† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=I5bYVDL2Aqg]

Pentru mai multe imagini cu chilia amenajată ca muzeu, vizitați galeria de pe site-ul Mănăstirii Paltin-Petru Vodă.

 

Dumnezeu să vă întărească să slujiţi altarului lui Hristos, indiferent ce episcop este, indiferent de mitropolit, de arhiereu. Să fiţi uniţi în darurile acestea mari ale apărătoarei Bisericii noastre Creştin-Ortodoxe!

Cuvânt către preoți, Părintele Justin Pârvu, 1 iunie 2013

Părintele Justin: Cuvinte testament rostite exact acum un an, 1 iunie 2013, pe patul de suferință:

Mitropolitul Teofan: – Pentru poporul român ce cuvânt lăsaţi, părinte?

Părintele Justin: – Poporul român… pentru poporul român e un cuvînt greu de spus. Poporul român este un popor biruit, pizmuit şi forţat, împins, fără stăpân. Poporul e fără stăpân, asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta e fericită, e bucuroasă, are de toate, dar nu are cine să-i încălzească inimile, să-l poată menţine într-o unitate, aşa. Nu vorbim de ascetismul călugăresc de altădată, în care…

Mitropolitul Teofan: – Ce să le spun fraţilor arhierei: prea-fericitului, fraţilor arhierei din Sfîntul Sinod?

Părintele Justin: – Au o răspundere cum nu a existat şi nu există în lupta aceasta a noastră duhovnicească. Nu există o potrivire pe care să o aduci, să se facă o comparaţie în periodul istoric cu ceea ce a fost şi ceea ce este în istorie şi toate celelalte care vor veni. Dar dacă noi sîntem… în starea aceasta de sărăcie, de lipsă, de mizerie, de prigoană… Ei trebuie să trăiască o vreme de prigoană care n-are soluţie, nu există … rezoluţii şi situaţii. Din noaptea aceasta şi până mâine noapte să rezolvăm problemele pe planul cel duhovnicesc, spiritual şi administrativ. Dacă nu va exista această unitate şi înţelegere, atunci nu putem face nimic. Nu putem face nimic. Să fim mulţumiţi, bucuroşi, să stăm drepţi, chivernisitori, cu răspunderea înaintea lui Dumnezeu de ceea ce am realizat, câte le-am făcut în viaţă. Dumnezeu să-i ocrotească.

Către preoţii care au intrat să-i sărute mâna a zis:

– Dumnezeu să vă întărească să slujiţi altarului lui Hristos, indiferent ce episcop este, indiferent de mitropolit, de arhiereu. Să fiţi uniţi în darurile acestea mari ale apărătoarei Bisericii noastre Creştin-Ortodoxe!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=itKlfAkh8U4]

Citiți și:

• 1 iunie – Sarbatoarea celor trei Sfinti Iustini. La multi ani bunului nostru Parinte, Arhimandritul Justin Parvu, staretul Manastirii Petru Voda
• De ziua Sf. Iustin Martirul si filozoful: Cuvinte cu putere multă, spuse de pe patul suferinței de Părintele Justin
• Chemarea la Dreapta Credinta – Ortodoxia – a Sfantului Iustin Martirul si Filosoful

Duminică, 1 iunie, la prăznuirea Sf. Mucenic Iustin Filosoful, Mănăstirea Paltin Petru-Vodă vă invită să participaţi la un eveniment comemorativ închinat memoriei Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu.

Evenimentul se va desfăşura conform programului:

Sâmbătă seara, începând cu ora 20.00 (ora Bucureştiului), se va oficia slujba de Priveghere închinată Sf. Mc. Iustin Filosoful, unde vor susţine cântările la strană corul de muzică psaltică Byzantion, împreună cu maicile m-rii Paltin.

Duminică dimineaţă, între orele 8.00-12.00 se vor săvârşi Ceasurile, Acatistul, încununate de Sf. Liturghie, oficiată de un sobor de preoţi, în biserica mănăstirii Paltin, iar cuvântul de învăţătură va fi rostit de Părintele Profesor Mihai Valică.

După agapa frăţească unde sunt invitaţi toţi închinătorii sa ia parte, vom merge la chilia Părintelui Justin, în care a petrecut ultimii ani din viaţă, unde se va săvârşi un trisaghion. După care cu toţii ne vom îndrepta spre mormântul Părintelui Justin din mănăstirea de călugări Petru Vodă, unde vom oficia parastasul întru veşnica pomenire a Părintelui nostru Arhimandrit Justin Pârvu. Tot aici, la piciorul crucii, celui ce a fost supranumit „duhovnicul neamului românesc”, vom înălţa rugăciuni către Domnul pentru pacea a toată lumea şi ocrotirea neamului nostru românesc. Căci aşa cum spunea Părintele Justin, într-unul din ultimele sale cuvinte: „Nimic nu ne-a mai rămas, decât să ne jeluim peste mormintele Părinţilor noştri”.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri şi cu rugăciunile Cuviosului nostru Părinte Justin, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, izbăveşte-ne pe noi de urgia ce va să fie şi ne învredniceşte să Te mărturisim pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, întru curăţia inimii şi blândeţea cugetului smerit. Amin!

Slujbele vor putea fi ascultate în direct la Radio Paltin.

| atitudini

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=zMjAedVedJA]

Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos pentru noi şi pacea lumii.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=t9G5VQZ9IA4]

[youtube=https://youtu.be/PLMf0gPq-Ag]

Cea mai grozavă şi funestă săptămână a fost în jurul lui 14 mai. Una din cele mai cenuşii pagini din istoria românească… Circulau pe atunci maşini foarte luxoase. Intraseră în circuitul ţării noastre nişte autocare noi, maşini poloneze, foarte elegante la suprafaţă, dar înăuntru era totul închis şi nu se vedea nimic. Lumea se obişnuise… Eh, maşini poloneze!… Dar acolo erau numai şi numai deţinuţi politici. Pentru că arestările, care se făceau noaptea, erau foarte multe, rămâneau deţinuţii de transportat şi dimineaţa cam până la opt, nouă. Interesul era ca aceste maşini să nu se oprească pe la securităţi pentru că se demasca ce conţin.
Încă o treabă foarte interesantă!… În partea de sud-est a oraşului se auzeau împuşcături pe care ei le mascau, zicând: „armata face manevre”. Erau cunoscute aceste manevre ale armatei. Se făcea o manevră în Roman, se mai făcea la două, trei săptămâni una în Iaşi, în sfârşit, în diferite oraşe. Ce era cu împuşcăturile acelea? Aduceau aici noaptea familii întregi din comuna Bosancea, din zona Bucovinei. Bosancea, o comună de mare rezistenţă unde şi ruşii au fost dezarmaţi şi acum venise momentul de răzbunare împotriva bosăncenilor. Au făcut gropi comune în Piatra Neamţ, pe dealul Balaurului şi acolo aduceau cu maşinile, noaptea, familii întregi, le mitraliau şi le aruncau în gropile comune. Dimineaţa era totul nivelat, cu iarbă şi flori şi nu se ştia ce e acolo. În 1951 s-au făcut de către popa Nicolae săpături pe dealul Balaurului, însă securitatea a oprit să se mai continue săpăturile.
În noaptea dinspre 15 mai 1948 beciurile securităţii erau pline. Nu mai încăpeau arestaţii nici în beciuri, nici în poduri. N-aveau nici miliţieni de serviciu şi atunci au dresat câini. Au băgat deţinuţi în podurile securităţii şi la fiecare doi, trei deţinuţi era câte un câine lup. Într-adevăr, dacă mişcai erai sfâşiat de animalul acesta. Aşa spuneau şi caralii: „Dacă mişcaţi, riscaţi să vă rupă mâna, să vă spargă capul, să vă-nghită cu tot cu oase”.
Şi am stat 48 de ore nemişcat cu faţa în jos în podul securităţii din oraşul Roman. După 48 de ore am coborât la anchetă. Ancheta era făcută de un evreu al securităţii, Davidovici Solomon, foarte inteligent care a colaborat cu Doina Constantin. El era informatorul Securităţii şi juca şi rol de activist în FDC. Aşa că ziua umbla prin internate, prin şcoli, pe la ţară şi racola tinerii în Mişcarea Legionară. Era foarte apreciat şi căutat pentru că fusese arestat de Antonescu. Dar lumea nu şi-a dat seama cum de e liber de vreme ce fusese condamnat la 15 ani! Securitatea pusese mâna pe el: „Te eliberăm, dar ne faci serviciile”. A făcut serviciile Securităţii câţiva ani de zile şi apoi a fost găsit pe străzile oraşului Cluj mort, cu faţa în jos, în uniformă de securist. Ăştia l-au eliminat pentru că ştia prea multe.
Aşa s-a început prigoana în acea noapte de 14-15 mai 1948. Au fost peste 10.000 de tineri arestaţi, anchetaţi, condamnaţi în lunile august, septembrie şi în octombrie repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea.
Cu vreo patru, cinci zile înainte de plecarea din Roman, mi se arată o imagine: undeva în întuneric, în fundul sălii, o scânteie de lumină. Şi mă opresc, într-adevăr în realitate, după două săptămâni, în faţa puşcăriei Aiudului. Eram legaţi la ochi şi ca să merg către capătul sălii mi-au dat prosopul de la ochi şi tocmai lumina aceea mi se arată mie acolo unde caraliul deschide celula: „Intră aici, banditule!” Şi asta era scânteia şi celula mea.
Şi am mai avut o prevestire la ieşirea din puşcărie. Le-am zis camarazilor mei: „Măi, băieţi nu murim. Fiţi atenţi, rezistăm şi mergem înainte. Lupta se duce mai departe”. Şi într-adevăr aşa a fost.

Citiți integral pe site-ul ATITUDINI.

Parintele Justin Pârvu – Despre cinstirea Sfinților din Inchisori

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=ZYhqt6wK88Y]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=FSrxjCr8CDw]

Arhiepiscopul ortodox al Maramuresului si Satmarului, IPS Justinian Chira a fost supus in aceasta dimineata, 2 aprilie, unei interventii chirurgicale. Medicii baimareni au ajuns la concluzia ca, din cauza starii precare de sanatate, se impune o operatie in acest caz.

Arhiepiscopul ortodox al Maramuresului si Satmarului, IPS Justinian Chira, a fost adus ieri, 1 aprilie, la Spitalul Judetean de Urgenta “Dr. Constantin Opris” Baia Mare pentru investigatii medicale. In urma analizelor s-a constatat ca s-ar impune efectuarea unei interventii chirurgicale, dupa ce ierarhul maramuresean a fost diagnosticat cu hernie inghinala.

„Din cele spuse de medicii Spitalui Judetean se pare ca starea este buna. Noi ne-am ingrijorat putin zilele trecute, deoarece a recidivat o problema veche a dansului, e vorba de o hernie inghinala pentru care a mai fost operat in urma cu 16 ani. Medicii au stabilit ca este bine sa fie internat, sa i se faca investigatii. Ieri a fost internat la spital, iar astazi s-a luat hotararea ca cea mai buna solutie e operatia pentru a nu da nastere la complicatii”, a declarat purtatorul de cuvant al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, preotul Cristian Stefan.

Conform unor surse medicale, in jurul orei 11:00, IPS Justinian Chira a intrat in sala de operatie pentru a fi supus unei interventii chirurgicale. Operatia s-a incheiat in jurul orei 12:40, iar interventia chirurgicala a decurs fara probleme.Ierarhul se afla acum pe Sectia de Terapie Intensiva.

„Operatia a durat aproximativ o ora si jumatate. Ni s-a transmis ca totul a decurs bine si acum vedem pe mai departe cum decurge starea dansului postoperatorie”, a mai spus preotul Cristian Stefan.

IPS Justinian Chira implineste in acest an 93 de ani, fiind nascut in 28 mai 1921 in satul Plopis din judetul Maramures. Dragostea de a-l sluji cat mai bine pe Dumnezeu l-a determinat sa ia drumul Manastirii. Astfel in 12 martie 1941 intra in Manastirea „Sf. Ana” din Rohia, fiind tuns in monahism sub numele de Justinian (in 1942).

La 15 august 1942 a fost hirotonit diacon, iar la 17 aprilie 1943 preot la Manastirea Rohia de catre P.S. Nicolae Colan Episcopul Vadului, Feleacului si Clujului. Pentru meritele sale in conducerea manastirii, la propunerea P.S. Teofil al Clujului, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane i-a conferit, in anul 1967, rangul de arhimandrit, iar in anul 1973 a fost ridicat la rangul de arhiereu, fiind ales episcop-vicar la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului.

In septembrie 1990 a fost ales episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, fiind instalat la 11 noiembrie 1990. In aceasta calitate initiaza reorganizarea de curand reinfiintatei Episcopii a Maramuresului si Satmarului.

| emaramures

„Cartea lui Ciprian Voicila „Sfintii de langa noi – Intamplari, portrete, reflectii” este un puzzle incantator de eseistica urbana, file de pateric contemporan, exercitii de admiratie si uluitoare minuni. O carte ca o sezatoare de suflet, cu intamplari din vremea de azi, care, oricum ar fi ea, este vremea mantuirii noastre. Scrisa intr-un stil cald, familiar, lipsita de metafore fara rost si zorzoane lingvistice, cartea se asaza intr-un firesc al vesniciei de zi cu zi. In deruta generalizata a lumii de astazi, Ciprian ne impartaseste ce a auzit, a vazut si a simtit… Cartea aceasta este ca o floare pe caldaramul unei lumi agitate. Cine se va opri, o vedea! Miracolele se intampla intotdeauna langa noi.” Laurentiu Dumitru

Cartea poate fi achiziționată de la Libraria Sophia.

Scrisoare despre părintele Justin Pârvu
 
Dragă cititorule,
 
Îţi scriu cu anticipaţie pentru că marile dureri nu pot fi împărtăşite decât prin scris. Scrisul îţi oferă şansa de a‑ţi pune în ordine stările haotice pe care ţi le provoacă suferinţa, de a le organiza.
 
Astăzi a trecut la Domnul un om care se afla în contact permanent cu noi toţi şi cu Dumnezeu, deopotrivă. Singurul om care făcea legătura între România şi Dumnezeu. Afirmaţia poate să ţi se pară prea tare şi prea emotivistă. Dar am un argument solid: acest om avea conştiinţă creştin‑ortodoxă şi, deopotrivă, conştiinţă de român, o situaţie destul de rar întâlnită astăzi, când fie întâlnim creştini cosmopoliţi, alergici la cuvinte ca „român” sau „România”, fie găsim naţionalişti neduşi la biserică.
 
Părintele Justin a fost un paradox întrupat: în el s‑au întâlnit eroul, dar şi călugărul, românul autohton şi creştinul universal. A păşit în Lumina veşnică a lui Hristos o personalitate cu totul de neegalat: martir pentru Hristos şi pentru neamul românesc, pătimind 16 ani de temniţă grea. Cel mai căutat duhovnic, după moartea părintelui Cleopa. Omul care a readus la suprafaţa istoriei recente a României şi a conştiinţei creştinilor viaţa mucenicilor secolului XX, îngropaţi zeci de ani în uitarea comunist‑democratică. Omul care s‑a opus, suferind oprobriul multora, noului sistem concentraţionar – global, de această dată, care nu suportă refuzul, nici răsuflarea caldă a vieţii neîndosariată electronic. Omul care a îndrăznit – cum puţini mai au curajul să o facă – să se opună prin cuvânt încercărilor de dizolvare a identităţii Ortodoxiei. continuare »

De la paşapoarte biometrice, la cărţile de identitate biometrice

Noile cărţi electronice de identitate, care vor conţine mai multe elemente de particularizare, vor fi puse în circulaţie începând cu 1 aprilie 2014, prevede proiectul HG privind modificarea şi completarea actelor normative referitoare la aplicarea dispoziţiilor legale din domeniul evidenţei persoanelor. Ele sunt contestate de foarte mulţi români.

CE SE PĂSTREAZĂ ŞI CE SE SCHIMBĂ

Datele cu caracter vizibil care există şi în prezent sunt: numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii titularului, semnătura olografă a a titularului, imaginea facială, CNP şi adresa de domiciliu.

În afară de aceste elemente, în plus, noile cărţi de identitate electronice vor mai conţine: datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului, prenumele părinţilor titularului, certificate şi certificate calificate, date biometrice ale titularului constând în imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.

“Cartea de identitate va avea încorporat un cip cu interfaţă contact, iar Cartea electronică de identitate (CEI) şi Cartea electronică provizorie vor avea încorporate un cip cu dublă interfaţă, cu contact şi contactless. Cip-urile includ microcontrolere integrate, cu capabilităţi de procesare criptografică, memorie internă şi au implementate intern măsuri de protecţie avansată împotriva accesului neautorizat şi a copierii/alterării informaţiilor conţinute (…) Asigurarea confidenţialităţii datelor transmise/primite între CEI/CER şi cititor se face prin utilizarea metodelor criptografice şi/sau a unei infrastructuri de chei publice.”

continuare »

Sfinţii închisorilor au dat mărturia sfinţeniei lor şi anul acesta la Iaşi, la binecunoscuta conferinţă ţinută mereu în data de 19 martie, de pomenirea mărturisitorului Virgil Maxim.
La sfârşitul conferinţei, sutele de credincioşi s-au închinat la sfintele moaşte aduse de organizatori, după care s-a pregătit citirea Acatistului Noilor Mucenici din temniţele comuniste. Atunci, unul dintre închinători a întrebat dacă un craniu miroasea frumos dinainte sau e cu această ocazie şi aşa s-a observat că exista şi o mică peliculă de mir pe el. Era un craniu ce nu mai izvorâse mir deloc, adus de la o biserică din Maramureş, de la un părinte care îl primise de la Aiud. A urmat citirea acatistului, la care mai rămăseseră în jur de 30 de persoane din sutele de dinainte. Ora era deja înaintată şi oboseala se vedea pe chipurile multora din sală. Dar acest mic efort a meritat cu prisosinţă. Fratele Danion a zis celor de faţă că pot acum să sărute craniul, să ia pe serveţele din mir etc. Neavând ceva mai de preţ decât o fotografie cu Părintele Justin, o persoană a atins craniul cu ea, iar când a ridicat fotografia, toţi cei prezenţi au observat o pată mare de mir, care se prelingea. Un părinte a şters acea pată mare cu o particică din veşmintele Sfântului Ilie Lăcătuşu, iar la scurt timp pe craniu a apărut o broboană de mir. In imaginile de mai jos puteţi observa această a doua minune. Dar din nou mirul a fost şters de acelaşi părinte, şi pentru a treia oară a apărut o mică pată de mir pe craniu. Mirosul era unul deosebit de plăcut, fin şi întărea dovada minunii ce era în faţa ochilor noştri. Bucuria a fost nespusă, căci Domnul a rânduit ca Părintele Justin, plecat pe 16 iunie 2013 dintre noi – cu trupul, şi Sfântul Ilie Lăcătuşu să fie mijlocitorii acestei minuni. Acest lucru ne întăreşte şi în credinţa că Părintele Justin este în ceata acestor mari sfinţi ai neamului. Dar trebuie să simţim şi o averizare că vor veni vremuri potrivnice, cât de curând. Dacă vom cere ajutor de la Sfinţii închisorilor, vom trece mai uşor prin ele, căci sfinţii nu ne vor lăsa, mai ales acum cu Sfântul Părinte Justin printre ei. Să-i rugăm să ne dea curajul de a ne apăra credinţa, ţara cu pământul şi apele din ea, tradiţiile şi specificul nostru românesc. Amin! continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=AqhBWTy0Evg]

varianta 2 continuare »

Cu durere a fost desprinderea Părintelui Justin de lângă noi. Și iată că au trecut deja 9 luni de la plecarea sfântului la Mirele Ceresc. A trecut mult timp și nouă ne-a rămas tot mai puțin pentru a îndupleca pe bunul Dumnezeu să-și întoarcă fața către noi, către neamul românesc, către întreaga omenire. Lupta de-o viață a Părintelui a fost în acest sens, purtată îndeosebi prin mărturisirea Adevărului cu orice preț și prin jertfa maximă pentru semenii săi. Spuneam că mai avem puțin timp rămas, căci Părintele înainte de a trece la Domnul a lăsat un cuvânt profetic: Mai sunt 12 luni de libertate şi va veni urgia. Timp de pocăință avem, căci Domnul ne dă până în ultima clipă a vieții nădejdea mântuirii. Important este să fim pe Cale, pe aceeași cale pe care a mers și Părintele, urmându-i învățătura. Sfinte Părinte Justin stăruie la Hristos Împăratul Luminii cu rugăciuni pentru poporul tău.

Dreapta credință

Geniul Ortodoxiei stă în capacitatea de a fi în acelaşi timp sobornicească şi naţională, adică putând să-i cuprindă pe toţi ortodocşii într-o unitate superioară, în Hristos Iisus şi în Biserica Tradiţiei, fără a ştirbi identitatea naţională, ci transfigurându-le însuşirile şi zestrea. Acest model este unic în istorie şi aparţine numai Ortodoxiei. a venit acum ecumenismul. Poate cândva o fost vreo intenţie bună, nimic de spus. Dar iată unde a degenerat această intenţie! Unde s-a ajuns! Ce încredere să avem noi în acest ecumenism, când, aşa cum spune şi Părintele Stăniloae, romano-catolicii au făcut din problema reunirii bisericilor un obiect de târguială confesională? Pe ei prea puţin îi interesează să fie în adevăr, la ei primează supremaţia papei. Aşadar să nu ne facem părtaşi la erezie, ci mai bine să murim muceniceşte pentru adevărul Bisericii lui Hristos, după cum spune şi troparul: „Sfinţilor mucenici, care bine v-aţi nevoit şi v-aţi încununat, rugaţi-vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre”.Mântuirea este aşadar doar în Biserică, şi nu în afara ei sau în vreo altă pseudo-biserică. Singura Biserică adevărată rămâne Biserica Ortodoxă. continuare »

Sâmbătă, 15 Martie, va avea loc la Mănăstirea Petru Vodă parastasul de 9 luni întru pomenirea Părintelui Justin Pârvu, care a trecut la Domnul în data de 16 iunie 2013.

Slujba de pomenire va începe în jurul orei 11, după săvârşirea Sfintei Liturghii, în biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil a mănăstirii Petru Vodă.

Fie ca memoria Părintelui nostru Justin să nu fie ştearsă vreodată din inima poporului român, pe care l-a iubit cu preţul vieţii sale, până la moarte.

De acolo, de sus, Părintele veghează şi va veghea pentru toţi românii de pretutindeni, pentru îndurerata Românie.

Pentru rugăciunile Cuviosului nostru Părinte Justin, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi, păcătoşii. Amin.

| atitudini.com

Ce se cere acum de la noi?

Acum se cere rugăciune, nimic altceva. Tinerilor le spun: „Ascultaţi, munciţi şi vă rugaţi!” Într-o şcoală, dacă intri într-o clasă şi te uiţi la copii, ştii şi cum sunt părinţii lor. Din păcate, acum familiile sunt mai degrabă marxist-leniniste. Ţin ziua agriculturii, a prăjiturii, a cozonacului şi uită de sărbătorile creştine. Ori familia este cărămida lumii, iar femeia are un rol sacru în cadrul familiei. Ea este şi cu căderea şi cu ridicarea, de aceea este importantă… Îmi amintesc, la şaptesprezece ani am intrat în mănăstire şi am început o viaţă aspră. Am învăţat la Seminarul de la Cernica unde era multă exigenţă şi asceză. Stăteai un an de zile acolo şi nu plecai nicăieri. Acolo stăteai de Paşti, de Crăciun… Plângeam când mă uitam înspre nordul ţării noastre şi îmi ziceam: „Uite, măi, Neamţul şi noi stăm aici în Ilfov şi ne mănâncă ţânţarii!”…

Ce s-ar putea face pentru ţara noastră în aceste momente?

Să fie un guvern naţional care să fie ales de popor în nişte alegeri nobile fără tam-tamuri, fără atâta amar de cheltuială pe seama poporului, fără atâtea partide care trăiesc pe spinarea unei naţii. Cine întreţine toată mizeria asta a partidelor? E cea mai mare crimă într-un stat să fie atâtea partide care nu fac altceva decât să jecmănească şi să ia bani! Oamenii care umblă după măririle astea, care ţin cu tot dinadinsul să câştige, sunt cei la care Dumnezeu le ia minţile. Şi atunci omul nu mai vede cât rău este în el.

Dacă vrem să schimbăm ceva trebuie să schimbăm mentalitatea copiilor, a părinţilor, a şcolii şi a Bisericii. Vă dau un exemplu. Noi avem aici nişte copii care au crescut la mănăstire[1] şi nu se joacă cu jucăriile de acum, ci după ceea ce au văzut la biserică: cu Evanghelia, cu Apostolul, cu litia, îşi fac acolo altarul lor şi încep slujba în legea lor.

Ce ar trebui să facem ca să ne ridicăm spiritual?

„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie slugii Tale”. Dacă nu plecăm de aici, niciun savant din lumea asta nu scoate lumea din sărăcie, decât dacă se sprijină pe ajutorul puterilor cereşti.

Spuneaţi, referitor la cipuri, că dacă generaţia noastră le acceptă acum, cu siguranţă generaţia de mâine va accepta pecetea.

Păi da, aşa este, că şi o casă când arde, iese mai întâi puţin fum. Spun unii că trebuie să ne războim cu cipurile când ni se vor pune cu sila. Dar e târziu atunci!…

[youtube=https://youtu.be/i1gNeUOFDGs]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=jM9aQRFTKyE]

Gazeta de Maramureș: Cetăţeni de onoare ai Aiudului!

Din Râpa Robilor în galeria cetăţenilor de onoare. „Recursul la demnitate şi memorie” iniţiat de GAZETA de Maramureş a reuşit şi la Aiud. Săptămâna trecută, într-o manifestare solemnă, s-au decernat post-mortem titlurile de cetăţean de onoare arhimandritului Justin Pârvu, preotului Ilarion Felea şi savantului Mircea Vulcănescu. Un gest simbolic, prin care ne înălţăm noi, cei care aderăm astăzi la valorile şi crezurile pentru care ei au trăit şi au murit. Un gest de recunoştinţă pentru toţi cei care au suferit în temniţele comuniste.

Nicolae Steinhardt spunea că, până la urmă, poate există o singură virtute: curajul. Fără el, nicio altă virtute nu e posibilă. Şi, poate nu întâmplător, în greaca veche se foloseşte acelaşi termen pentru eroi şi sfinţi: heros.

Pentru că şi unii şi alţii se înalţă prin curaj: eroii pe „orizontală” deasupra celorlalţi oameni, iar sfinţii „pe verticală”, înspre Dumnezeu. Se spune că: „Exişti în măsura în care iubeşti; şi te înalţi în măsura în care te jertfeşti pentru această iubire”. continuare »

[youtube=https://youtu.be/VFBmiUKr8FE]

| Mănăstirea Paltin Petru Vodă, via Atitudini

Clopotul Inimii

de Marius Ianuș

Clopotul inimii bate ca fierul
peste al mănăstirii somn blând.
Părintele Iustin străbate cerul
cu pași nevăzuți, de sfânt.

De funia sângelui trage chiar pronia
neamului nostru rănit…
În Poiana Paltinului simți cum istoria
se reașează în mit.

Clopotul inimii bate-n clopotnița
trupului meu păcătos.
Părintele Iustin trece prin temnița
timpului nostru hidos.

Clopotul inimii bate-n clopotnița
turlelor mele de os.
Părintele Iustin străbate iar bolnița
și ne ridică de jos.

Clopotul inimii se ia la-ncercare
cu clopotul turlei de sus.
Și-n suflet, și-n Ceruri e sărbătoare
ținută de Domnul Iisus.

Că încă un sfânt din neamul românilor
s-a contopit în Mister.
Și că s-a-ntărit împotriva vrăjmașului
Garda noastră din Cer.

Citiți și: Sfânt din Aiud

Preacuvioase Părinte Stareţ Hariton, preacuvioşi, preacucernici Părinţi şi preacuvioase Maici, iubiţi credincioşi, onoraţi invitaţi şi onorată asistenţă

Cu toate că, în tradiţia liturgică şi pastorală a Bisericii Ortodoxe, se pune accentul pe evenimentul unic al Marii Treceri spre veşnicie al omului şi mai puţin pe cel al zilei de naştere, nu pot să trec cu vederea ziua de 10 februarie, când s-a născut Preacuviosul Părinte Arhimandrit Justin, cel care, prin viaţa sa jertfelnică şi frumoasă, a dat o semnificaţie deosebită şi începutului vieţii sale, prin felul cum a săvârşit călătoria, cum a dus lupta cea bună şi cum şi-a încheiat viaţa.

Întrucât iubitul nostru Părinte Justin a trăit firesc şi intens viaţa Bisericii, după învăţătura şi modelul Sfinţilor Părinţi, la toate nivelurile vieţii pastorale, consider că, cuvioşia sa, reprezintă pentru noi toţi, dovada palpabilă a lucrării harului în Biserica mântuitoare a lui Hristos şi a Neamului Românesc.

Cei care trăiesc în Biserică, nesocotind sau fără să lucreze în ei harul şi harismele Sf. Duh, trăiesc o himeră şi o amăgire, iar toată viaţa lor devine o închipuire nefondată sau „neîntemeiată fantezie”[1], cum ne învaţă Sf. Maxim Mărturisitorul. continuare »

Maicile de la Mănăstirea Paltin – Petru Vodă* îi cântă Părintelui de ziua sfinţiei sale (10 feb. 2013)

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=zxkQWW0IGBA]

EXCLUSIV: Cuvântul Părintelui la ultima sa aniversare pe acest pământ

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=aNZ_nfAQ9tQ]

Poezie închinată Părintelui Justin

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=idh-1sKQ_cE]

ULTIMA CHEMARE a Părintelui Justin la luptă împotriva dictaturii actelor cu cip

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=sh2DuSUpQs8] [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=nt1XAEAy5_4]

Sfinte Părinte Justin roagă-te pentru noi şi pentru pacea din mănăstirile tale!

* Numele complet al mănăstirii de maici, ales de Părintele Justin, este Paltin-Petru Vodă