza este de domeniul SF-ului, reamintesc ca, in primele luni de la alegere, presedintele Obama a numit nu mai putin de 12 membri ai Comisiei Trilaterale in functii-cheie din administratia americana, printre care si ministrul de finante, Tim Geithner, ministrul de externe, Hillary Clinton, sau directorul Comitetului de Redresare Economica, Paul Volker.

continuare »

Vrem, nu vrem facem parte din CMB (Consiliul Mondial al Bisericilor – cum zic ei; mai exact consiliul ecumenist al ereziilor)

Este regretabil acest lucru, dar CMB nu este o religie (deocamdata), ci mai mult un organism politic. Singurul TRUP este Biserica Ortodoxa. Ar fi de dorit iesirea din aceasta structura eretica, dar NOI nu suntem uniti ca sa cerem acest lucru. Degeaba ar face apel un parinte sau altul. Nu ar avea cu cine! Teologii si credinciosii nostri au alte interese si daca ar putea, s-ar contrazice si cu marii duhovnici. Cred ca ne meritam rusinea de a fi alaturi de toate ereziile.

Vedeti si: VREŢI, NU VREŢI,… ŞTIAŢI CĂ FACEŢI PARTE DIN CMB? (CMB = CONSILIUL MONDIAL AL BISERICILOR – CUM ZIC EI; MAI EXACT CONSILIUL ECUMENIST AL EREZIILOR).

Conferinţa Consiliului Mondial al Bisericilor continuă la Palatul Patriarhiei

RUGACIUNE ÎN COMUN LA PATRIARHIE CU MEMBRI CMB (A SE CITI ŞI ÎNŢELEGE CONSILIUL MONDIAL SAU ECUMENIST AL EREZIILOR?)?

Valabila si pentru sinodul BOR, scrisoarea unui mitropolit grec pentru luarea de pozitie fata de noua carte electronica de identitate

Cu bucurie semnalam un alt exemplu de marturisire din partea unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Grecia, care pe langa o atitudine anti-ecumenista, isi exprima acum ingrijorarea fata de inregimentarea omenirii prin intermediul actelor cu cip. Mitropolitul Cosma de Etolia adreseaza o scrisoare Sinodului din Grecia pentru a se lamuri implicatiile ce survin odata cu implementarea noilor documente biometrice de la 1 ianuarie 2011, ca si in cazul Romaniei. Consideram ca aceasta scrisoare, cu autoritate, poate fi adresata si Sinodului din Romania, daca tinem cont ca Biserica este una, si in Grecia si in Romania, iar problema cu care se confrunta ambele tari este aceeasi.
Continutul scrisorii este urmatorul:

SCRISOAREA MITROPOLITULUI COSMA DE ETOLIA CATRE SINOD DESPRE “CARTA CETATEANULUI”

Preafericite,
Inaltpresfintitilor Parinti Sinodali,

Prin actul sinodal al Sfantului nostru Sinod Permanent cu numarul 3008 din 30.07.2010 am fost informati asupra temelor ordinii de zi, care vor preocupa intrunirea regulata a Sfantului Sinod al Ierarhiei Bisericii Eladei (Sinodul Mare) intre 5 si 8 octombrie.
Temele ordinii de zi expuse spre dezbatere, utile si foarte actuale, nimeni nu neaga ca ii va folosi pe toti sfintii frati arhierei si prin noi toata pleroma Bisericii Elene.
Ingaduiti-mi insa, cu desavarsire filial sa subliniez ca exista astazi si alte teme cu deosebire demne de atentie si urgente, la care poporul credincios ce traieste in mod constient voia Treimicului Dumnezeu, cauta sa afle parerea responsabila a pastorilor lui.
Smerit vin sa mentionez una din ele.
Crestinii nostri ne intreaba continuu cum trebuie sa se raporteze fata de „Carta cetateanului”(nn. in Romania este vorba de cartea electronica de identitate). Cer si asteapta o parere si o pozitie responsabila a Sfantului Sinod al Ierarhiei.
Conducerea politica a tarii a comunicat oficial consfintirea „Cartii cetateanului” de la inceputurile lui 2011.
Aceasta carta, forma de identitate electronica, ii nelinisteste pe crestinii nostri, cand desigur si oameni de stiinta seriosi ai stiintelor pozitive isi exprima rezerve serioase.
Ne invata, Preafericite si sfinti arhierei, crestinii nostri, cand prefera orice jertfa decat lepadarea de voia lui Dumnezeu si tradarea neprihanitei credinte.
Asteapta deci parerea si hotararea Sfintei Ierarhii, o parere si o hotarare responsabila, documentata stiintific, consfintita scripturistic si patristic, ca sa se linisteasca si sa nu pacatuiasca – asa cum cred – ca sa traiasca intru binecuvantare si consecventa voia lui Dumnezeu. Daca nu aud, nu cunosc, nu intaresc in inima lor vocea responsabila a parintilor lor duhovnicesti, a pastorilor lor, a episcopilor, vor trai in confuzie, in agonia, in teama, in mania, pe care le creeaza astazi scopurile viclene ale fortelor oculte antiortodoxe si antieline.
Smerit cuget ca, daca se va dezbate la intalnirile respectabilei Ierarhii aceasta tema esentiala si foarte serioasa (nn. iar nu paranoica, cum cred niste teologi rataciti de la noi) pentru viata duhovniceasca a noastra a tuturor, ne va folosi si pe noi, dar si intreaga pleroma constienta a Sfintei noastre Biserici.
Poporul nostru are nevoie sa fie informat, sa fie intarit, iar noi pastorii sa fim in alerta, priveghelnici pe metereze sa-l pazim de vrajmasii mantuirii lui.
Inchei, cerandu-Va iertare si sfintele Voastre rugaciuni,

Cu profund respect,
+ Mitropolitul Cosma al Etoliei si Akarnania

(sursa: Pelerinul Ortodox/ traducere: Fratia Ortodoxa Misionara „Sfintii Trei Noi Ierarhi”, sursa: ROMFEA.GR)

Comunicat al episcopiei Slatinei privind parasirea Bisericii Ortodoxe de catre preotul Nichita

Cu privire la parasirea Bisericii Ortodoxe de catre Preotul Nichita Pascan de la Manastirea Brancoveni, Episcopia Slatinei si Romanatilor face urmatoarele precizari:

– In seara zilei de vineri, 24 septembrie a.c., susnumitul si 29 de maici si surori (din cele 65 existente) au parasit manastirea fara instiintarea Maicii Starete si a Episcopului locului;

– In prezent, cei disparuti se afla in Grecia, afiliati la o grupare religioasa stilista ce nu are comuniune cu nicio Biserica Ortodoxa (nici cu Biserica Rusa, nici cu cea a Ierusalimului si nici cu Sfantul Munte). Este vorba de gruparea schismatica a asa zisului arhiepiscop Macarie, autointitulat „al Atenei si al Eladei”.

In urma anchetei desfasurate de catre Inspectoratul Eparhial imediat dupa producerea acestui incident, precum si din declaratiile obstii ramase, privind comportamentul susnumitului preot, au reiesit in principal urmatoarele:

– In mai multe randuri si fata de mai multe persoane si-a exprimat in mod repetat simpatia pentru diferite grupari religioase stiliste, afirmand ca doreste sa paraseasca Biserica Ortodoxa, pentru a trece la acelea;

– A indemnat calugaritele si pe credinciosii care se spovedeau la dansul la neascultare fata de Biserica noastra Ortodoxa, sub pretextul ca este eretica. In acest context a facut nu o data afirmatia ca “unitatea Bisericii  este in jurul duhovnicului”;

– A contestat hirotonia Ieromonahului Antonie Veselin (slujitor la aceeasi manastire) intru preot, numindu-l in chip batjocoritor “domnul Adrian” (pe numele sau de mirean), desi parintele Antonie a fost tuns in monahism si hirotonit intru diacon inca din anul 1996. In acest sens, a interzis maicilor si unor mireni sa participe la slujbele savarsite de Ierom. Antonie, pe care le-a catalogat “blestemate si pangarite”.

La scurta vreme dupa plecarea din manastire a difuzat, sub semnatura sa si a monahiilor si surorilor care i-au urmat, o asa numita “Marturisire de credinta”, prin care afirma in mod expres ruperea de Biserica Ortodoxa, care il alesese slujitor si careia ii jurase credinta, si confirma, de fapt, cele de mai sus.

Luand act de toate acestea, Permanenta Consiliului Eparhial al Episcopiei Slatinei si Romanatilor a hotarat deferirea preotului Nichita Pascan in judecata Consistoriului Monahal Eparhial, in vederea caterisirii.

Biroul de presa al Episcopiei Slatinei si Romanatilor

Parintele Dumitru Staniloae († 5 octombrie 1993) despre Biserica, papistasi si secte

Dumnezeu, suprema existenta, este o viata iubitoare intre cele trei Persoane de o unica fiinta. Aceasta este prima dogma.

A doua este ca Dumnezeu, Cel in Treime, creeaza din iubire fapturile umane intr-o lume folosita in comun, ca sa-si extinda iubirea si la ele si sa-L iubeasca si ele.

A treia dogma este ca dupa ce fapturile umane refuzand iubirea au cazut in moarte, Tatal ceresc a trimis pe Fiul Sau la ele ca om, care mergand in iubirea Lui pana la moarte, ca sa invinga moartea in Sine si prin Sine si in ei moartea lor, daruindu-le celor ce vor voi viata de vesnica fericire in comuniune cu Dumnezeu cel in Treime. Aceasta e a treia dogma.

Fara un astfel de Dumnezeu iubitor si astfel de fapte ale Lui, urmarind un asemenea scop cu oamenii, daca existenta ar consta numai din ce da lumea aceasta, supusa unor legi oarbe, monotone si supusa atator mizerii ce sfarsesc cu moartea definitiva a persoanelor umane, ce apar rand pe rand, conceptie proprie mai tuturor filosofilor si religiilor panteiste, ea nu ar avea nici un sens. De unde si spre ce scop ar fi iubirea si datoriile faptelor bune cand totul decurge fatal, conform legilor oarbe ?

Mai trebuie sa mentionam ca Imparatia fericita a vesnicei comuniuni cu Dumnezeu in Treime depinde si de voia noastra de a ne insusi aceasta viata, de comuniune intre noi, urmand pilda lui Hristos, care a mers pana la jertfa pentru noi. Am putea spune ca aceasta arata o a patra dogma, poruncita de Hristos, o dogma prin care se cere oamenilor sa-si insuseasca in mod liber binele pe care ni L-a adus El si pe care il vedem realizat din veci in Sfanta Treime. Contributia noastra la insusirea acestui bine a cerut-o Hristos, spunandu-ne: “Iubiti-va unii pe altii, precum v-am iubit Eu pe voi” (Ioan 13,34). Numai pazind acest cuvant al Lui, va veni El si Tatal Lui in noi si-si vor face locas in noi (Ioan 14,23). Iar aceasta iubire a noastra intre noi,venita noua din prezenta Sfintei Treimi in noi, este Biserica. In ea trebuie sa fim cu totii una cu Hristos intre noi, precum este Fiul cu Tatal in Sfantul Duh (Ioan 17,11).

De aceea a pus Domnul Hristos atata accent pe Biserca (Matei 16,18), declarand ca adevarata credinta in El trebuie sa se arate in unitatea oamenilor in Biserica. Iar Biserica este nu acolo unde se ramane numai la Evangheliile scrise de doi Apostoli si doi ucenici ai lor, ci unde se pastreaza invatatura tuturor Apostolilor Sai, transmisa comunitatilor bisericesti in unire din vremea Apostolilor pana azi; se pastreaza acolo unde Apostolii si-au luat urmasi pe ucenicii lor, dandu-le harul primit la cincizecime de la Duhul Sfant, dupa ce acestia au invatat de la ei tot ce au invatat ei de la Hristos. “Te indemn, zice Sfantul Apostol Pavel lui Timotei, sa tii aprins harul lui Dumnezeu, cel ce este dat tie prin punerea mainilor mele” (2 Timotei 1,6). Ca acesti ucenici pot si sunt datori sa pastreze invatatura de la Apostoli, nu numai pe cea scrisa de unii din ei, ci si pe cea predata oral, o spune Sfantul Apostol Pavel catre Timotei: “Tine dreptarul cuvintelor sanatoase ce le-ai auzit de la mine, cu credinta si cu iubirea ce este in Iisus Hristos” (2 Timotei 1,13). Iar corintenilor le scrie: “Fratilor, va laud ca in toate va aduceti aminte de mine si tineti predaniile precum vi le-am dat” (1 Corinteni 11,2). Nu-i lauda ca citesc Evangheliile si nu-i indeamna sa respecte numai ceea ce le scrie in Epistole, ci sa tina toate cate le-a spus vreme de un an si jumatate (Fapte 18,1). El stie ca episcopii si preotii sunt cei ce-si pot indeplini datoria de a pastra invatatura cea sanatoasa si de a mustra pe cei potrivnici: “Pentru ca multi sunt cei razvratiti, graitori in desert si inselatori carora trebuie sa li se inchida gura” (Tit 1,11). Dedesuptul multor acestor rataciri propavaduite si astazi sta vointa celor ce neaga pe Hristos ca Dumnezeu, recunoscandu-L doar ca un prooroc, asemenea celor din Vechiul Testament, un simplu Iisus, nascut ca orice om din pacat, care, deci, nu a mantuit pe oameni prin cruce, ci a suferit pentru pacatele Sale ca orice om, fiind slujitor cel mult al lui Iehova. Necunoscand un bine superior vietii din lumea aceasta, o astfel de invatatura ca si tot panteismul, nu poate reprezenta adevarul (Tit 1,14). continuare »