Părintele Ioan Șismanian de la Petru Vodă: “Părintele Justin cauteriza, mângâia, lumina, vindeca”

Parintele Justin si p Ioan Sismanian

Care e primul lucru care vă vine în minte când vă gândiţi la părintele Justin Pârvu?

Forţa sa. Avea o forţă extraordinară, a fost cu adevărat puternic. Nu era un om simplu, ci un om foarte citit, cunoscător a toate lucrurile, foarte priceput. Părintele Justin a venit la Petru Vodă în toamna lui ’91. Pe atunci locul era pustiu, şi-a petrecut iarna ’91-’92 într-o chiliuţă de scânduri de doi metri, în care bătea vântul printre şipci. Singurul care i-a ţinut companie a fost un dulău ciobănesc, alb, cu numele Bălan. Apoi, din primăvară, au început să apară părinţii călugări şi să pună bazele obştii. Eu am venit în toamna lui ’92 şi am avut şansa să-l am în preajmă mai bine de două decenii. Era o bucurie să fii alături de un astfel de Om.

Dincolo de bândeţe, cât de dur era părintele Justin?

Cum să nu fie?! Dur a fost şi Mântuitorul: „Du-te şi fă şi tu asemenea“. Noi vedem lucrurile destul de greşit. A fi dur înseamnă a nu accepta compromisuri, a nu accepta să te laşi rănit, a arăta siguranţă celor din jur, a prezenta aşa, ca un fel de sclipire de putere. Nu-i nimic rău în a fi dur.

Duritatea părintelui Justin nu era goală, era o duritate în iubire. Iubirea înseamnă totala părtăşie cu cel de lângă tine.

În ce mod v-a schimbat părintele Justin perspectiva asupra ortodoxiei?

Părintele Justin a fost închis mulţi ani la Văcăreşti, Jilava, Gherla, Periprava şi la Aiud, a făcut muncă silnică în minele de la Baia Sprie. Părintele mi-a adus înţelegerea a ceea ce au suferit cei din închisori şi a suferinţei transformate în martiriu. Până a ajunge în Petru Vodă, cunoştinţele mele despre prigoană erau foarte pale.

Alături de părintele Justin am înţeles cu adevărat ce înseamnă Biserică luptătoare. continuare »

Evreul Teșu Solomovici: ”Niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!”

”Niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!” “Din România, niciun evreu n-a pierit la Auschwitz!”

Teşu SOLOMOVICI – „Nu aştept decizia germană, mai ales în nebunia lor de a distruge evreimea europeană, declara Ion Antonescu. Ei bine, la 13 octombrie, când trebuia ca primul tren cu evreii din Arad să plece spre Auschwitz, trenurile şi locomotiva nu au sosit în gara de la Arad. Impacientat, Manfred Freiherr von Killinger, ambasadorul Germaniei, trimisul special al lui Heinrich Luitpold Himmler la Bucureşti, ofiţeri SS dădeau telefoane peste telefoane, nervi, aproape de apoplexie, dar autorităţile române nu răspund. Niciun şef al României nu răspundea la telefoanele agitate, disperate ale căpeteniilor naziste. În felul acesta, niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!
Din toată Europa, evreii erau încărcaţi în trenuri şi trimişi şi transformaţi în cenuşă şi fum. Din România, niciun evreu n-a pierit la Auschwitz!
13 octombrie 1942 este o dată miraculoasă pentru evreimea română. Este o dată despre care prea puţin vorbesc istoricii evrei. Ion Antonescu a dat dispoziţie că orice deportare evreiască încetează. De la 13 octombrie 1942, niciun evreu n-a mai fost deportat din Ţara Românească. Există unii istorici care spun, care interpretează acest gest antonescian astfel : “Ei bine, era căderea de la Stalingrad, războiul era pe sfârşite…”. Nu, nu era căderea de la Stalingrad. Stalingradul a căzut abia în ianuarie 1943, aproape şase luni mai târziu. La acea dată, armatele germane erau ocupante ale întregii Europe, armatele germane şi române luptau în Caucaz, se pregăteau de asaltul Stalingradului, deci decizia mareşalului Ion Antonescu trebuie căutată în altă parte. Nu pentru că i-ar fi iubit pe evrei a oprit el deportările. Antonescu a declarat foarte clar: “Eu nu-i iubesc pe evrei şi vreau ca să purific ţara de străini, de evrei, de unguri, de lipoveni, de ţigani, de tot elementul străin. Dar, în această politică a lui de purificare a României, Antonescu nu s-a gândit niciodată să adopte soluţia la care era presat de Berlinul nazist, adică “soluţia finală”. De acolo trebuie pornit la orice analiză când se vorbeşte ce s-a-ntâmplat la 13 octombrie 1942. El vedea, ca o soluţie pentru purificarea României, plecarea străinilor din România. Plecarea evreilor. Să plece cu toţii în Palestina, să plece-n America, să plece unde vor. Să nu rămână în România. Am insistat asupra acestui moment pentru că mi s-a părut interesant şi pentru ştiu că a existat întotdeauna în emisiunile de televiziune, de la diferite televiziuni, întrebarea: de ce credeţi că i-a salvat Antonescu pe evrei? Am vrut să accentuez, să insist asupra cuvântului “salvat”, pentru că nu a fost vorba de o salvare în sensul unei iubiri, unei subite filosemitii a mareşalului faţă de evrei, ci a fost pur şi simplu un calcul românesc, o exprimare a orgoliului românesc, a orgoliului mareşalului. El nu a suportat să vină nişte nemţoi, să vină nişte oameni din Berlin şi să dicteze ei ce să se facă în Ţara Românească cu evreii din România. Evreii din România sunt evreii mei, susţinea Antonescu. Rezolvarea problemei evreieşti este o problemă românească şi nu se va decide la Berlin.

continuare »

† 16 iunie: Sfântul Părinte Justin de la Petru Vodă: O zi în calendarele inimilor noastre

Sfintitul Marturisitor JUSTIN de la Petru Voda_icoana realizata de maicile de la man. Paltin - Petru Voda
† 16 iunie 2013 – 16 iunie 2014

Un AN de SFINȚENIE CEREASCĂ.
România – un AN fără Părintele Justin

Preacuviosul Parinte Justin Parvu

Ce face România acum, la un an după ce Părintele nu mai e în mijlocul ei? În primul rând – tace!

La început a plâns, acum… tace! Şi când trăia Părintele, mulţi din cei ce ar fi fost în drept să vorbească, tăceau. Şi îşi argumentau tăcerea, învinovăţind pe ucenicii Părintelui Justin, sub eticheta de „fanatici”, „infiltraţi”, „securişti”, „nebuni” şi „aroganţi”, cu care nu voiau să se însoţească în luptă. Din cauza mănăstirii Petru Vodă, spuneau aceştia, ei nu puteau mărturisi. Iată că Petru Vodă a tăcut şi ea. Ce s-a întâmplat? Au prins curaj super-rafinaţii intelectuali care aruncau cu pietre în mănăstirea Petru Vodă? Nu s-a întâmplat nimic. Nicio voce nu s-a făcut auzită, nicio acţiune nu s-a concretizat. Nu zic aceasta spre a-i judeca, cu siguranţă şi noi am greşit. Zic aceasta că poate vor conştientiza ce a însemnat Părintele Justin pentru neamul nostru şi Biserică şi măcar acum, în al 11-lea ceas, să fim uniţi, aşa cum a lăsat şi Părintele ca rugăminte testamentară: unitate, pocăinţă, ascultare şi rugăciune.

Ce mai face România acum fără Părintele? Suferă şi este lovită din toate părţile. De la copiii de la Pungeşti care plâng, şi poate sunt singurii care au mai strigat, că pământul gliei li se fură de sub picioare şi li se otrăvesc izvoarele… până la bătrânii pensionari care sunt lăsaţi să moară în spitale, pentru că statul român nu mai are bani de investit în medicamente, dar performează sistemul de supraveghere prin cipuri. Ce se întâmplă cu acea ţară în care pruncii ei gândesc mai mult decât conducătorii ei? Ce se întâmplă cu acel neam în care pruncii lui vorbesc mai mult decât învăţătorii lor? Să nu ni se ia via şi să se dea altor lucrători! Insecte şi animale dăunătoare există de când lumea, dar unde sunt lucrătorii viei?

Să rămânem uniţi în jurul Bisericii, aşa cum ne-a sfătuit Părintele Justin, Biserică ce şi ea este atacată din ce în ce mai aprig, atât din exterior, cât şi din interior. Din exterior, prin toate canalele media care au ordin să terfelească imaginea Bisericii, singura credibilă de altfel în faţa societăţii de azi. Din interior prin lucrarea vicleană a ecumenismului, mai mult de natură politică decât religioasă, prin care se urmăreşte lepădarea noastră de credinţă, de Harul lui Dumnezeu care a grăit prin Sfinţii Părinţi şi sfintele Soboare ecumenice. Lepădându-ne de învăţătura sfântă a Bisericii, a Sfinţilor Părinţi, ne lepădăm de harul care a lucrat prin ei.  (Citiți integral pe site-ul ATITUDINI.)

IRAK: SUA trimit un portavion, un distrugător şi un crucişător în Golful Persic

Secretarul Apărării SUA, Chuck Hagel, a ordonat sâmbătă trimiterea unui portavion în Golful Persic în eventualitatea unei intervenții militare în Irak, informează publicația Le Figaro.
Acest anunț vine de la Pentagon pentru a asigura comandantul suprem de “flexibilitate suplimentară în cazul în care opțiunea militară este necesară.”
Portavionul George HW Bush, care este în prezent în nordul Mării Arabe, va fi însoțit de crucișătorul lansator de rachetPhilippine Sea și distrugătorul Truxtun. Grupul aero-naval va ajunge la destinație a doua zi.
În ultimele ore, președintele SUA, Barack Obama, a indicat că va acorda timp studierii situației înainte de a lua o decizie cu privire la o posibilă intervenție militară în Irak, mai arată Le Figaro.

Iranul a trimis cel puţin trei batalioane de comandouri în Irak pentru a ajuta această ţară să lupte împotriva jihadiştilor sunniţi ai Statului Islamic din Irak şi Levant (EIIL), aflaţi la porţile Bagdadului, a relatat vineri cotidianul american Wall Street Journal, referindu-se la serviciile de securitate iraniene, informează RIA Novosti.
Batalioanele iraniene vor avea ca misiune apărarea capitalei Bagdad şi a oraşelor şiite Najaf şi Kerbala. Un alt batalion de comandouri iraniene, care se află deja în Irak, a ajutat joi armata irakiană să elibereze o mare parte din oraşul Tikrit.
Iranul şi-a pus, de asemenea, în stare de alertă întărită trupele desfăşurate la frontiera cu Irakul. Aviaţia iraniană a primit ordin de a-i ataca pe islamiştii din EIIL dacă se află la o distanţă mai mică de 100 km de frontieră.
EIIL a preluat recent controlul mai multor provincii şi mari oraşe irakiene şi continuă să înainteze către Bagdad. Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM), aproape 500.000 de persoane şi-au părăsit căminele din Irak în cursul ostilităţilor din ultimele zile.

| economica.net

Danemarca OBLIGĂ prin lege cultele să oficieze „căsătorii” homosexuale

gay-marriage-by-decreeDanemarca a adoptat, recent, legislația care obligă toate bisericile să ofere servicii de „cununie religioasă” cuplurilor de același sex. Nu doar biserica Luterană, care este biserică de stat în Danemarca, ci toate bisericile.

Știrea mai conține un detaliu interesant: ministrul de resort din guvernul danez, cel care a supervizat proiectul de lege și l-a susținut împotriva opoziției creștinilor este ateu (sau agnostic, cum este la modă acum să se spună).

Așadar, cine discriminează pe cine, cine obligă pe cine – și mai ales, cine nu și-a respectat promisiunile că nu va încălca niciodată libertatea religioasă a altora? Ați răspuns: „lobby-ul homosexual”? Ați răspuns corect. Exact aceasta este dimensiunea onestității și respectului pe care activiștii gay îl au față de creștini: dimensiunea unei minciuni ordinare, disimulată atent sub cuvintele mari și termenii goi de conținut ai „drepturilor omului”.

Danemarca este prima țară din lume care a legiferat o formă de „parteneriat civil” între persoane de același sex, în 1989. Astăzi, ea continuă să fie în avangarda ideologiei homofile, expunând celor care au ochi de văzut și minte de înțeles întregul plan: distrugerea celor doi stâlpi ai civilizației, Familia și Biserica. Naivii care mai cred că această luptă este despre „drepturile homosexualilor” mai au, oare, nevoie și de alte argumente?

Danemarca a fost prima ţară din lume care a legalizat parteneriatele civile pentru cuplurile de homosexuali și lesbiene, în 1989.

După 23 de ani de la primul pas, treptat, s-a ajuns acolo unde era de așteptat să se ajungă: la „căsătoria” religioasă homosexuală.

Iată cum a parcurs Danemarca pașii care se parcurg în timp, dar sigur, de orice stat care părăsește modelul căsătoriei naturale bărbat-femeie:

1989 – Legalizarea parteneriatelor civile indiferent de sexul partenerilor

1997 – Lege pentru interzicerea inseminării artificiale a lesbienelor

1999 – Lege privind faptul că persoana homosexuală poate adopta copilul natural al persoanei partenere

2006 – Anularea Legii pentru interzicerea inseminării artificiale a lesbienelor

2006 – Respingere a „căsătoriei” între persoane de același sex

2010 – Lege pentru legalizarea adopției de către cuplurile de același sex

2010 – Respingere a „căsătoriei” între persoane de același sex

2012 – Legalizarea căsătoriei între persoane de același sex, care prevede obligativitatea bisericii de a oficia „căsătorii” religioase pentru cuplurile de același sex

Deși activiștii „căsătoriei” homosexuale declară la început că nu doresc căsătorii religioase și nu doresc adoptarea de copii, pas cu pas, exact aceste cereri ajung să fie satisfăcute de către stat.

Parlamentul a votat noua lege în privinţa căsătoriilor între persoane de acelaşi sex cu o largă majoritate, devenind astfel obligatoriu pentru toate bisericile să celebreze căsătorii homosexuale. Conform legii, preoţii pot refuza, dar episcopul local este obligat să găsească o altă biserică unde să se oficieze ceremonia.

Ca urmare, biserica are în acest moment două ritualuri de ceremonie. Cel tradiţional, pentru cupluri de sexe diferite, şi altul nou, pentru cupluri de acelaşi sex.

Milionarul Stig Elling, fost politician de extremă dreaptă, anunțând în 2012 că se va „căsători” cu partenerul lui, cu care era de 28 de ani împreună, a spus: „Ne-am simțit ca și cum am fi trăit în Evul Mediu. Suntem în 2012!”

Dar renunțarea statului de a proteja căsătoria naturală bărbat-femeie nu se va opri aici. Mai devreme sau mai târziu, sub același pretext, că nu mai suntem în Evul Mediu, se va solicita legalizarea „căsătoriilor” poligamice și poliamorice. Paradoxal, aceste practici au existat mult înainte de Evul Mediu, iar renunțarea la ele a fost înțeleasă ca un semn de civilizație.

Mihai Eminescu – Prăznuirea a 125 de ani de la trecerea în ceata martirilor neamului românesc

15 iunie 1889 – 15 iunie 2014

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: “Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienaţi, de o embolie”. Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche… Totodată, unul dintre cei mai incomozi ziarişti ai vremii sale. Un patriot febril, care visa la proiectul Daciei Mari, fapt care deranja elita politică românească, marile puteri vecine şi, mai ales, serviciile secrete. Eminescu devine ziarist în 1876 şi aceasta este meseria pe care o va avea până la sfârşitul vieţii.

Lucrează la Curierul de Iaşi, după care ajunge la ziarul Timpul din Bucureşti, publicaţie afiliată Partidului Conservator.

“Sunt un om urât şi temut”

În 1880 devine redactor-şef şi ia o atitudine dură vizavi de mişcările politice care aveau loc în România, prin articole acide la adresa corupţiei şi trădării intereselor naţionale de către clasa “grecoteilor” şi “bulgăroilor cu ceafa groasă”. În trei ani, până în 1883, anul “oficial” al alienării sale, Eminescu îşi făcuse deja duşmani interni şi internaţionali. Eminescu s-a arătat foarte vehement în ceea ce priveşte înstrăinarea Basarabiei, a politicii interne care urmărea aservirea scopurilor Imperiului Austro-Ungar (printre care renunţarea la Ardeal), dar şi chestiunea spinoasă a invaziei evreieşti în Moldova. Iată de ce poetul nepereche devenise o problemă internaţională.

În momentul în care va începe să atace şi conducerea partidului său, inclusiv pe Titu Maiorescu, deveniseră foarte clare zvonurile că se va face ceva pentru a i se astupa gura “slobodului Eminescu”. Din cauza spiritului justiţiar şi critic cu care îşi susţinea ideile, Eminescu se ceartă cu Zizi Cantacuzino, cu C.A. Rosetti, I.C. Brătianu şi mulţi alţii. Titu Maiorescu nota în Jurnalul său, printre altele: “Grea epoca Eminescu…”. În 1882, poetul îi mărturisea Veronicăi Micle: “Sunt un om urât şi temut, fără nici un folos, unul din oamenii cei mai urâţi din România…Naturi ca ale noastre sunt menite sau să înfrângă relele sau să piară, nu să li se plece lor”. În 1882, Eminescu ia parte la înfiinţarea unei societăţi secrete, “Societatea Carpaţii”, care va atrage atenţia marilor puteri europene prin natura conspirativă a discuţiilor ce aveau loc la întruniri. Scopul principal al acestor reuniuni era susţinerea Ardealului în favoarea dezlipirii de Imperiul Austro-Ungar şi alipirea lui de ţară. continuare »

FOTO+VIDEO: Parastasul de 1 AN al Sfântului Părinte Justin. Pelerinii au cerut CANONIZAREA Sfinților din închisori și oprirea ecumenismului

[youtube=https://youtu.be/jPb5ZjkCoz4]

Astăzi, 14 iunie, a avut loc parastasul de 1 an de la trecerea la Domnul a Sfântului Părinte Justin. S-au adunat la mormântul Părintelui, proaspăt împodobit cu flori tricolore, peste 5000 de oameni, și inimile noastre de români ortodocși au bătut unisonul clopotelor de la Petru Vodă. Nimeni nu a trecut neascultat astăzi la mormântul Părintelui. Oamenii ii mulțumeau și îi aduceau smerite rugăciuni, slăvitului rugător, Părintele Justin Pârvu. Tot sacrificiul și toata nevoința Părintelui sunt în memoria noastră și îi datorăm trezvia conștiinței noastre ortodoxe și naționale, dragostea și credinta pe care a resuscitat-o în întrega noastră ființă. Mormântul are o înfățisare nouă, prin strădania maicilor care-l cinstesc pe Părinte și ale cărui slujnice au fost. Piatra de Vratza împodobește astăzi Pământul Nostru Iubit, mormântul Părintelui Justin. Au fost astăzi la Petru Vodă mesaje anti-ecumeniste și cererea din partea unui popor întreg: CANONIZAȚI SFINȚII ÎNCHISORILOR! Parintele este cu noi, astăzi, acum, în fiecare ceas al trecerii noastre prin traiul acestui neam. România îl are Sfânt Mărturisitor și Părinte al mântuirii noastre ca neam românesc. Ne-a lăsat testament rugăciuni de pavăză pentru întreg neamul românesc și o Românie mare pe care să o iubim așa cum ne vestește Evanghelia. Sfinte Părinte Justin, roagă-te pentru noi să ne mântuim cu întreg neamul românesc!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=DyW9aBSWlQg]

| ATITUDINI

Proiectul de lege prin care UDMR înfiintează o mica Ungarie în mijlocul României

secuiescIată proiectul de lege privind ”statutul special al Ținutului Secuiesc” pe care UDMR dorește să-l depună în Parlamentul României și prin care se înființează o mică Ungarie în mijlocul României. Prin această lege, UDMR dorește ca județele Harghita, Covasna și Mureș să intre într-o formulă organizatorică de tip statal care să fie guvernată de instituții paralele cu statul român, având drept de viață și de moarte asupra a tot ce mișcă și se întâmplă în cele trei județe. Legea UDMR propune însemne proprii ale unității autonome respective, bilingivsm (adică maghiara obligatorie), control deplin asupra școlilor, angajărilor, băncilor, pădurilor, resurselor, liniilor de transport, comuncațiilor, concesionărilor, alimentării cu energie electrică, dar și dreptul de a primi fonduri de la bugetul de stat al României pentru IMM-uri sau școli pe care însă autoritatea autonomă le folosește tot după bunul plac.

Limba maghiară se va preda obligatoriu în cele trei județe începând din clasa a doua pentru toată lumea. Unitatea autonomă teritorială propusă de UDMR are un președinte al Ținutului Secuiesc, cu sediul în Târgu Mureș, dar și un buletin oficial, buget propriu, dreptul de a emite legi în interiorul unității care nu pot fi atacate la Curtea Constituțională a României!

Atenție: ”Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc”. La fel și pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, imobilele statului din regiune și orice alte proprietăți ale statului vor deveni proprietatea ”Ținutului Secuiesc”.

Aceată unitate autonomă va avea dreptul la cel puțin doi europarlamentari din locurile României, dar și locuri în Parlamentul României, iar toate funcțiile publice, inclusiv judecătorii, vor fi ocupate în funcție de etnie, însă oricum toți cei care au funcții publice trebuie să cunoască obligatoriu limba maghiară.

Desigur că ”Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în Ţinutul Secuiesc”, iar ”toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

Dar UDMR este generos. Populația dintr-o unitate administrativă din zonă care nu dorește să facă parte din ”Ținutul Secuiesc”, poate solicita strămutarea într-un județ limtrof  în șase luni de la adoptarea legii.

Acest proiect este dovada supremă că UDMR lucrează împotriva statului român și că dorește secesiunea etnică. Proiectul de lege al UDMR nu mai este anti-Constituțional, reprezintă direct desființarea Constituției și ruperea a trei județe din România din teritoriul național, creând un stat-enclavă pe criterii etnice! De Bogdan Diaconu

tinutul secuiescIată textul integral:

Statut special al Ţinutului Secuiesc

Preambul

Având în vedere principiile constituţionale ale autonomiei locale, descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;

Ţinând cont de angajamentele asumate de reprezentanţii poporului român de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „ fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”;

Considerând că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic;

Conştient că dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi că la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct prin existenţa autorităţilor administraţiei publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective care să le permită o administraţie şi în acelaşi timp eficienţă ca urmare a apropierii de cetăţeni;

Pe baza prevederilor din Legea nr. 86/1945 privind statutul minorităţilor naţionale

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Capitolul I

Dispoziţii generale

Art. 1

În cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie, ale principiilor Legii nr. 86/1945 şi al prezentului statut, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, componente ale „Ţinutului Secuiesc”, primesc statut special.

Art. 2

În cadrul judeţelor „Ţinutului Secuiesc” egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată.

Art. 3

Forma şi condiţiile statutului special ale „Ţinutului Secuiesc” sunt cele prevăzute de prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, judeţele componente precum şi „Ţinutul Secuiesc” au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliile judeţene şi după caz,  consiliul „Ţinutului Secuiesc”.

Capitolul II

Atribuţiile judeţelor

Art. 4

Judeţele au competenţe normative în completarea celor prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001 în următoarele materii:

a)      utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea bilingvismului pe teritoriul Ţinutului Secuiesc;

b)      protejarea şi conservarea patrimoniului imaterial;

c)      organizarea micilor proprietăţi agricole;

d)     artizanat;

e)      exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale, carierele de piatră şi exploatarea turbei;

f)       vânatul şi pescuitul;

g)      comunicaţiile şi transportul de interes judeţean incluzând reglementările tehnice de exploatare a instalaţiilor teleferice;

h)      turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările privind funcţionarea ghidurilor şi a instructorilor de schi;

i)        agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu zootehnic şi ihtiologic, institute fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni de cercetare agricolă, servicii antigrindină, bonificaţii;

j)        înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi judeţene pentru asistenţa muncitorilor şi în materie de angajare;

k)      comerţ;

l)        eliberare de certificate de atestare a calificărilor profesionale;

m)    constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de controlul muncii;

n)      dezvoltarea producţiei industriale;

o)      utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite pentru marele hidrocentrale;

p)      organizarea şi administrarea arhivelor judeţene.

Art. 5

(1)     Judeţele au posibilitatea de a adopta în completarea dispoziţiilor legale acte normative  în materie de investiţii şi angajare cu posibilitatea înfiinţării propriilor servicii în afara celor existente în cadrul ministerului muncii.

(2)     Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi pe baza normelor adoptate de organele statului, după consultarea preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului interesat.

(3)     Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc indiferent de apartenenţa lor la un grup etnic sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe teritoriul acestor judeţe.

Art. 6

(1)      Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit cu caracter local, judeţean şi regional, după avizul ministerului de finanţe.

(2)      Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de sucursale bancare sau agenţii de credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul judeţului respectiv.

(3)      Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Economii şi Consemnaţii Judeţean cu avizul Ministerului de Finanţe.

Art. 7

(1) În cazul concesionării sau reînnoirii concesionării marilor exploataţii hidroelectrice, judeţul interesat are dreptul de a prezenta observaţiile şi contraargumentele sale în tot parcursul avizului definitiv al organelor competente.

 (2) Judeţele au dreptul de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziilor de concesionare şi de reînnoire a concesionării.

(3) Preşedintele Consiliului Judeţean interesat şi reprezentanţii lui sunt invitaţi să participe cu titlu consultativ la şedinţele în care sunt examinate măsurile prevăzute în primul alineat.

(4) Ministrul competent va adopta măsurile legate de activitatea CONEL în regiune doar după avizul judeţului interesat.

Art. 8

Pentru concesionarea marilor exploataţii hidroelectrice, concesionarii au obligaţia să furnizeze anual şi gratuit judeţelor din Ţinutul Secuiesc serviciilor publice şi unor categorii de utilizatori determinaţi de o hotărâre a Consiliului Judeţean în limita unei cote prevăzută de această hotărâre.

 Art. 9

(1)      Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv.

(2)      Avizului judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările hidraulice. Autoritatea competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună anual un plan de coordonare a lucrărilor hidraulice.

(3)      Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în cadrul competenţelor respective are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de reprezentanţii autorităţii naţionale şi judeţene competente.

 Art. 10

(1)      Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul acordat intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care guvernul intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv.

(2)      Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile fonduri destinate obiectivelor de asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea fiecărui grup etnic şi ţinând cont de importanţa necesităţilor acestor grupuri cu excepţia cazurilor extraordinare care necesită intervenţii urgente.

Capitolul III

Atribuţiile regiunii

Art. 11

(1)   În acord cu prevederile alin (1) şi (2) din art. 11 a Legii nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive prin efectul prezentei legi, formează asociaţia de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică de drept privat şi de utilitate publică „Ţinutul Secuiesc”  în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice.

(2)   Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii.

Art. 12

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” este condus de organul deliberativ „Consiliul Ţinutului Secuiesc”  compus din toţi membri consiliilor judeţene din cele trei judeţe şi de organul executiv, preşedinţia „Ţinutului Secuiesc” compus dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, câte unul din fiecare judeţ.

Art. 13

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” are următoarele atribuţii:

a)      organizarea serviciilor intercomunitare (regionale) şi a personalului acestora;

b)      expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv a judeţelor;

c)      organizarea unui Inspectorat Regional pentru Situaţii de Urgenţă;

d)     organizarea serviciului spitalicesc regional;

e)      dezvoltarea cooperativelor la nivel regional;

f)       asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii;

g)      organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel regional.

Capitolul IV

Dispoziţii comune aplicabile  judeţelor şi „Ţinutului Secuiesc”

Art. 14

 (1) În limitele competenţelor prevăzute de prezentul statut, competenţele administrative care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului, sunt exercitate după caz de Ţinutul Secuiesc sau de judeţele acestuia.

 (2) Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare rămân neschimbate dacă ele sunt compatibile cu prezentul statut.

(3) Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii de administraţie pe care le deţine către Ţinutul Secuiesc, judeţele acestuia sau autorităţile publice locale.

(4) Toate structurile deconcentrate ale ministerelor sau ale altor autorităţi centrale care acoperă un teritoriu mai mare decât în judeţ vor avea competenţă pe numai şi pe întregul teritoriu al celor trei judeţe. Sediul acestor structuri deconcentrate se va afla în municipiul Târgu Mureş.

 (5) Delegările de competenţe administrative ale statului, chiar şi cele prevăzute în prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege organică.

Art. 15

Prin lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe „Ţinutului Secuiesc” sau judeţelor decât cele prevăzute în prezentul statut.

Art. 16

 În scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice, judeţele pot delega din atribuţiile deliberative şi administrative ale lor către organele Ţinutului Secuiesc.

 Art. 17

(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua.

(2)  Limba germană respectiv romani poate fi folosit la cererea părinţilor în învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după caz.

(3) Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limba de predare se realizează doar prin simpla solicitare a părintelor sau a reprezentantului legal al copilului. Împotriva refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se poate adresa instanţei de contencios administrativ competent.

(4)   În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi.

(5) Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de conducere ale inspectoratelor din alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie din trei propuse de reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliilor şcolare) fiecărui grup lingvistic.

(6) Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în limbă germană sau romani, Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o listă care cuprinde trei propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliului şcolar) comunităţii lingvistice respective.

 (7) Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de învâţământ din judeţ, consiliile de administraţie a tuturor şcolilor fiecărui grup lingvistic vor alege un consiliu şcolar compus din 21 de persoane.

(8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat.

Art. 18

(1) Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce priveşte activităţile industriale periculoase sau de material exploziv, construcţie publică, agenţii, imprimării, în ceea ce priveşte organizarea ambulanţei, a reglementărilor de muncă, a ceea ce priveşte bolile mentale de toxicomanie, respectiv protejarea minorilor.

(2) Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele Consiliului Judeţean poate solicita ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.

Art. 19

Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică având influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai după avizul preşedintelui Consiliului Judeţean competent.

Art. 20

În interesul asigurării legii şi a reglementărilor subsecvente, preşedintele Ţinutului Secuiesc şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita ajutorul poliţiei naţionale sau celei locale.

Art. 21

Consiliul Ţinutului Secuiesc şi cele ale judeţelor pot adopta norme de sancţionare în ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile respective.

Capitolul V

Organele Ţinutului Secuiesc

                   Art. 22

Organele Ţinutului Secuiesc sunt: consiliul Ţinutului Secuiesc şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 23

Consiliul Ţinutului Secuiesc este compus din membri consiliilor judeţene ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.

                   Art. 24

Consiliul Ţinutului Secuiesc exercită competenţele atribuite prin prezentul statut, de alte leg,  precum şi de către consiliile judeţene ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.           

                   Art. 25

(1)               Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară în trei sesiuni care se ţin alternativ în reşedinţele judeţelor componente.

(2)               Noul consiliu se reuneşte la 20 de zile de la validarea consiliilor judeţene nou alese din Ţinutul Secuiesc, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 26

Membrii consiliului Ţinutului Secuiesc reprezintă întreaga regiune.

                   Art. 27

 (1) Consiliul Ţinutului Secuiesc îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi.

 (2) Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pe o perioadă de doi ani.

(3) Dacă pe prima perioadă de doi ani este ales un preşedinte aparţinător comunităţii maghiare, atunci pentru cea de-a doua perioadă de doi ani va fi ales un preşedinte aparţinător comunităţii romăneşti. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui.

 (4) În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau a vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă cu respectarea prevederilor alin (3).

 (5) Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va alege vicepreşedintele care îi ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a activităţii.

                   Art. 28

                   Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară pe baza regulamentului propriu, adoptat cu majoritatea absolută a membrilor acestuia.

                   Art. 29

 (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc pot fi revocaţi cu majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de activitate necorespunzătoare.

 (2) Consiliul Ţinutului Secuiesc trebuie convocat de urgenţă dacă cel puţin o treime din consilieri solicită revocarea preşedintelui.

 (3) Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare şedinţa extraordinară al consiliului, acesta se convoacă de preşedintele Ţinutului Secuiesc.

 (4) Dacă nici preşedintele Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa extraordinară a consiliului Ţinutului Secuiesc se convoacă de către prefectul care are competenţă în verificarea legalităţii actelor consiliului.

                   Art. 30

  În cazul dizolvării prevăzut în art. 44 se vor organiza în cel puţin 3 luni alegeri parţiale pentru consiliile judeţene.

                   Art. 31

Consiliul Ţinutului Secuiesc este convocat de preşedintele acestuia în sesiuni ordinare în prima săptămână a lunilor februarie, iunie, respectiv octombrie sau în sesiuni extraordinare la solicitarea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau a unei pătrimi a consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de prezentul statut.

                   Art. 32

                   În domeniile normative care nu sunt de competenţa consiliului Ţinutului Secuiesc dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul poate elabora proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament.

                   Art. 33

 (1) Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este exercitată de preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului.  

(2) Compunerea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc trebuie să fie conformă cu proporţia grupurilor etnice reprezentate în consiliul regional.

 (3) Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.

                   Art. 34

 (1) Membrii preşedinţiei rămân în funcţie până la expirarea mandatului consiliului exercitând doar atribuţiile administrative curente până la numirea noii preşedinţii de către consiliul nou ales.

 (2) Membrii preşedinţiei aparţinători a unui consiliu judeţean dizolvat îşi exercită funcţia până la alegerea noului consiliu judeţean respectiv.

                   Art. 35

 Membrii preşedinţiei care nu îşi exercită corespunzător atribuţiile pot fi revocaţi de către consiliul Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 36

                   Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al preşedinţiei în urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de către acesta, preşedintele, sau după caz, unul dintre vicepreşedinţi va convoca în 15 zile şedinţa extraordinară a consiliului.

                   Art. 37

 (1) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.

 (2) El participă la şedinţele guvernului la care sunt tratate probleme ce privesc Ţinutul Secuiesc. 

                   Art. 38

                   Preşedintele Ţinutului Secuiesc conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc.

                   Art. 39

                   Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive vicepreşedinţilor prin ordin publicat în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 40

(1)   Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este organul executiv al acestuia, având următoarele competenţe:

a)      elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliu;

b)      activitate administrativă în probleme de interes regional;

c)      administrarea patrimoniului Ţinutului Secuiesc, controlul gestiunii banilor publici de nivel regional, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;

(2)   Sediul preşedinţiei Ţinutului Secuiesc este în municipiul Târgu Mureş.

                   Art. 41

Preşedinţia Ţinutului Secuiesc trebuie să fie consultată despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct.

Capitolul VI

Organele judeţene

                   Art. 42

(1)   Autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este consiliul judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct.

(2)   Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.

(3) Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, organizarea de referendum judeţean.

(4) Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi supuse controlului constituţional în 30 de zile la solicitarea Guvernului.

 (5) Normele juridice prevăzute la alin (2) pot fi supuse unui referendum judeţean printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3 luni de la publicarea acestuia un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o treime din membri consiliului judeţean solicită acesta.

                   Art. 43

Consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi etnice.

                   Art. 44

(1)   Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al judeţului.

(2)   Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.

                   Art. 45

În funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţii române şi maghiare.

                   Art. 46

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul.

                   Art. 47

                   Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute de art. 104 a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. 

Capitolul VII

Adoptarea şi publicarea reglementărilor din Ţinutul Secuiesc

                   Art. 48

Proiectele de acte normative adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliile judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30 de zile prefectul nu atacă norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi intră în vigoare.

                   Art. 49

(1)   Dacă un proiect de act normativ poate atenta la egalitatea de drepturi dintre cetăţenii aparţinătoare diferitelor grupuri etnice sau menţinerii, protejării şi dezvoltării culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor grupuri, majoritatea consilierilor aparţinători a unui grup etnic din consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliul judeţean pot solicita ca votul să aibă loc pe grupuri etnice.

(2)   Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea de act normativ a fost adoptată împotriva votului a 2/3 a grupului etnic care a formulat solicitarea, majoritatea acestui grup poate solicita în 30 de zile Curţii Constituţionale controlul de constituţionalitate asupra normei respective.

                   Art. 50

Actele normative ale Ţinutului Secuiesc şi cele judeţene sunt publicate în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.

                   Art. 51

Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează Ţinutul Secuiesc sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.

Capitolul VIII

Colectivităţi locale

                   Art. 52

(1)                 În regulamentele de organizare şi funcţionare al instituţiilor publice locale vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a grupelor etnice din localitatea respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.

(2)                 În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi reprezentat în consiliul comunal.

Capitolul IX

Domeniul public şi patrimoniul Ţinutului Secuiesc şi a judeţelor acestuia

                   Art. 53

Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 54

(1)   Pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al Ţinutului Secuiesc.

(2)   Imobilele din proprietatea statului situate în Ţinutul Secuiesc sunt transferate în patrimoniul regiunii.

(3)   Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut mai sus se reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.

(4)   Bunurile imobile situate în Ţinutul Secuiesc care nu aparţin unei persoane, sau care nu revin de drept unei unităţi administrativ-teritoriale fac parte din patrimoniul Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 55

Judeţele, conform noilor reglementări pe teritoriul lor intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului şi ale Ţinutului Secuiesc cu excepţia celor de interes militar a unor servicii cu caracter naţional sau de interes regional.

Capitolul X

Finanţele Ţinutului Secuiesc şi ale judeţelor acestuia

                   Art. 56

(1)   50% din impozitul pe transferul de proprietate a cotei părţi distribuite bugetului consolidat revine Ţinutului Secuiesc.

(2)   Taxa ipotecară colectată după bunurile situate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc revine judeţului.

(3)   De asemenea revine Ţinutului Secuiesc cota parte provenită din colectarea taxelor fiscale din următoarele taxe fiscale colectate pe teritoriul regiunii:

a)      90% din impozitul pe succesiune şi donaţie;

b)      20% din taxa pe valoarea adăugată, exceptând cele provenite din import;

c)      1/3 din cota parte din impozitul pe venit ce revine bugetului consolidat;

d)     90% din venitul realizat de Loteria Română şi taxă pe jocuri de noroc;

e)      5% din taxa pe valoarea adăugată realizată din import, colectat pe teritoriul regional.

                   Art. 57

Revine judeţului taxa colectată de trezorerie pe consumul de energie electrică de pe teritoriul judeţului respectiv.

                   Art. 58

În cazul concesionării marilor exploatări hidroelectrice existente pe teritoriul judeţului, statul va ceda 90% din redevenţa anuală prevăzută de lege.

                   Art. 59

Judeţele pot impune impozite şi taxe pe activitate turistică.

                   Art. 60

Ţinutul Secuiesc şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice.

                   Art. 61

(1)   Sunt atribuite judeţelor cote părţi din taxele fiscale colectate pe teritoriul lor după cum urmează:

a)      90% din dreptul de înregistrare şi timbre precum şi redevenţele din concesiunile statului;

b)      90% din acciza aplicată pe produsele de tutun vândute pe teritoriul judeţului;

c)      70% din taxa de valoare adăugată, exceptând cele din import;

d)     40% din taxa pe valoarea adăugată pe bunuri provenite din import, colectat pe teritoriul lor;

e)      90% din acciza aplicată produselor petroliere vândute în staţiile de benzină situate pe teritoriul lor;

f)       90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice;

(2)   Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.

                   Art. 62

(1)   Pentru a adapta finanţele judeţelor autonome la obiectivele vizate şi exercitarea atribuţiilor lor se vor atribui fiecărui dintre ele o cotă parte care nu va depăşi 40% din taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor şi care au fost colectate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

(2)   Această sumă va fi împărţită între judeţe astfel:

a)      Covasna – 20%

b)      Harghita – 30%

c)      Mureş – 50%

(3)   Atribuirea sumelor se va realiza fără a afecta sumele destinate unor obiective specifice sau a prejudicia dispoziţiile articolului 15 al prezentului Statut ori normele de aplicare ale acestuia.

                        Art. 63

(1)   Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului, judeţele Ţinutului Secuiesc pot atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.

(2)   Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor prevăzute de lege, consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace financiare adecvate comunelor determinate de comun acord de către preşedintele consiliului judeţean şi reprezentanţii comunelor interesate.

                   Art. 64

(1)   Ţinutul Secuiesc şi judeţele autonome contribuie la controlul fiscal al impozitelor pe venit al persoanelor cu domiciliul fiscal pe teritoriul lor.

(2)   În acest scop, înainte de 31 decembrie a anului precedent controlului fiscal, preţedinşia Ţinutului Secuiesc  şi consiliile judeţene pot semnala serviciilor financiare ale statului din regiune şi din judeţe date, fapte şi elemente esenţiale pentru a stabili o bază de impozitare mai corectă, furnizând toată documentele necesare stabilirii de dovezi.

(3)   Serviciile financiare ale statului din regiune şi din judeţe sunt obligate să comunice preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau, după caz, consiliului judeţean măsurile adoptate pe baza informaţiilor primite.

                   Art. 65

                   Ţinutul Secuiesc judeţele autonome şi unităţile administrative locale au buget propriu pe exerciţiul financiar al unui an calendaristic.

                   Art. 66

(1)   Proiectul de buget înaintat de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, al celui judeţean.

(2)   Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.

(3)   Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii compuse din patru consilieri aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care fiecare comunitate are câte doi membri propuşi de comunitatea respectivă.

(4)   Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea voturilor membrilor comisiei fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).

(5)   Dacă în cadrul comisiei nici o propunere nu a obţinut majoritatea necesară adoptării, preşedintele consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, judeţean va trimite în 8 zile proiectul de buget şi toate actele necesare curţii de apel, respectiv tribunalului competent pentru a decide în 30 de zile asupra sumelor prevăzute în capitolele neadaptate.

(6)   Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor de venit, a celor care privesc cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor specifice prevăzute de lege pentru exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare funcţionării normale ale organelor şi birourilor instituţiei respective.

(7)   Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi atacate la Curtea Constituţională.

(8)   Doar pentru articolele acceptate pe baza procedurii prevăzute în alineatele precedente, hotărârea de adoptare a bugetului poate fi contestată în justiţie de către guvern, dar numai pentru încălcarea prevederilor constituţionale şi ale prezentului statut.

(9)   Pentru adoptarea bugetului şi a execuţiei financiare al regiunii este nevoie de votul majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.

             Art. 67

(1)   Chiar dacă schimbul de produse cu străinătatea poate fi limitată şi se autorizează de organele competente ale statului, Ţinutul Secuiesc are dreptul de a autoriza astfel de activităţi între limitele fixate de comun acord cu guvernul.

(2)   În cazul în care schimbul de produse cu străinătatea are la bază contingente care au consecinţe asupra economiei Ţinutului Secuiesc, cota parte din contingentul exportat sau importat trebuie să fie fixat de comun acord între guvern şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 68

(1)   Dispoziţiile adoptate la nivel naţional în ceea ce priveşte controlul valutar sunt aplicabile şi Ţinutului Secuiesc.

(2)   Statul pune la dispoziţia Ţinutului Secuiesc pentru acoperirea necesarului importurilor regiunii o cotă parte de valută din diferenţa pozitivă dintre valuta realizată din export şi cea folosită pentru import.

Capitolul XI

Raporturile dintre stat, Ţinutul Secuiesc şi judeţe

                   Art. 69

(1)   În fiecare judeţ este numit un prefect.

(2)   Atribuţiile prefectului:

a)      Coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvern exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării şi a căilor ferate, precum şi atribuţiile care revin preşedinţiei Ţinutului Secuiesc;

b)      Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte instituţii publice locale a funcţiilor delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile eventuale preşedintelui consiliului judeţean;

(3)   Controlul de legalitate ale actelor adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc se face în 30 de zile de către prefectul judeţului în care a avut loc şedinţa consiliului.

(4)   Controlul de legalitate ale actelor administrative ale preşedinţiei Ţintului Secuiesc se exercită de prefectul judeţului Mureş.

                   Art. 70

(1)   În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul răspunde în faţa ministerului de interne.

(2)   În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului şi ale jandarmeriei şi alte forţe armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publică şi securitate naţională.

(3)   Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în vigoare nu pot fi schimbate.

                   Art. 71

(1)   În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.

(2)   Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru direcţiile administraţiei de interne a personalului de securitate publică şi nici personalului administrativ din Ministerul de Apărare.

(3)   Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de carieră sunt rezervate cetăţenilor aparţinătoare fiecărui grup etnic ţinând cont de compoziţia etnică a judeţului rezultată din ultimul recensământ.

(4)   Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători comunităţilor etnice din judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va face treptat odată cu vacantarea posturilor.

(5)   Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în alineatul (1) este garantat cu excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru îndeplinirea căreia este nevoie de perfecţionare continuă.

(6)   Dispoziţiile articolelor precedente sunt aplicabile şi personalului din judecătorii, tribunale şi curţi de apel, respectiv a celor din parchetele de pe lângă acestea.

                   Art. 72

(1)   Ţinutul Secuiesc are dreptul de a fi reprezentat în Parlamentul European respectiv Parlamentul României având totodată dreptul ca pe baza deciziei consiliului regional să înfiinţeze şi să finanţeze reprezentanţe pe lângă instituţiile Uniunii Europene.

(2)   În acord cu prevederile alineatului precedent şi principiul constituţional al reprezentativităţii în delegaţia României la Parlamentul European cel puţin 2 locuri vor fi asigurate Ţinutului Secuiesc. Pentru aceste 2 locuri alegerile în Parlamentul European se vor organiza în acelaşi timp cu cel de pe raza întregului teritoriu al ţării, dar separat cu participarea rezidenţilor Ţinutului Secuiesc.

(3)   În organismele Uniunii Europene de reprezentare a autorităţilor publice locale delegaţia României va avea o prezenţă proporţională a Ţinutului Secuiesc, dar nu mai puţin de o persoană.

Capitolul XII

Organele judiciare

                   Art. 73

(1)   În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi Braşov.

(2)   Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. 

                   Art. 74

(1)   Jumătate dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii româneşti, iar cealaltă jumătate comunităţii maghiare.

(2)   Cel puţin 20% dintre magistraţii judecătoriilor Topliţa, Sighişoara, Reghin, Târnăveni, Luduş trebuie să aparţină comunităţii maghiare.

(3)   Procentele prevăzute în alineatele precedente se vor realiza treptat odată cu vacantarea posturilor de magistraţi.

(4)   Preşedinţia instanţelor este asigurată alternativ pe o perioadă de 2 ani de reprezentanţii judecătorilor celor două comunităţi. Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

                   Art. 75

 Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.

                   Art. 76

Preşedintele Ţinutului Secuiesc prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune.

                   Art. 77

Actele administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul în Ţinutul Secuiesc care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii aparţinători diferitelor grupuri etnice pot fi contestate în faţa secţiei contenciosului administrativ de pe lângă curtea de apel de către consiliul Ţinutului Secuiesc sau cel judeţean, iar în cazul măsurilor luate de comune în faţa tribunalelor judeţene de către consiliul comunal (consiliul consilierilor comunal din judeţ) dacă prejudiciul este recunoscut de majoritatea grupului etnic al consiliului care se simte lezat.

Capitolul XIII

Controlul exercitat de Curtea Constituţională

Art. 78

(1)   Fără a prejudicia dispoziţiile prezentului statut, actele normative de ordin general ale consiliului Ţinutului Secuiesc sau ale judeţelor pot fi contestate în faţa Curţii Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei sau a prezentului statut ori a principiului de egalitate între grupurile etnice.

(2)   Dreptul de contestare este al Guvernului.

(3)   Actul normativ general al Ţinutului Secuiesc mai poate fi contestat de către un consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale ale judeţului pot fi contestate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau de un alt consiliu judeţean din regiune.

Art. 79

(1)   Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului pot fi contestate de către preşedintele Ţinutului Secuiesc sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al minorităţilor etnice. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională.

(2)   Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut Ţinutului Secuiesc sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă.

(3)   Solicitarea este înaintată de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau al consiliului judeţean.

Capitolul XIV

Folosirea (utilizarea) limbii maghiare

       Art. 80

(1)   Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. 

(2)   Toate diplomele, documentele, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară.

(3)   Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.

         Art. 81

(1)   Cetăţenii au dreptul de obţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu  cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia.

(2)   Toate persoanele în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără ca acesta să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate. Nici o traducere nu poate fi solicitată cetăţeanului.

(3)   Cu excepţia cazurilor prevăzută de normele de aplicare privind folosirea celor două limbi în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor rezidenţi din regiune, în cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separată a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială.

(4)   Pentru garantarea dreptului la obţiune lingvistică, judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor.

(5)   Pentru a garanta dreptul la obţiune lingvistică, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională.

(6)   Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.

                   Art. 82

Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.

Capitolul XV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

  Art. 83

(1)   Prezentul Statut poate fi modificat prin procedura prevăzută legilor constituţionale.

(2)   Iniţiativa de modificare a prezentului Statut poate reveni şi consiliului Ţinutului Secuiesc la propunerea consiliilor judeţene din Ţinutul Secuiesc.

(3)   Proiectele de modificare înaintate de Guvern sau iniţiativele legislative depuse de parlamentari sunt transmise consiliului Ţinutului Secuiesc şi consiliilor judeţene care trebuie să-şi dea avizul în cel mult 2 luni. Avizul consiliului Ţinutului Secuiesc este un aviz conform.

(4)   Modificările aduse statutului nu sunt supuse în toate cazurile referendumului naţional.

Art. 84

(1)   Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din judeţele Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un alt judeţ limitrof.

(2)   Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din judeţele limitrofe Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un judeţ limitrof din Ţinutul Secuiesc. Această solicitare va putea fi înaintată Parlamentului numai după consultarea prin referendum a populaţiei judeţului din Ţinutul Secuiesc.

(3)   Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă legea de modificare a limitelor judeţelor în cauză.

  Art. 85

(1)   Fără a prejudicia dispoziţiile art. 82, dispoziţiile din Capitolul X şi cele ale art. 11 pot fi modificate printr-o lege ordinară la solicitarea comună a Guvernului şi a consiliului Ţinutului Secuiesc sau după caz, al consiliului judeţean competent.

(2)   Dispoziţiile articolelor 27 şi 44 pot fi modificate printr-o lege organică la solicitarea comună a Guvernului şi al consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, al consiliului judeţului interesat.

Art. 86

Până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentului Statut şi a normelor necesare adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc respectiv consiliile judeţene, competenţele statului rămân în vigoare.

 Art. 87

Normele de aplicare a prezentului Statut vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern după consultarea unei comisii compusă de 12 membri din care 6 reprezentanţi ai Guvernului şi câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ.

 Art. 88

Normele de aplicare prevăzute în articolul precedent vor fi adoptate în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.

Art. 89

(1)   Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin patrimoniului de interes naţional excluse din competenţa decizională a regiunii sau a judeţului se întocmeşte de Ministerul Culturii într-un interval de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2)   Normele de aplicare al articolului 17 din prezentul Statut se elaborează de Ministerul Învăţământului şi se adoptă de Guvern în 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3)   Dacă normele prevăzute la alineatul precedent nu au fost adoptate, judeţele pot adopta hotărâri administrative privind funcţionarea instituţiilor prevăzute la art. 17.

Art. 90

Traducerea în limba maghiară a textului Legii Statutului special al Ţinutului Secuiesc se publică în Monitorul Oficial al României şi în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc.

 Art. 91

(1)   Până la validarea consiliilor judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş rezultate din primele alegeri ordinare locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut, consiliul regional va fi compus din membrii consiliilor judeţeni în funcţie.

(2)   În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi aleşi membrii preşedinţiei interimare a Ţinutului Secuiesc, dintre consilierii judeţeni în funcţie.

(3)   Preşedinţia interimară a Ţinutului Secuiesc va fi în funcţie până la alegerea noului Consiliu, după validarea consiliilor judeţene rezultate din primele alegeri locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut.

 Art. 92

Statutul special al judeţelor Ţinutului Secuiesc precum şi al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară al acestora poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% (2/3) din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului special.

| frontpress

Mafia pădurilor are rădăcini printre deputați: lege care permite tăierea INTEGRALĂ a pădurilor

Au ridicat mâna sus, dar acum nu mai recunosc nimicCine este proprietar de teren forestier ar putea să-şi defrişeze legal întreaga suprafaţă de pădure pentru a-şi construi pensiuni, spaţii de agrement, baruri, piscine şi spa-uri, totul în scop turistic.

Potrivit unor amendamente depuse de 38 de deputaţi PSD, dintre care 10 sunt proprietari de terenuri forestiere, pădurile vor putea fi incluse în intravilan în aceste condiţii şi vor putea fi scoase integral din fondul forestier pentru a construi unităţi turistice,  relatează Mediafax.

Deşi au dat cu subsemnatul pentru susţinerea iniţiativei legislative, acum deputaţii bat în retragere.

“Eu nu cred că e vreunul nebun care să vrea să taie toată pădurea, noi nu facem legi pentru nebuni”, a spus chiar iniţiatorul legii, Cătălin Rădulescu.

„Am avut obiecţii la acest amendament de la început, dar va fi modificat în comisie”, a precizat şi Ninel Peia.

„Vă propun să citesc şi eu textul, să mă uit cu atenţie pe amendamente şi poate purtăm o discuţie în cunoştinţă de cauză”, recunoaşte Anghel Stanciu, spunând că nici nu a citit proiectul de lege, ci doar expunerea de motive. Pe de altă parte, iniţiativa pesediştilor nu este susţinută de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Doina Pană spunând că regimul silvic va rămâne la fel de strict şi că nu va permite imobiliare în păduri, indiferent de partidul care propune aşa ceva. În replică, Rădulescu o trimite pe Doina Pană în Sahara.

 În frunte cu pesedistul Cătălin Rădulescu, 38 de deputaţi vor să dea liber la defrişări pentru proprietarii de păduri în scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement, în scop turistic. Astfel, 37 de pesedişti şi un conservator şi-au pus semnătura pe o serie de amendamente aduse la Codul Silvic, astfel încât nu doar că pădurile vor putea fi incluse în intravilan, ci vor putea fi scoase din fondul forestier naţional până la 100% din suprafaţă.

„Este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepţia pădurilor proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement”, se arată în noua formă a articolului 7, alineatul 4.

| realitatea.net

FOTO: Baldachinul de la mormântul Părintelui Justin

Mormântul Părintelui Justin a fost “îmbrăcat” cu un frumos baldachin cu ocazia împlinirii unui an de la trecerea la Domnul. Prin osârdia maicilor de la Mănăstirea Paltin-Petru Vodă, lucrarea la acest baldachin a început încă de anul trecut și s-a continuat până azi dimineața, încât să fie gata pentru parastasul de un an al Părintelui Justin. Crucea și coloanele sunt făcute din piatră de Vratza, la acoperiș s-a folosit draniță la fel ca la acoperișul bisericii, iar pe stâlpii din cele 4 colțuri au fost inscripționate cu litere aurite cuvintele: UNITATE, POCĂINȚĂ, ASCULTARE și RUGĂCIUNE. Este de menționat că modelul crucii a fost ales de Părintele Justin. Veșnică să-i fie pomenirea!

13-15 IUNIE 1990. Trei zile de război civil după ideologia bolșevică a lui Iliescu

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=wEc2BGVJwaA]

Să nu uităm acele zile însângerate. Să nu uităm morţii căzuţi atunci pentru Libertate. Să fim conştienţi că România nu-şi va reveni din marasm până când nu se va face dreptate celor ce strigă şi azi din morminte, părinţilor nemângâiaţi şi celor umiliţi.

Autorităţile au declarat că în zilele de 13-15 iunie 1990 au fost ucise 6 persoane, dintre care 4 împuşcate, peste 1000 rănite şi alte sute arestate. Sursele neoficiale atestă însă peste 100 de morţi şi mii de răniţi. Sute de cetăţeni au fost deţinuţi ilegal, zile la rând, la Măgurele, într-o cazarmă a fostei Securităţi. În săptămânile următoare, în cimitirul Străuleşti 2 au fost înumate zeci de cadavre, dintre care multe neidentificate. Autorităţile statului român nu au infirmat niciodată aceste cifre şi nu le-au putut combate prin argumente. Ministerul de Interne, SRI, Ministerul Apărării Naţionale nu şi-au asumat niciodată răspunderea atrocităţilor din acele zile. Nici un oficial nu a fost găsit vinovat pentru morţii şi răniţii din 13-15 iunie 1990.
Ion Iliescu a fost preşedinte al României timp de 10 ani (1990-1996; 2000-2004). Prin obstrucţii şi tertipuri ale autorităţilor, atât el cât şi ceilalţi coordonatori ai represiunii din 13-15 iunie  1990, au rămas nepedepsiţi, anchetele penale nefiind încheiate nici în ziua de azi. AU TRECUT 24 DE ANI…

Glorie eternă tuturor luptătorilor anticomunişti.

– FEDERAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI LUPTĂTORI ANTICOMUNIŞTI –

Plata prin scanarea venelor în Suedia. Sistemul biometric Quixter este folosit deja de 2000 de persoane

Banii lichizi, cardurile şi monedele virtuale riscă să fie date uitării în scurt timp, pentru că a apărut plata „cu venele”. Mai exact, un sistem deja folosit în interiorul unui campus universitar suedez, unde terminalele scanează vasele de sânge din mâna cumpărătorului.

Sistemul a fost conceput de un student care a avut această idee în timp ce stătea la coadă la supermarket. Fredrik Liefland s-a gândit că ar trebui să existe un mijloc de plată mai simplu şi mai eficient, aşa că a inventat sistemul biometric Quixter. S-a dovedit a fi o alternativă foarte populară printre studenţii din Lund, însă invenţia dispozitivului s-a lovit de numeroase probleme. „A trebuit să conectăm tehnologia la sectorul financiar, la conturile bancare. A fost un proces foarte lung şi foarte complicat”, spune Liefland.

Sistemul de scanare a venelor e foarte usor de folosit. Utilizatorii nu trebuie decât să introducă ultimele patru cifre ale numărului de telefon şi să poziţioneze palma pe un cititor timp de cinci secunde, după care banii sunt extraşi automat din contul bancar.

Terminalele de scanare au fost deja implementate în 20 de magazine şi restaurante, iar circa 2000 de persoane îl folosesc frecvent.

Este foarte bun. Nu îmi mai fac griji că nu am cash la mine prin campus. E foarte la îndemână”, comentează un student.

Implementarea tehnologiilor moderne ridică semne de întrebare privind posibilitatea fraudelor bancare şi furturilor de identitate. Scanarea venelor ar fi în acest context mult mai sigură. Inventatorul sistemului susţine că e mult mai sigur decât mijloacele de plată tradiţionale.

| digi24

Trei tancuri rusești au trecut granița cu Ucraina, conform BBC

Sa ne aducem aminte de prorocia Părintelui Justin: “Mai sunt 12 luni si vine urgie.”
[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=paUh70LyMJc]
Trei tancuri ruseşti au trecut graniţa în Ucraina, anunţă Ministerul de Interne de la Kiev, potrivit BBC.
Şeful Internelor din Ucraina, Arsen Avakov, a anunţat, joi, că trei tancuri ruseşti au trecut graniţa în Ucraina, printr-un punct controlat de rebeli, din estul ţării. Potrivit oficialului de la Kiev, citat de BBC, tancurile au venit însoţite de alte blindate.

Trupele ucrainene au interceptat tancurile şi au deschis focul asupra lor. La momentul publicării acestei ştiri, confruntarea era încă în desfăşurare.

UPDATE 19:00 Kremlinul anunţă o discuţie între preşedintele rus şi omologul ucrainean. „Preşedintele ucrainean (Petro Poroşenko, n.red.) i-a prezentat lui Vladimir Putin planul de soluţionare a situaţiei din sud-estul Ucrainei”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse.

De precizat că nu este foarte clar unde se află aceste tancuri. În vreme ce BBC spune că ar fi vorba despre zona Lugansk, Interfax informează că tancurile sunt în Doneţk. Ambele surse îl citează pe ministrul de Interne. Corespondenţii Reuters relatează că au văzut trei tancuri în Snizhne, Doneţk, în vreme ce Ukrainian News Agency spune, citându-l tot pe Avakov, că un tank a rămas în Snizhne, iar celelalte două au plecat spre Horlivka, Doneţk.

Forţele rebele nu au dat nicio confirmare, dar au reclamat un atac din partea trupelor guvernamentale, în regiunea Lugansk.

În ultimele două luni, în zona Lugansk au fost ucişi 45 de oameni şi 137 au fost răniţi în confruntările dintre separatişti şi cei loiali Kievului, conform unui bilanţ anunţat recent de Ministerul Sănătăţii din Ucraina. În regiunea vecină, Doneţk, unde au avut loc cele mai dure confruntări, bilanţul este de peste 220 de morţi, inclusiv femei şi copii. Peste 570 de oameni au fost răniţi aici în ultimele două luni.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=Dnt0QYyjdLc]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=UFhGpVaodx4]

| gandul

Violențe la Pungești: Jandarmii au folosit gaze lacrimogene

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=yi26WEvHMLc]

Cum au gazat-o jandarmii pe Sandra Steingraber

Sandra Steingraber, un om de stiintã recunoscut în SUA, premiat pentru activitatea sa în domeniul mediului, a venit la Pungesti, pentru a prezenta efectele fracturãrii hidraulice de mare volum în exploatarea si explorarea gazelor de sist. Însã jandarmii i-au fãcut o primire specialã cu gaze lacrimogene, bastoane si o bãtaie în toatã regula.

Sandra Steingraber a sosit la Pungesti cu o echipã de filmare. Dupã ce a tinut un discurs oamenilor din comunã, arãtând efectele nocive ale fracturãriii hidraulice (dovezi adunate de comunitatea stiintificã din SUA) a dorit sã meargã cãtre sondã. Jandarmii aflati la limita zonei de sigurantã au blocat drumul judetean cu garduri metalice si au fãcut un cordon. Cei 50 de sãteni care au însotit-o au protestat vehement cã accesul le-a fost restrictionat. La un moment dat s-a iscat o busculadã. Încercând sã blocheze trecerea, jandarmii au intervenit brutal si au folosit gazele lacrimogene. Sãtenii s-au înfuriat si mai tare si incidentul a escaladat rapid. Este inexplicabil de ce jandarmii au actionat în acest mod, fiindcã numeric îi depãseau cu mult pe protestatari. Lucrurile s-au calmat cu greu. În cele din urmã jandarmii au decis sã permitã accesul echipei de filmare la sondã însã Sandra Steigraber a cerut sã fie însotitã de câtiva sãteni, lucru cu care jandarmii nu au fost de acord. “Ceea ce s-a întâmplat în aceastã searã aratã cum se fractureazã o democratie. E jenant cum douã tabere se înfruntã în stradã, mai ales cã au acelasi interes, sã trãiascã într-o tarã liberã” a fost comentariu omului de stiintã american, oripilat de ceea ce a vãzut, dar mai ales de modul brutal în care a actionat Jandarmeria Românã. continuare »

Biserica Ortodoxă din Rusia cere pașapoarte fără CNP și fără CIP

pasaport rusescDiscuţii în loc de fapte? Biserica Ortodoxa Rusă propune întărirea unui nou tip de paşaport care să nu conţină coduri personale sau oricare alte mijloace de identificare automată.

Pe data de 27 mai, în cadrul reuniunii consiliului public, protoiereul Vsevolod Ceaplin, în calitate de reprezentant oficial al Patriarhiei Ruse a venit cu îndemnul de a respecta drepturile oamenilor ce nu doresc să primească documentele electronice şi cod numeric personal de identificare şi de a apăra acei cetăţeni care au refuzat aceste documente, propunându-le paşapoarte tradiţionale. Conform opiniei părintelui Vsevolod, prin refuzul de a primi cod numeric personal constituit dintr-o serie de cifre şi care se găseşte în fiecare document electronic, aceşti cetăţeni încearcă să-şi protejeze viaţa lor proprie. În acelaşi timp, din cauza lipsei acestor documente, cetăţenii sunt privaţi de dreptul la asistenţă medicală, pensii şi diferite beneficii. Mai mult de atât, ei nu au acces la sistemul de învăţământ şi la muncă deoarece conform Codului Muncii, angajatul trebuie să deţină cod numeric personal de identificare.

„Dacă persoana refuză să dea astfel de date, ea este omisă în favoarea altor angajaţi„ – a menţionat Protoiereul V. Acesta a recunoscut că nu deţine cod numeric personal, dar primeşte salariul în mod legal şi prezintă raport autorităţilor fiscale. Oamenii care refuză IDNP (numărul personal) pot lucra şi întemeia o familie şi fără acesta. ”Lipsa documentului electronic nu trebuie să încalce dreptul cetăţenilor la muncă” – a subliniat reprezentantul Patriarhiei Ruse. Conform spuselor acestuia, uniunea juriştilor au semnalat deja peste 10.000 de încălcări ale drepturilor cetăţeanului în legătură cu refuzul IDNP.

Biserica Ortodoxă Rusă insistă asupra necesităţii unor schimbări în toate legile sociale ale statului şi propune excluderea obligativităţii codului numeric personal şi ai celorlalţi identificatori electronici ai persoanei. Mai mult de atât, Biserica Ortodoxă Rusă propune întărirea noului paşaport fără semne de identificare personală.

Simpozionul duhovnicesc: „Părintele Justin Pârvu şi martirii din temniţele comuniste”

Parintele Justin 2006Parintele Justin si moastele de la Aiud

Cu prilejul pomenirii de un an de la trecerea la cele veşnice a Părintelui nostru Justin Pârvu, mănăstirea Paltin Petru Vodă vă invită să participaţi duminică, 15 iunie, la simpozionul duhovnicesc dedicat Părintelui Justin Pârvu şi martirilor din temniţele comuniste.

Pe 16 iunie se împlineşte un an de când Părintele Justin nu mai este printre noi cu trupul, părăsind lumea aceasta materialnică, mutându-se la Împăratul veacurilor, la Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Parastasul de un an de zile se va oficia sâmbătă, 14 iunie, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Mitropolit Teofan, după Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la mănăstirea de călugări Petru Vodă.

Duminică, 15 iunie, începând cu orele 13.00, mănăstirea Paltin Petru Vodă organizează un simpozion închinat memoriei Părintelui Justin Pârvu şi martirilor din temniţele comuniste. La acest simpozion vor participa şi vor lua cuvântul, în primul rând, cei ce au trăit şi pătimit alături de Părintele Justin calvarul temniţelor comuniste, foşti deţinuţi politic sau reprezentanţi ai familiilor lor, printre care:

  • Constantin Străchinaru, fost deţinut politic, coleg cu Părintele Justin la Periprava,
  • Doamna Maria Trifan, fiica Bădiei Traian Trifan,
  • Ilie Tudor,
  • Măriuca Vulcănescu, fiica savantului Mircea Vulcănescu,
  • familia Preotului Martir Ilarion V. Felea
    şi alţi distinşi invitaţi.

După încheierea simpozionului vom merge în procesiune cu făclii aprinse, prapuri şi cântări duhovniceşti către mormântul Părintelui Justin, situat în mănăstirea de călugări Petru Vodă, unde vom săvârşi o slujbă de pomenire, atât la mormântul Părintelui Justin, cât şi în cimitirul mănăstirii unde odihnesc osemintele mai multor martiri ai temniţelor comuniste.

Cu dorul în suflete de Părintele Justin şi cu simţământul datoriei de creştini şi de fii ai neamului românesc, încercăm smerit să ducem mai departe memoria sfinţilor şi martirilor noştri, aşa cum ne-a învăţat o viaţă întreagă Părintele nostru drag.

Toţi cei care vor ca memoria Părintelui Justin şi a mărturisitorilor din temniţele comuniste să fie dusă mai departe, sunt rugaţi să participe alături de noi la acest înălţător eveniment comemorativ.

Cu rugăciunile tuturor Sfinţilor Tăi, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi, păcătoşii! Amin!

Hotărâre de interzicere a explorării gazelor de şist în Găgeşti, declarată ilegală de către instanţă

Până la urma dorința oamenilor, chiar dacă și din politica locală, nu este respectată de cei năimiți de Chevron. Se calcă practic în picioare vieți de oameni!

Exploatarea gazelor de şistPrefectura Vaslui a câştigat în instanţă, joi, procesul intentat în vara anului trecut Consiliului Local Găgeşti, care a interzis printr-o hotărâre explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunei, unde compania Chevron deţine deja acord de mediu pentru explorare.

Exploatarea gazelor de şist

Tribunalul Vaslui a admis cererea Prefecturii Vaslui de anulare a hotărârii Consiliul Local Găgeşti, prin care se interzicea explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunei, prin metoda fracturării hidraulice, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Hotărârea anulată de instanţă, după un proces cu multe amânări şi care se află pe rolul Tribunalului Vaslui din august anul trecut, a fost adoptată de consilierii locali din Găgeşti la sfârşitul lunii iunie 2013. Aleşii din această comună au luat decizia interzicerii explorării şi exploatării gazelor de şist cu puţin timp înainte ca societatea Chevron să obţină acordul de mediu pentru explorarea gazelor de şist în extravilanul localităţii Popeni.

Decizia de joi a Tribunalului Vaslui, nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

Compania Chevron mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea – Pungeşti, Păltiniş – Băceşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi două autorizaţii de construire pentru amenajarea platformelor pe care sunt montate sondele de explorare de la Siliştea – Pungeşti şi Puieşti.

Până acum, compania Chevorn a început lucrările de foraj în comuna Pungeşti, la începutul lunii mai.

Pe lângă procesul cu Găgeşti, Prefectura a câştigat la Tribunalul Vaslui alte zece procese intentate consiliilor locale care au interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor respective, CL Băcani şi CL Pungeşti atacând cu recurs sentinţele instanţei vasluiene. În schimb, au existat şi trei consilii locale, respectiv Alexandru Vlahuţă, Şuletea şi Pogana, care au avut câştig de cauză în instanţă pe aceeaşi speţă, însă Prefectura Vaslui le-a atacat la Curtea de Apel Iaşi.

| realitatea.net

A fost RESPINS DEFINITIV parteneriatul civil între persoanele de acelaşi sex

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege iniţiat de Remus Cernea care prevedea posibilitatea încheierii parteneriatului civil între persoanele de acelaşi sex, Cernea îndemnându-i pe parlamentari să recunoască drepturile cetăţenilor şi “să nu le arunce la coş”.
Au fost înregistrate 298 voturi pentru respingerea proiectului, 4 împotrivă şi 3 abţineri.

Cernea a făcut apel, la începutul dezbaterii, ca un lider de grup parlamentar să ceară amânarea discutării acestui proiect, pe motiv că el a depus o sesizare privind nereguli la întocmirea raportului de către Comisia juridică, însă niciun lider nu a răspuns solicitării lui Cernea.

El a spus că trebuie mai întâi clarificată situaţia de la Comisia juridică şi apoi supusă la vot legea.

“Suntem în faţa unei fraudări a votului la Comisia juridică. Dezbaterea proiectului va avea reverberaţii la nivel naţional şi internaţional. Trebuie amânată respingerea acestui proiect dacă există înţelepciune şi o dorinţă de a salva această instituţie”, a spus Cernea.

El a susţinut că parteneriatul civil este o instituţie care le permite celor care convieţuiesc împreună să beneficieze de minimum de drepturi. “O astfel de reglementare ajută zeci de cupluri, legea este construită astfel încât să nu mai existe nicio discriminare pe criterii sexuale”, a mai spus Cernea. “Să recunoaştem drepturile cetăţenilor, nu să le aruncăm la coş”, a adăugat Cernea.

Cernea a anunţat că va redepune în curând acest proiect de lege şi speră ca “mentalităţile să se deschidă”.

Comisia juridică a respins, cu unanimitate, în 5 martie, proiectul de lege, argumentele fiind religioase şi sociale.

Remus Cernea a susţinut atunci că 17 state membre ale UE permit în prezent cuplurilor de acelaşi sex să-şi oficializeze relaţia şi a arătat că proiectul de lege ar reglementa vidul legislativ legat de concubinaj şi testament. Pentru a-şi convinge colegii, Cernea a citat din Biblie un pasaj potrivit căruia “dacă dragoste nu e, nimic nu e”.

Şi deputaţii din comisie au dat citate din Vechiul Testament pentru a respinge argumentele lui Cernea.

La şedinţa Comisiei juridice a fost prezentă şi Briana Caragea, care s-a recomandat ca “femeie, heterosexuală şi credincioasă”, care luptă pentru drepturile omului, ea susţinând proiectul lui Remus Cernea, pe motiv că acesta ar umple “un vid legislativ”.

Proiectul de lege propus de Cernea definea parteneriatul civil ca fiind “un contract încheiat fără niciun fel de dicriminare între două persoane care decid să convieţuiască în baza afecţiunii, respectului şi sprijinului reciproc şi a egalităţii în drepturi”.

Camera Deputaţilor este for decizional în privinţa acestui proiect.

| mediafax

Conferință la Timișoara – “Gazele de Şist- Şansă sau Dezastru?”

Timisoara conferinta gaze de sist

Asociaţia Prologos Timişoara şi Asociaţia ProPhilharmonia vă invită Miercuri, 11 iunie 2014, la ora 18:45 la Filarmonica Banatul-Sala Capitol pentru a participa la o conferinţă şi dezbatere cu titlul “Gazele de Şist- Şansă sau Dezastru?”.

În cadrul conferinţei vor expune prezentări, încercând să dea răspunsuri la această dilemă invitaţii: prof. univ. dr. Vlad Codrea, geolog, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Petre Urdea, geolog, Universitatea de Vest din Timişoara, conf. univ. dr. Nicolae Diminescu, biolog, Universitatea de Vest din Timişoara şi ing. dr. Dimitrie Muscă, manager general al C.A. Curtici. Moderator va fi dl Ioan Savu.

Se încearcă clarificarea unor probleme, în contextul în care nu au existat dezbateri publice care să răspundă întrebărilor societăţii civile legate de această tehnologie controversată sau a riscurilor de mediu. Problematica este cu atât mai arzătoare şi locală, cu cât s-au dat concesiuni şi acorduri pentru exploatare în mai multe localităţi din judetul Timiş.

Intrarea publicului este liberă.