Ne-am intors dintr-un mic pelerinaj prin Ardeal. Frumoase locuri, dar din ce in ce mai sarace din punct de vedere duhovnicesc. O reduta a Ortodoxiei este mica comunitate de maici de la Aiud, impreuna cu parintele Augustin. Intr-o discutie avuta cu parintele, sfintia sa ne-a indemnat sa avem multa evlavie la Sfintii Inchisorilor si sa-i cinstim cum se cuvine, avand in casele noastre icoane ce-i reprezinta, sa le citim acatistele si sa-i urmam in marturisirea dreptei credinte, pentru ca ei sunt primii care au cunoscut Fiara si ororile ei. Jertfa lor este un dar dat noua de Dumnezeu, ca sa avem exemplu de marturisire si rugatori in cer in aceste vremuri in care Fiara s-a dezlantuit asupra omenirii prin toate vicleniile. Minunile facute de Sfintii Inchisorilor, mai cu seama cele din ultima vreme sunt marturii ca ei vor sa ne fie aproape si sa nu-i “intristam”, daca nu-i cinstim cum se cuvine si nu le cerem ajutorul.

Pentru rugaciunile Sfintilor Marturisitori din temnitele comuniste, Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.

Un mic dar pentru cei care pretuiesc locul sfant de la Aiud. Comunitatea de acolo are mai nou o clopotnita si un drapel cu stema Romaniei pe el, care vestesc credinta si patriotismul celor care au murit intru Hristos.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=mzqlDXbjfbw]

CITITI si : Acatistul Noului Mucenic Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor (TEXT + AUDIO)

Pentru comenzi contactati editura Bonifaciu la tel. : 0755 276 934, 0747 110 212

O nouă carte de excepţie, îngrijită de Mănăstirea Diaconeşti a trecut din stadiul de manuscris în pangarele şi librăriile cu adevărat ortodoxe. Cartea se numeşte “Deţinutul profetic” şi este scrisă de Ioan Ianolide, autorul binecunoscutei  opere “Întoarcerea la Hristos”. În carte sunt cuprinse “referiri la vremurile apocaliptice , la dezastrul erei tehnologice, precum şi la misiunea Bisericii în aceste timpuri.” Mai jos vă redăm câteva extrase din carte spre a vă trezi interesul de a o citi în întregime :

Confruntarea apocaliptică nu trebuie văzută ca un război propriu zis, deşi are acest aspect, ci ca tentativă de a stăpâni lumea din toate punctele de vedere : spiritual, politic, economic, cultural, social, ştiinţific şi militar. Fiara vrea integral omul şi omenirea, cu toate cele spirituale ale ei, cât şi cu cele materiale, pentru toată viaţa şi pentru eternitate.
Există deci o încleştare apocaliptică pe plan politic, pe plan economic, pe plan artistic, în gândirea filozofică, în formele ştiinţifice, în orânduirile sociale, cât şi în conflictele militare.
Biruinţa lui Hristos şi deci a creştinătăţii trebuie să fie deplină în toate laturile şi domeniile vieţii omeneşti.

Omenirea se materializează, se mecanizează. Creştinii au pierdut dimensiunea mesianică, în timp ce evreii pompează ateismul pentru a dizolva toată cultura creştină.
Nu mai avem Dumnezeu, nu mai avem spernţa vieţii eterne, nu mai avem nădejdea vieţii veşnice.
Lumea e în mâinile lui Dumnezeu, dar ne întrebăm, cutremuraţi de răspunderi, ce fac oamenii ? Vin ei în întâmpinarea lui Hristos ? Mântuirea lumii trece prin credinţa oamenilor. În această perspectivă credem în misiunea noului Israel şi respingem iudaismul ca ateism antihristic. Fiara apocaliptică ucide pe cei care spun adevărul. Cu toată gravitatea situaţiei, cu toate riscurile vom mărturisi adevărul, chiar de vom fi ucişi, căci răstigniţi suntem de multă vreme.

Când forţele satanice ajung să cucerească puterea în lume, ele îşi fac oştiri ca să le apere, legi care să le orgnizeze, ideologii care să le justifice şi chiar religii care să-i înşele pe oameni. Creştinii nu trebuie să lase forţele satanice să cucerească puterea; iar dacă au cucerit-o, ei trebuie să-şi organizeze forţele şi să o învingă în numele lui Hristos.

Creştinismul e veghea şi puterea sfântă care răspunde de mântuirea lumii. Şi vai de creştinii ce nu corespund sfintei misiuni ce le este încredinţată, căci Dumnezeu va ridica şi din pietre pe alţi aleşi ai Săi, care să-I zidească Împărăţia.

Antihrist este un om, şi anume un om politic ce va stăpâni lumea descreştinând-o, satanizând-o şi pierzând-o.

Creştinii participă cu Hristos la mântuirea lumii, după cum antihrist participă cu fiii întunericului la pierzania lumii. Creştinii să nu uite că adesea fiii întunericului sunt mai înţelepţi, mai viguroşi şi mai puternici decât fiii luminii. Creştinii să înţeleagă că neprihănirea lor, energia şi puterea lor trebuie să depăşească şi să învingă şi pe a fiilor întunericului.

Creştinătatea va triumfa prin Hristos. El vine să desăvârşească şi să facă posibilă mântuirea lumii căzută în păcat.

Antihrist va fi biruit de Hristos.

Dintre forţele antihritice se distinge atitudinea evreilor, care poartă pe conştiinţă vărsarea sângelui nevinovat şi care în mod evident, printr-o îndrăcită patimă, luptă împotriva lui Hristos. Istoria ultimilor două mii de ani a poporului evreu este o concentrare antihristică.
Poporul evreu trăieşte în Hristos printr-o rămăşiţă. Apostolul Pavel crede că se va mântui întreg poporul evreu. Acesta este un eveniment pe care omenirea îl aşteaptă, dar care nu se poate produce decât prin sinceră pocăinţă şi smerită slujire.

A spune adevărul despre evrei nu este antisemitism, ci noi, creştinii, plini de iubirea ce L-a mistuit pe Hristos şi repetând-o în aceste vremuri tulburi, noi iubim cu adevărat poporul evreu şi ştim că numai prin Hristos este mântuirea lor. Tragedia evreilor este catastrofală prin solidaritatea întregului popor evreu cu Ana şi Caiafa. Strigăm deci tuturor evreilor în care mijeşte lumina credinţei, să părăsească satanismul, minciuna şi materialismul iudaic, să se încreştineze şi să se împace cu oamenii. Aşa după cum este evident din toată istoria antică şi modernă că neamurile nu pot tolera să fie stăpânite de evrei, aşa le spunem şi noi : să se integreze în omenire. Dacă râvna şi energiile antologice de care dispun vor fi orientate în sensul sacru al revelaţiilor divine, atunci poporul evreu ar fi fericit, cerurile se vor bucura şi oamenii îi vor iubi. Rasismul lor este absolut, materialismul lor le este în fire, minciuna este centrul gândirii lor pocite şi cu cât vor insista mai mult pe aceste coordonate, pe atât dezastrul lor va fi mai crud. Omenirea nu poate accepta nici tirania rasială a iudeilor, nici materialismul grosolan şi nici răstălmăcirea mentală a iudaismului. Prin decizia divină şi prin voinţa oamenilor, ei sunt sortiţi eşecului. Pieirea ta prin tine, Israele !

Deţinutul simte că într-un viitor previzibil puterea comunistă va fi anihilată.Şi totuşi el e trist şi îngrijorat.Trist este pentru că vede că aceia care au avut puterea comunizării ţării se profilează ca stăpâni şi ai lumii ce va veni.
Este îngrijorat pentru că înţelege că se deschid perspectivele unei tiranii mondiale fără oponenţi şi fără precedent. Viţelul de aur, zeul străvechi se arată azi ca o uzină atotputernică în spiritul omenirii. Lumea se închină maşinii. E o pseudo-religie a dogmelor materiale, a sensului material şi a finalităţii neantice. Statul care va avea monopolul armelor sofisticate, al ingineriei genetice şi al tehnicii de determinare a conştiinţelor va fi atotputernic şi va nimici omenirea. Nimeni nu garantează libertatea oamenilor în această civilizaţie, nimeni nu poate guverna forţele tehnologice în această civilizaţie.
De aceea omenirea trăieşte pe culmile disperării. Toate problemele lumii se află în Crucea lui Hristos şi a creştinilor, câte ori vom rătăci drumul, ori vom lenevi pe cale, să ne înapoiem la Evanghelie şi la Duhul Sfânt. Suferinţele ce ni se pricinuiesc au menirea biciuiască lenea noastră şi să ne lumineze minţile.

Ioan Ianolide, 1985

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=OJdjFeSYa8c]

Emisiunea se difuzeaza Duminică seara de la ora 23:30 şi este prezentată de Lucian Teohari.

Web : https://dupabloguri.ro

„În 1954, noi am sărbătorit învierea lui Hristos la 800 metri sub pământ într-o mină de plumb.
Personal am fost unul din cei care făceau curse cu acele vagoane joase pe care le foloseau în mină să care minereu; aşa că slujba mea era în principal să merg mult. Mulţi dintre noi munceam împreună.
Cum puteam să sărbătorim Paştele? Din freze am făcut clopote. Am luat toate bucăţile metalice de la frezele pentru rocă şi le-am pus pe o sfoară. Lovite toate cu o tijă metalică de la un capăt la celălalt al sforii făceau un zgomot minunat. Acela a fost momentul când anunţam începerea slujbei. Atunci am intrat în ascensor şi am coborât în locul unde se aranjase un altar şi cruci din bârne. A fost momentul vieţii noastre când am simţit o adâncă, religioasă tăiere a respiraţiei. Noi, preoţii am cântat tot ceea ce ştiam tare, profund, cu tot riscul. Eram cumva în afara noastră, nimeni nu se temea de pericol – era atunci sau niciodată; cu toţii eram într-un gând.
Când am intrat în ascensor, am intrat cântând „Hristos a înviat!“. Apoi am auzit pe cei care coborau de la suprafaţă în mină în locul nostru, am putut auzi cântecul lor în adâncime, în mină. Cântecul a început jos sub pământ, a continuat în ascensor şi la suprafaţă. Am intrat la duşuri cântând. După spălare ni se dădea ceai, dar atunci autorităţile ne-au încuiat în dormitoare două zile. După cele 2 zile, ne-au adunat pe toţi în faţa comandantului lagărului.
„Ştiţi de ce aţi fost încuiaţi, nu-i aşa? Când vă va intra în minte că sunteţi aici pentru reeducare? Când o să vă vină mintea la cap? Priviţi aici, băieţi! (şi au îndreptat ameninţător puştile lor spre noi). Toate vieţile voastre sunt în mâinile noastre: suntem cei care decidem ce se va întâmpla cu voi. Şi am decis că voi nu sunteţi buni de nimic. Vă vom împuşca pe toţi. Acum, toţi preoţii în dreapta mea!” Acolo am fost 20 de preoţi atât ortodocşi cât şi greco-catolici. Eu personal n-am ieşit, am stat împreună cu laicii. Apoi, comandantul a început din nou: „Acum, uitaţi-vă bine la ei! Vedeţi! Aceştia sunt cei care vă învaţă ideile lor politice. Aceştia sunt criminalii care vă bagă în cap ideea de Dumnezeu. Eu nu ştiu de unde au luat preoţii ideea de Dumnezeu. Hei, voi! îndrăzniţi să spuneţi că voi credeţi în Dumnezeu?! Oricine spune că mai crede în Dumnezeu să facă un pas în faţa mea, chiar acum!”
Ce puteam să fac? Nu am făcut pasul prima dată, dar acum trebuia să-1 fac. Mu am avut curajul în primul moment, dar de data asta mi-am spus mie că trebuia să recunosc ceea ce aşa şi era: credeam în Dumnezeu. Am păşit în faţă. Comandantul mă cunoştea foarte bine. „Hai, spune, de unde eşti?” I-am spus de unde sunt şi m-a întrebat: – „Crezi cu adevărat că există Dum¬nezeu, nu-i aşa?” – „Da!” – „Nu sunt mai mulţi decât tine? Hai să-i chemam pe toţi aici”. Şi au adunat toţi preoţii. Curtea lagărului era plină de gropi adânci şi pline cu apă. Superiorii ne-au alergat prin acele gropi timp de 2 ore. După aceea nici una din acele gropi nu mai era plină de apă, curtea a devenit ca o mlaştină murdară.”

extras din “Părintele Justin Pârvu şi bogăţia unei vieţi dăruită lui Hristos – vol I”

Astăzi după 55 de ani de la acele vremuri de prigoană, Bunul Dumnezeu ne bucură sufletele să-l vedem pe părintele Iustin slujind si rugându-se în continuare pentru neamul românesc. Mai jos puteţi urmări o înregistrare video din 20 aprilie 2009, cu parintele Justin citind Acatistul Invierii Domnului.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=zecAlmYVtXo]

Imagini din Joia Mare si Vinerea Mare

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=LuJKfb0daiA]

PROHODUL a fost CENZURAT pe ascuns de catre Patriarhie. Au fost eliminate din el 13 strofe pe motiv ca sunt “antisemite”…

– PASAJELE CENZURATE –

Din STAREA ÎNTÂI au fost eliminate total:

56. Urmaşii lui Iuda,
Din izvor adăpaţi
Şi cu mană săturaţi demult, în pustiu,
În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor.

58. Îngâmfat Israil,
Ucigaşe popor !
Pentru ce pe Varava, pătimaş, slobozi,
Iar pe Domnul pentru ce Îl răstigneşti ?

62. Pizmăreţ popor,
Ucigaş blestemat !
Ruşinează-te măcar, înviind Hristos,
De mahrama şi de giulgiurile Lui.

Din STAREA A DOUA au fost eliminate total:

33. Tu, ca Cel ce eşti
De viaţă dătător, Cuvinte,
Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit;
Ba chiar şi pe morţii lor îi înviezi.

42. O, neam jidovesc
Îndărătnic, ce-ai primit arvuna !
Cunoscut-ai ridicarea Bisericii;
Pentru ce dar pe Hristos L-ai osândit ?

51. O, iudeilor !
Ruşinaţi-vă măcar de morţii
Înviaţi de Dătătorul vieţii lor,
Cel pe Care, plini de pizmă, L-aţi ucis.

(Acesta din urmă este singurul caz în care nu a avut loc o eliminare totală, însă – esenţial pentru manipulatori – a fost schimbat “O,iudeilor !” cu “Fariseilor” !!!).

61. Cel făr de-nceput,
Veşnice Părinte, Fiu şi Duh Sfânt,
Întăreşte stăpânirea mpăratilor
Împotriva duşmanilor, ca un bun.

Din STAREA A TREIA au fost eliminate total:

7. Cei hrăniţi cu mană
Lovesc cu piciorul
În Binefăcătorul.

9. O, ce nebunie !
Pe Hristos omoară
Cei ce-au ucis pe profeţi.

12. Zis-a înţeleptul:
“Groap-adâncă este
Gâtlejul jidovilor.”

13. La viclenii jidovi,
Căile lor strâmbe
Curse şi ciulini sunt.

24. Pier răstignitorii,
Împărate-a toate,
Dumnezeiescule Fiu.

25. Toţi pier, împreună,
În groapa pierzării,
Bărbaţii sângiuirilor.

Asa arata Prohodul inainte sa il cenzureze Patriarhia :

PROHODUL NECENZURAT !

Va recomandam aceasta carticica cu Prohodul intreg si neschimbat :

Unii spun adevarul…[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=ar-Me6HdTbA]

Aceasta ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si saptamana Patimilor, are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere. Primele trei zile se constituie intr-un prolog al Sfintelor Patimi ale lui Hristos. Luni si marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie deja de Sfintele Pasti, astfel ca Biserica a rinduit ca fiecare credincios sa ia aminte in aceasta zi la doua exemple: cel al pacatoasei desfrinate, instrainate de Dumnezeu (dar care aducind in aceasta zi, cu mare cainta si cu lacrimi, mir de mult pret si ungindu-L pe Hristos, devine mironosita) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vindut, tot astazi, pentru treizeci de arginti fariseilor si carturarilor ce voiau sa-L ucida). Gestul lui Iuda a facut ca, mai tirziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, ea fiind, alaturi de vineri (ziua in care Iisus a fost rastignit), una din cele doua zile ale saptaminii in care trebuie sa posteasca crestinii de-a lungul anului.
Patru lucruri sint praznuite in Joia Mare: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida. Joi este si ziua in care gospodinele trebuie sa vopseasca ouale in rosu, urmind ca in Simbata Mare sa coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. “Astazi a fost spinzurat pe lemn Cel ce a spinzurat pamintul pe ape”. Aceste cutremuratoare cuvinte sint rostite de preot inca din seara Sfintei Joi, cind acesta iese din Sfintul Altar purtind in spate Crucea lui Hristos.
In Vinerea Mare nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, pentru ca Insusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, si se tine post negru. Aceleasi lucruri sint valabile si pentru Simbata Mare. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tinguirii lui Hristos, Care se afla acum in mormint. La sfirsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfintul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfintul Aer este o pinza de in sau de matase, de catifea sau de musama pe care se afla imprimata, brodata ori zugravita icoana inmormintarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui Hristos.
In intervalul acesta dintre rastignirea pe cruce si Inviere, pentru ca moartea Lui sa nu para iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lasat trupul Sau sa zaca in mormint trei zile si in acest timp S-a coborit cu sufletul la iad, sfarimindu-i portile. Traind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit sa ne arate ca este posibila o viata spirituala, biruitoare si fericita, si fara de trup. Pina la El, oricine murea se ducea la viata chinuita din iad, intrucit toti treceau pragul eternitatii cu sufletul transfigurat de pacat. Aceste trei zile de viata ale lui Iisus cu sufletul despartit de trup formeaza inceputul Raiului. Incepind din acest moment, sufletele celor drepti sint asezate in Rai pina la Invierea lor cu trupurile. Aceasta inviere, numita si Invierea de Obste, va avea loc la a doua venire a Mintuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorit la iad a fost acela de a incredinta si celor de acolo, care au trait pe pamint inaintea Sa, Vestea cea buna a mintuirii neamului omenesc de sub robia diavolului si a pacatului.
Pentru a simti macar o farama din bucuria pascala cea mai autentica trebuie sa ne pregatim in aceasta saptamana in care, ca si pe o scara cu sase trepte, urcam spre Inviere, atit sufletul, cit si trupul, inasprind postul pe cit sta in putinta fiecaruia. Cei care nu s-au infrinat deloc pina acum este bine ca macar in aceste ultime zile, care sint si cele mai importante din Post, sa o faca, stiind ca, dupa cum spune Sfintul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intii la Hristos.

Agatanghel trăia la 1273 în insula Rhodos. Pentru viaţa lui îmbunătăţită, Dumnezeu i-a făcut nişte descoperiri. Şi el reprezintă viziunea pe care a avut-o, începând cu Renaşterea, despre care spune că în perioada aceea oamenii se vor întoarce la antropocentrism. Trupul omului a devenit atunci beatificat – în toată creaţia Renaşterii vedem această frumuseţe a trupului omenesc expusă la stadiile cele mai grandioase, un fel de infuzie păgână în creştinism care a dus la această idealizare a trupului, încă stăpână în Apus, până astăzi, în forma de gândire catolică – satisfacţia vieţii pământeşti; toţi sfinţii, Maica Domnului, Dumnezeu chiar, sunt prezentaţi în frumuseţea aceasta trupească, spre deosebire de Bizanţ, care sublimează trupul, îl transfigurează. Trece Agatanghel şi ajunge la revoluţia de la 1789, marea revoluţie franceză, pe care o prezintă ca momentul în care oamenii înlocuiesc Raţiunea Divină ca subiect de adoraţie, cu raţiunea omenească. Aşa s-a şi întâmplat, zeiţa raţiunii a fost arborată ca simbol al acestei revoluţii. Şi lasă să se înţeleagă că degringolada va duce la nişte stări de degradare extraordinară a vieţii spirituale europene. Ajunge la revoluţia de la 1848. (În proorocie erau aceşti ani înscrişi ca ani exacţi.) Şi după ce vorbeşte despre revoluţia de la 1848, începerea descompunerii marilor imperii, ajunge la 1920, la constituirea statelor naţionale. Ce m-a impresionat în mod deosebit a fost ceea ce spunea despre Ţara Românească:
„În vremea aceea, (1920) va apare în ţara aşezată pe Carpaţi până la Dunăre, ţara de la gurile Dunării, sau ţara Lupului, va apare Fiul Omului încins cu sabia de arhanghel. Acesta va face o organizaţie numita Legheon, iar membrii acestei organizaţii vor fi persecutaţi, vor fi închişi, omorâţi la răspântii de drumuri, mulţi vor fugi peste hotare persecutaţi fiind de capul statului şi de poporul vrăjmaş lui Dumnezeu. Şi în timpul acesta tot poporul acesta de pe Carpaţi şi alte popoare vor intra în mare suferinţă, dar după o vreme, Maica Domnului şi Sfântul Ioan va aduna sângele lor în potire şi se va prezenta cu el în faţa tronului Fiului Său. Şi nu pentru vrednicia lor, ci pentru rugăciunile Maicii Sfinte, cei ce vor mai fi rămas vii vor fi scoşi afară din temniţe”. Fraţilor, noi suntem obiectul acestei minuni! Ne cutremurăm gândindu-ne de atenţia care ni s-a dat, nu pentru vrednicia noastră, ci pentru rugăciunile Maicii; e un dar special pe care Maica Domnului îl face neamului nostru, să mijlocească la Fiul ei rugăciuni pentru noi, pentru condiţia noastră. Noi am fost obiectul acestei minuni, pe noi ne-a scos Maica Domnului din închisoare! Şi socotesc eu că nu ne-a scos la întâmplare. Deci până la eliberarea noastră noi am putut să urmărim împlinirea acestei proorocii care este pe 700 de ani, 1273-1973. Rămâne să se împlinească această ultimă parte a proorociei, care continuă: „Şi atunci va porni de pe culmile acestei ţări o acţiune de încreştinare a tuturor neamurilor”, şi aici noi ne-am cutremurat. Iată deci misiunea neamului nostru, iată harul pentru care Maica Domnului a intervenit. Noi nu suntem decât nişte mărturisitori; din punct de vedere biologic suntem terminaţi, dar din punct de vedere spiritual avem datoria de a lăsa nişte mărturii pentru generaţiile care ne urmează, şi dumneavoastră, care sunteţi tineri, vă revine o misiune extraordinară, şi trebuie să vă pregătiţi foarte serios pentru acest act de jertfă pe care va trebui să-l prestaţi în faţa lumii întregi. Dacă noi am avut misiunea să mărturisim aici, deşi în toată lumea s-a răspândit despre aceasta, dumneavoastră va trebui să preluaţi această ştafetă pe plan mondial, şi iată, zic eu că bătălia deja a început. Orice minune este contestată, pentru că mărturisitorul nu vorbeşte de la sine, el este un investit haric şi săvârşeşte un act de continuitate. Niciodată apostolii, mai pe urmă ucenicii lor, şi episcopii şi preoţii, nu s-au auto-investit; ei au primit investitura invocându-se asupra lor harul special al preoţiei. Când Dumnezeu alege, rânduieşte mai bine zis, ca cineva să realizeze şi din punct de vedere social o lucrare în planul istoric, îl pregăteşte încă din pruncie, în chip potenţial el posedă nişte daruri pe care le dezvoltă, îşi dă seama de ele, le face să ajungă la formele cele mai înalte, şi putem să ne dăm seama de ce toţi care au fost pe linia aceasta a mărturisirii, de ce n-au cedat în faţa tuturor adversităţilor şi adversarilor, văzuţi şi nevăzuţi: pentru că aveau conştiinţa misiunii pe care trebuiau să o îndeplinească. Şi fără intenţia de a denigra sau minimaliza meritele altora din punct de vedere intelectual, artistic, organizatoric; toate acestea, dacă nu sînt puse în slujba adevărului pe linia descendentă, servesc altcuiva. Dumnezeu nu ia darurile cu care ne-a investit, dar tu le oferi altcuiva. Şi atunci tot ce ţi-a dat Dumnezeu se întoarce împotriva ta. Noi avem certitudinea că nu suntem înafara harului pentru faptul că ori de câte ori am făcut această mărturisire a adevărului ni s-au opus cei care n-au putut să-şi justifice actele pe care le-au săvârşit. În numele cui vorbesc ei? Domnul Trifan avea un cuvânt: “cui slujeşti”? După martiriul Sfântului Arhidiacon Ştefan, creştinii s-au răspândit şi au trecut dincolo de hotare, propovăduind Evanghelia. Deci această risipire determinată de prigoana care începuse, a făcut să se împânzească lumea cu cuvântul Adevărului, a fost o împrăştiere a seminţei, vântul care a purtat pe aripile lui polenul pentru a fecunda şi celelalte suflete să rodească în Hristos toate neamurile.

Îndrăznesc, fără intenţia de a-l jigni pe marele nostru Petre Ţuţea, să spun un lucru care pare puţin contradictoriu faţă de ceea ce a afirmat el. El a spus că „istoria reprezintă paşii lui Dumnezeu pe pământ”. Ar fi foarte bine dacă ar fi aşa. Dar observăm că aceşti paşi nu sunt întotdeauna la înălţimea dumnezeirii; oare calcă Dumnezeu strâmb? Ca metaforă, e frumos ce spune Ţuţea, dar mi se pare că din punctul de vedere al adevărului, istoria ar fi altceva, ar fi răspunsul lui Dumnezeu la atitudinile noastre. Deci Dumnezeu nu intervine în actul libertăţii voii noastre, noi facem ce vrem. Dacă intrăm în concordanţă cu Voia Lui, atunci şi pasul nostru se înscrie în pasul Lui, dar dacă nu, atunci pasul strâmb l-am făcut noi, Dumnezeu rămâne drept în judecăţile Lui. Deci istoria ar fi, după părerea mea, reflectarea atitudinii noastre din planul acesta imanent, în planul transcendent. De aceea pentru omul politic este cea mai mare nenorocire în momentul când îşi închipuie că el, pentru el, pentru comunitatea lui naţională, ar putea face altceva spre binele ei decât ar vrea Dumnezeu. De aceea, actul politic trebuie să concorde cu actul moral, cu actul spiritual. Dacă iese din această concordanţă, atunci istoria este o tragedie. Şi la acest act de conştiinţă, cea mai mare contribuţie o au pedagogii. Dacă învăţătorul nu are conştiinţa că ceea ce predă el ucenicului, elevului, va determina în acesta o poziţie pro sau anti hristică, dacă nu are această conştiinţă pedagogul, el va provoca o serie întreagă de nenorociri, zidind în sufletul acestuia libertinajul. Copilul trebuie îndrumat, trebuie educat de mic, de la ţâţă, să cunoască pe Dumnezeu şi să împlinească Voia Lui.
Importul cel mai mare este în actul cunoaşterii şi actul trăirii. Cunoştinţa simplă la sfârşit ne va acuza mai mult pentru că am ştiut şi n-am făcut. Împlinirea, măcar în parte, ne va îndreptăţi că măcar atât cât am cunoscut am împlinit. Mereu suntem datori pe planul împlinirii faţă de ceea ce cunoaştem, dar Dumnezeu are în vedere actul strădaniei noastre, al efortului nostru. Niciodată nu ajungem la starea cea mai înaltă, la împlinirea desăvârşită a cunoştinţelor despre Dumnezeu. Dar Dumnezeu completează, cu darul Lui, având în vedere strădania noastră, ceea ce ne-a lipsit. Şi pentru omul politic, chiar dacă n-a putut să facă întocmai ceea ce şi-a propus pentru împlinirea Voii lui Dumnezeu, dar măcar să se fi străduit să împlinească această voie, să nu ducă neamul în rătăcire. Să aducem neamul la Biserică! Atunci se liniştesc toate, şi vin şi celelalte binecuvântări: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă.”

Cititi mai mult in numarul 5/2009 al revistei ATITUDINI

Pentru abonamente :

e-mail:
[email protected]
telefon:
0788 355 239

Din cuprins :

PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU, VOIEVODUL ORTODOXIEI ROMÂNEŞTI,Parintele Justin Parvu: Intreaga crestinatate este rastignita pe cruce, NU-MI PARE RĂU CĂ SUNT ROMÂN, CE FEL VA FI SEMNUL FIAREI?, Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos, cheia anihilării terorismului internaţional, BISERICA ORTODOXĂ ŞI DOCUMENTELE ELECTRONICE, ACESTEA SUNT VREMURILE! SUNTEM SUPUŞI LA CERNERE!, NEAMUL ROMÂNESC SE VA RIDICA DIN NOU, PROOROCIE DESPRE ROMÂNIA, MARTIE MAGHIAR – O RANĂ PE TRUPUL ROMÂNIEI
… si multe altele.

AVERTISMENT : “Nu va inselati !” Moldova va avea soarta Romaniei daca nu veti invata din gresesile noastre. NU UNIUNEA EUROPEANA ESTE SOLUTIA !!! Ci UNIREA Moldovei cu Romania si iesirea Romaniei din UE !!! Este nevoie de un partid national ORTODOX pentru a infaptui aceasta !

A inceput asa : Protestele anticomuniste din Chisinau , 6-7 aprilie, 2009

Proteste cu victime la Chisinau

Voronin in 2009 ca Ceausescu in 1989

Acest mare conflict nu va putea fi aplanat, sau măcar limitat decât în duh creştin autentic. Numai în acest duh România poate şi este datoare să-şi ofere serviciile. Desigur, problema nu este deloc simplă din mai multe puncte de vedere. Întâi, pentru că părţile beligerante refuză parcă să vadă cauzele adevărate ale conflictului, care au deja o „tradiţie” de zeci de ani. Ce vor în fond „teroriştii” islamici? În esenţă, ca americanii să nu mai facă legea în ţările lor. Dar „americanii”? Să nu mai fie ţintă teroriştilor aşa cum s-a întâmplat de multe ori în ultimii ani, dar nici să piardă controlul în aceste ţări musulmane, cu deosebire în zona Orientului Mijlociu (se înţelege, controlul economic, politic, militar)… Am folosit mai sus ghilimelele pentru „terorişti” şi „americani”, întrucât nu prea se cunoaşte (sau puţini cunosc!) identitatea lor. Mai ales, nu se ştie cât de „americani” sunt cei care fac legile, atât în ţinuturile musulmane, cât în însăşi America…În consecinţă, actuala ripostă „americană” şi această „pedepsire” în care este târâtă, cu sau fără voie, nu urmăreşte de fapt alte interese ale aceloraşi americani, fără identitate precisă. Apoi, de cealaltă parte, segmentul fanatic şi fundamentalist al islamicilor, se pare că vrea să pună tot mai mult piciorul în teritorii creştine care
nu le-au aparţinut niciodată, în care au fost primiţi cu bunăvoinţă cândva, aşa cum s-a întâmplat cu unele zone din fosta Iugoslavie, iar acum se declară proprietari şi ridică moschei fără să ţină seama de nimeni şi de nimic. De aceea, este foarte greu, dacă nu cumva imposibil să ne dăm seama cine sunt teroriştii şi cine sunt cei terorizaţi de fapt. Acestei nebuloase i se adaugă şi o sumedenie de diversiuni, propagate şi alimentate copios de mass-media (inclusiv cea românească), cârmuită din umbră de comandanţi care dispun de fonduri fabuloase, cu care, în opinia lor, pot cumpăra orice, oriunde.
Căci este de-a dreptul grotesc, dar şi revoltător, să observi cum unele canale mass-media (atât radio-tv, cât şi ale presei scrise) se fac pur şi simplu că plouă în loc să spună lucrurilor pe nume, obiectiv, sine ira et studio, de teamă să nu fie acuzate, chipurile de xenofobism, antisemitism, etc. Mai degrabă, de fapt, de teamă să nu-şi piardă „mărinimoşii” finanţatori. (Apropo, de ce nu ar fi acuzate şi de „antiromânism”, în condiţiile în care prezintă, într-o proporţie excesivă, total nepedagogic, numai relele şi murdăriile din societatea românească?). Dar, cauza-cauzelor declanşării şi întreţinerii conflictelor, constă în faptul că, atât creştinii „americani”, cât şi „teroriştii” islamici, gândesc şi acţionează departe de duhul Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos. Evident, trebuie să fim realişti şi să înţelegem că nici unii, nici alţii nu vor lua în seamă degrabă mesajul iubirii evanghelice, al toleranţei, al bunei-convieţuiri ş. a. Asta nu înseamnă însă, că nu trebuie proclamat, nu trebuie propus spre analiză, mai ales marilor puteri, ai căror şefi se declară creştini şi depun jurământul pe Biblie. Cu deosebire, nu avem dreptul să nu sperăm că într-o bună zi, printr-o fericită trezire a conştiinţelor, părţile beligerante vor recepta, în sfârşit, mesajul evanghelic. Aceasta trebuie să fie, credem, „oferta” României, ca de altfel a tuturor ţărilor creştine.
Nu culoare de zbor pentru bombardierele „americane”, sau promisiuni care în esenţă proclamă, la rândul său, pacea, facerea de bine, toleranţa, etc. E adevărat, nu la înălţimea Evangheliei, dar suficient cât adepţii lui să nu mai facă victime pentru a-şi cere şi apăra drepturile elementare.
În sfârşit, pentru ambele tabere (inclusiv pentru susţinătorii lor), trebuie notate spre luarea aminte două afirmaţii, cu valoare veşnică şi universală ale Mântuitorului:
1. „Cine scoate sabia, de sabie va pieri!” (Mt. 26:52);
2. „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!” (Mt. 5:9).

de Preot Gheorghe Calciu Dumitreasa

articol preluat din numarul 5/2009 al revistei ATITUDINI

Pentru abonamente :

e-mail:
[email protected]
telefon:
0788 355 239

Din cuprins :

PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU, VOIEVODUL ORTODOXIEI ROMÂNEŞTI, NU-MI PARE RĂU CĂ SUNT ROMÂN, CE FEL VA FI SEMNUL FIAREI?, BISERICA ORTODOXĂ ŞI DOCUMENTELE ELECTRONICE, ACESTEA SUNT VREMURILE! SUNTEM SUPUŞI LA CERNERE!, NEAMUL ROMÂNESC SE VA RIDICA DIN NOU, PROOROCIE DESPRE ROMÂNIA, MARTIE MAGHIAR – O RANĂ PE TRUPUL ROMÂNIEI
… si multe altele.

Priviti, marete umbre : Mihai, Stefan, Corvine
Romana natiune, ai vostri stranepoti
Cu bratele-narmate, cu focul nostru-n vine,
Viata-n libertate, ori moarte striga toti.

Romani din patru unghiuri, acum ori niciodata,
Uniti-va in cuget, unitiva-n simtiri !
Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furata
Prin intriga si sila, viclene uneltiri !

Preoti cu crucea-n frunte, caci oastea e crestina
Deviza-i libertate si scopul ei prea sfant;
Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina
Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost’pamant.

Iubiţi fii ortodocşi,

Cu multă durere asist, în ultima vreme, la ultimele pătimiri ale Creştinătăţii. Acest cip care vrea să substituie chipul lui Dumnezeu din om este un război la adresa Creştinătăţii şi a persoanei umane, în general. Războiul a început din plin şi ne-a găsit, se pare, nepregătiţi, încât deja am obosit şi suntem istoviţi de atâta confuzie şi polemică pe seama acestui subiect. Dar uităm un aspect, dragii mei. Oare Mântuitorul, când S-a rugat în grădina Ghetsimani să I se îndepărteze paharul pătimirilor, şi nu a fost ascultat, a pierdut? Oare care este biruinţa noastră? Oare nu crucea ne deschide porţile învierii? Am luptat deja până la sânge şi am simţit cuiele piroanelor încât să nu mai putem striga către Tatăl ceresc şi să renunţăm la luptă? Nu este uşor deloc, cum nici Însuşi Mântuitorului Iisus Hristos nu I-a fost. Dar ce a făcut Hristos în vremea pătimirii Sale pe cruce? A ridicat privirea către Tatăl ceresc şi a răbdat toate cu dragoste. De unde mai primea Mântuitorul putere să rabde pe cruce? Din inima iertătoare faţă de toţi cei ce L-au prigonit. Fără aceste două arme, nu putem rezista pe acest front, dragii mei: nădejdea, având ochii aţintiţi asupra Dumnezeului nostru şi dragostea faţă de toţi, şi faţă de cei ce ne prigonesc.

Inamicul a căutat prin mijloace diversioniste şi prin dezinformare să împingă la descurajare atât în forţele noastre, cât şi în viaţa politică şi cea religioasă. Bineînţeles că încrederea noastră nu vine de la nici un partid politic, ci numai de la Părintele luminilor, de unde vine toată înţelepciunea.

Reprezentanţii ţării noastre, care au căpătat voturile acestui popor prin cerşetorie şi de multe ori minciună, au trădat astăzi pe fraţii lor, dându-ne pe mâna vrăjmaşului cip, arma diavolului prin care se urmăreşte o înrobire atât a trupului cât şi a sufletului unei puteri străine, potrivnică Dumnezeului nostru.

Atât de mult ne iubesc conducătorii noştri, încât nu au binevoit să informeze câtuşi de puţin acest popor cu privire la introducerea cipurilor în actele noastre de identitate. Fraţi români, este totuşi identitatea noastră! Cui ne-o vindem? Ce încredere să mai avem în conducătorii noştri când ei, în timp ce noi luptam cu râvnă împotriva paşapoartelor cu cip, au votat „tacit” buletinele cu cip? Să vedem ce argumente ne vor mai oferi acum! Dacă paşaportul era un drept şi nu o obligaţie, oare buletinul tot un drept va fi? Vedeţi cât de mult ţin conducătorii noştri la părerea unui popor? Ce drepturi ne apără ei? Şi ce drepturi mai avem, de fapt?

Dacă e corect şi cinstit ceea ce se face, de ce nu se mediatizează, de ce nu se face cunoscut acestui popor? Aceste probleme capitale, de o importanţă covârşitoare, se dezbat, însă, la întuneric. Oare ce au de ascuns? Oare ce dictatură ni se mai pregăteşte de data aceasta? Port în trupul şi în sufletul meu urmele unei dictaturi comuniste, care s-a arătat ca o fiară spurcată ce nu suferea nici cuvântul Dumnezeu să îl audă. Dacă eram închişi pentru nesupunere faţă de partid, ce aveau cu credinţa noastră? Căci, să ştiţi: În închisori nimic nu-i deranja mai mult decât Dumnezeul nostru şi principalul motiv de tortură de fapt acesta era: „Mai crezi, măi, banditule, în Dumnezeu?”. Dar dacă lupta împotriva Dumnezeului nostru şi a libertăţii noastre era pe faţă, acum vin cu vicleşug, cu crucea şi icoana în mână şi cu diavolul în suflet, pentru că ei sunt vânduţi puterilor străine, banilor şi puterii de stăpânire. După ce că ne-au vândut ţara, acum să ne vândă şi identitatea noastră? Şi de ce să ne-o dăm de bună voie? Ce drepturi îşi arogă ei? Oare ce suflet au avut parlamentarii care au vândut identitatea acestui neam, pentru care şi-au vărsat sângele strămoşii noştri? De ce să o vindem de bună voie pe preţ de nimic, precum odinioară Iuda L-a vândut pe Hristos pe 30 de arginţi? Nu se ruşinează în faţa mormintelor sfinte, ale lui Ştefan cel Mare, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu şi toţi vajnicii noştri voievozi şi conducători?

Prin urmare, dintre posibilele alternative legale, îndemn poporul: Să cerem referendum! Este pământul ţării noastre, al strămoşilor noştri, care au luptat cu jertfă şi dăruire de sine ca să ne predea nouă acest testament al unei ţări creştine, libere. Avem dreptul să decidem asupra sorţii acestui pământ în care ne-am născut şi asupra acestui suflet, pe care ni l-a dat Dumnezeu şi nu omul. Aici, la mănăstirea noastră, s-au adunat în jur de patru sute de mii de semnături împotriva actelor biometrice. Oamenii vin disperaţi şi îmi cer sfatul. Să cerem de data aceasta referendum! Aşadar vom face tabele cu noi semnături, în care să cerem să ne împotrivim actelor electronice prin referendum! Să semnăm cu convingere sinceră, încercând să mai salvăm ceva din căderea în care ne aflăm. Anul acesta sunt alegeri şi campania electorală deja a început. Toate pregătirile pentru alegeri, toată maşinaţia aceasta în care se folosesc sume enorme de pe spinarea unui popor sărăcit şi minţit, nu este decât un alt scenariu pregătit după ani de cârdăşie murdară cu interese străine poporului nostru.

Cu toate că ne aflăm într-o situaţie anevoioasă, nimeni nu explică poporului – nici presa, nici televiziunea, nici predicile din faţa sfântului altar – adevărul care stă în spatele acestor lucruri. Toţi au ajuns la o tăcere asemenea unei trădări evidente, încât nu în zadar spune Psalmistul: „Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut, nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.” (Psalmi 13:3) Împingerea acestui popor spre păgânism, spre necredinţă, şi în acelaşi timp spre pierderea identităţii lui şi înstrăinare de obiceiurile şi tradiţiile lui, cât şi înrobirea faţă de nişte concepţii străine care nu ne-au aparţinut niciodată nouă, românilor, şi nici ortodocşilor, va aduce numaidecât judecata aspră a lui Dumnezeu asupra noastră. Şi cu cât vom fi noi mai laşi, cu atât şi mustrarea va fi mai aspră.

Aşadar, fiecare creştin botezat în numele lui Iisus Hristos este dator să îşi apere credinţa cu preţul vieţii, fără să aştepte dispoziţii oficiale. Ci, temându-ne mai cu seamă de judecata lui Dumnezeu decât de a oamenilor, să facă fiecare după puterea sa tot ce îi stă în putinţă, să lupte împotriva instaurării acestui nou sistem de dictatură!

Am spus-o şi o repet: Atunci când nu va mai fi cine să apere credinţa predată de însuşi Sf. Apostol Andrei, acea credinţă e moartă, după cum moartă va fi şi soarta acelui popor. Noi am încercat, aşa nevrednici cum suntem, să păstrăm neştirbită predania Sf. Apostol Andrei, care a sfinţit cu picioarele sale pământul acestei ţări, propovăduind Evanghelia păcii. Noi altă predanie nu vom primi decât aceasta. Şi înger din cer de ar veni să ne spună că Sf. Andrei s-a înşelat când ne-a învăţat creştinismul, noi nu îl vom primi, ci ca un lepădat şi spurcat îl vom socoti. Nu osândim pe nimeni care trăieşte paşnic în credinţa lui, chiar dacă este potrivnică Evangheliei lui Hristos, ci numai pe aceia care încearcă cu neruşinare să ne schimbe nouă credinţa pecetluită cu Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dacă alţii s-au spălat pe mâini de sfânt Sângele Lui, noi binevoim mai degrabă să ne spălăm în Sângele Lui şi să ne îmbrăcăm în cămaşa Lui, în care ne-am şi botezat.

Fraţi români, nu sfâşiaţi cămaşa lui Hristos! Nu vă spălaţi de Sângele cu care El ne-a pecetluit şi ne-a făcut moşteni Împărăţiei Lui.

Ci mai degrabă să ne rugăm ca prin rănile Lui să se tămăduiască rănile noastre; prin sângele Lui să se curăţească sângele nostru; ca prin capul Lui cel aplecat pe Cruce, să se înalţe capetele noastre pălmuite de cei potrivnici; ca prin sfintele Sale mâine pironite de cei fărădelege să ne tragă şi pe noi din prăpastia pierzării, precum Însuşi a făgăduit.

Aşadar nu prin forţele noastre stinse vom nădăjdui, ci în puterea Dumnezeului nostru, a Căruia este cinstea şi slava, în veci. Amin!

Arhim. Justin Pârvu, Mănăstirea Petru Vodă
1 aprilie, la prăznuirea Sf. Cuv. Maria Egipteanca

SEMNATI IMPOTRIVA ACTELOR CU CIP si luati picatura de har de la Dumnezeu pentru a marturisi mai departe.

Tabelele cu semnaturi pe care le sa le aduceti personal la : Manastirea Petru Voda, Comuna Poiana Teiului, Judetul Neamt.

MATERIALE NECESARE PENTRU REFERENDUM :

Cont Campanie

Fundația Petru Vodă
BCR Piatra Neamț
RO53RNCB0196 0277 8463 0002

Criza economică a lovit întreaga lume. Nici nu putea fi altfel într-o lume care este tot mai interdependenţă şi mai asemănătoare. În acelaşi timp intensitatea acestei crize economice este mai mare în ţările mai sărace şi cu economii fragile. Între aceste ţări se numără şi ţările din răsăritul Europei şi cu ele România.

În România sistemul bancar şi financiar a suferit şi va suferi majore corecţii datorită supraextinderii şi datorită unor speculaţii care se dovedesc a fi fost iresponsabile. Oricum în momentul de faţă datoria externă a statului creşte, inflaţia se accelerează, moneda naţională (“leul”) îşi pierde din valoare. În acest condiţii dezvoltarea economică stagnează, ba chiar se proiectează o anume constricţie, creşte şomajul, sunt reduse salariile, sunt reduse cheltuielile sociale. Vrând, nevrând toţi oamenii trebuie să “strângă cureaua” pentru a face faţă greutăţilor care vor fi, să sperăm, temporare. Totuşi în aceste condiţii, o recentă decizie a Statului, în conivenţă cu Patriarhia Ortodoxă (ajunsă o tipică instituţie cleptocrată) suprinde. (Am mai avut prilejul să spun că în România există un sistem al “cleptocratiei”. “Cleptocraţie” un regim controlat de oameni care au ca “ideal” intereseul personal, prin orice mijloace şi imediat.) Acea decizie nu este altceva decât o sfruntată provocare.

Din motive politice, administraţia României a decis să mărească, repet de la Bugetul de Stat deci pe spinarea omului de rând, salariile “popimii” cu peste o treime. Cu toată siguranţa asta este consecinţa sprijinului dat de către Patriarhiei administraţiei Băsescu şi împrejurării că Patriarhia s-a subordonat total scopurilor politice ale unei administraţii politice vremelnice.

De bună seamă că populaţia României a rămas consternată de această măsură sfruntată şi protestele riscă să ducă la o dramatică întoarcere de opinie, ostilitate, faţă de Biserică. O consecinţă cu totul nefericită căci vinovaţi sunt membrii nevrednici ai clerului, în frunte cu Patriarhul Daniel, “Prea Fericitul 33”, “Patriarhul Bogăţiilor”, şi nu Biserica Ortodoxă.

Adăugând paie peste foc, Patriarhul 33 a slobozit, în 19 Februarie, 2009, un “comunicat” în care spunea, nici mai mult şi nici mai puţin, decât că mărirea salariilor este necesară pentru a promova interesele Statului, în interior şi în exterior.

Gura mincinosului adevăr grăieşte!

Căci cu adevărat, Patriarhia cleptocrată nu mai este alta decât un instrument de promovare al intereselor clasei politice amorale care conduce azi România.

Cu atâta mai trist este că unii membrii ai “Comisiei de Dialog”, aşezată pentru a cerceta relaţiile dintre Episcopia “Vatra” şi entitatea adusă în existenţa de către comunişti în Lumea Nouă în 1950, aşa zisa “Arhiepiscopie Misionară”, deci, aceşti membrii, conştient sau inconştient continuă să promoveze proiectul unei iresponsabile subordonări, “uniri”, sub oblăduirea Patriarhiei cleptocrate. Fără îndoială că acest proiect nefericit nu ar face decât rău comunităţii Româno-Americane şi Româno-Canadiene. Un rău care ar însemna chiar punerea la îndoială a loialităţii acestor comunităţi faţă de Lumea Nouă.

un articol de Alexandru Nemoianu sursa : Rafael Udriste

Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români
şi Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi Români
Proiectul noului Cod Penal – o jignire la adresa valorilor creştine ale poporului român

Membrii filialelor Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români şi ai Ligii Tinerilor Creştini Ortodocşi Români din întreaga ţară, întruniţi la Consfătuirea Naţională în perioada 19-22 martie 2009 la Iaşi, luând act de ultimele modificări de pe scena publică românească, au hotărât să adreseze clasei politice, societăţii civile şi instituţiilor statului – membrilor comisiei de dezbatere al noului Cod Penal, precum şi membrilor Guvernului României, Domnului Emil Boc – Premierul României, Administraţiei Prezidenţiale, Domnului Traian Băsescu – Preşedintele României – prezenta scrisoare deschisă prin care avertizează factorii decizionali cu privire la consecinţele noului Cod Penal.

“Tinerii din Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români şi Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi Români, întruniţi la Iaşi cu ocazia Consfătuirii Naţionale iau act cu surprindere şi nelinişte de proiectul Codului Penal, aflat în dezbaterea Parlamentului României, conform căruia nu sunt incriminate nici incestul, nici prostituţia. Singurele incriminate sunt proxenetismul (art. 211) sau cazul în care relaţia sexuală incestuasă are loc în cadrul unui viol, agresiuni sexuale sau act sexual cu minor (art. 216-218).
Ne exprimăm atât dezaprobarea faţă de acest demers legislativ, cât şi îngrijorarea faţă de consecinţele grave pe care le poate avea asupra societăţii româneşti permisivitatea legii faţă de prostituţie şi incest.
Considerăm că, pentru un stat locuit de un popor ai cărui cetăţeni se declară în marea lor majoritate creştini, este cel puţin ruşinos, dacă nu chiar lipsit de moralitate, o decizie a politicienilor de a susţine ideea că relaţia sexuală incestuală între persoane cu vârsta peste 18 ani, nu prezintă pericol social şi nu este infracţiune, ci cel mult ceva de domeniul patologiei. O astfel de atitudine reprezintă un atac la adresa valorilor creştine care au însoţit şi format conştiinţa poporului nostru şi nesocoteşte importanţa pe care familia întemeiată prin Taina Cununiei, o are în viaţa românilor, ca celulă de bază a societăţii.
Atenţionăm şi asupra agravării procesului de degradare a condiţiei femeii în societatea românească, prin dezincriminarea prostituţiei, conform prevederilor proiectului noului Cod Penal, fapt care va înlesni atât dezvoltarea “turismului sexual”, cât şi o posibilă legalizare a prostituţiei ca mijloc legal de subzistenţă.
Facem apel la dumneavostră să nu acceptaţi dezincriminarea incestului şi a prostituţiei prezente în noul Cod Penal, dezincriminare ce duce la procesul de descompunere morală a societăţii.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Textul acestei scrisori deschise si in format PDF.

Biroul de presă A.S.C.O.R

Tinand cont ca:

1. legea privitoare la BULETINELE DE IDENTITATE BIOMETRICE va fi supusa la vot in Camera Deputatilor pe data de 4 aprilie 2009, iar pe 2 aprilie va avea loc o dezbatere nationala asupra acestei legi;

2. legislatia privitoare la IMPLANTURILE CU MICROCIPURI in corpul uman (deocamdata in scopuri medicale) este deja aprobata

va rugam sa va exprimati votul mai jos :

Dragi Romani,
Daca acest imprumut se va realiza atunci pot sa afirm cu toata certitudinea ca suntem terminati ca natie. Acest imprumut nu va face altceva decat sa ne scufunde si mai mult. Singura sansa pentru a iesi cu bine din aceasta criza este sa facem economii si sa muncim mai mult. Insa este greu de crezut ca cineva din Romania mai poate motiva un popor care timp de 20 de ani a fost mintit. In cine sa se mai increada cetatenii Romaniei? In Iliescu, Geoana, Basescu, Voiculescu, Vacaroiu, Tariceanu, Nastase, Vadim etc.??? Eu unul nu am incredre in acesti “oameni” si in aceste partide care timp de 20 de ani au furat cu nerusinare, au falimentat banci si acum au tupeul sa le spuna muncitorilor, oamenilor cu frica de Dumnezeu sa isi plateasca ratele la banci. Exista un grad mare de nesimntire in societatea romaneasca, si aceasta nesimtire este alimentata de oamenii care ne conduc sau care ne-au condus. Singura solutie este ca puterea din Romania sa revina tinerilor si ei sa isi construiasca viitorul asa cum cred de cuviinta. De 20 de ani vorbim numai de pensii, de sporuri si alte lucruri care nu produc valoare adugata. Iata cum dupa ce acesti politicieni care au vandut activele statului(fabrici, pamanturi etc.) ne scot datori la FMI sau mai stiu eu cui. TIMP DE 20 DE ANI AM VANDUT TOT SI SUNTEM DATORI?????!!!!! Cum pot explica politicienii “nostri” acest “management”? O sa ajungem sa platim taxe si pe mersul pe trotuar. Dar macar trotuarul sa fie al nostru nu al FMI-ului sau a altor mafioti internationali. Prin urmare va rog sa semnati aceasta petitie impotriva unui imprumut la FMI sau BM. Trebuie sa spunem NU celor care doresc sa ne vanda tara.

SEMNATI PETITIA IMPOTRIVA IMPRUMUTULUI DE LA FMI

CITITI si : Fara imprumut la FMI si Banca Mondiala

Studiind istoricul tratatelor economice postbelice si informatiile oficiale oferite chiar de cele doua institutii financiare, se ajunge la o concluzie teribila: STAPANII lor sunt aceeiasi care conduc si Federal Reserve, care finanteaza enorm campania de securizare de tip Big Brother dar si promovarea sodomiei si a uciderii de prunci nenascuti. Trebuie doar sa va INFORMATI si sa va treziti.

Instrumente ale crearii GUVERNULUI MONDIAL (partea 1): BANCA MONDIALA

https://saccsiv.wordpress.com/2009/03/08/instrumente-ale-crearii-guvernului-mondial-partea-1-banca-mondiala/

Instrumente ale crearii GUVERNULUI MONDIAL (partea 2): FMI (Fondul Mondial International)

https://saccsiv.wordpress.com/2009/03/09/instrumente-ale-crearii-guvernului-mondial-partea-2-fmi-fondul-mondial-international/

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=HN_H5l4XeqE]

Vizionati toata predica aici.

DOWNLOAD INTREAGA PREDICA

“Hotararea sinodului de la Bucuresti a fost o hotarare apostata in ceea ce priveste microcipurile. A fost un sinod talharesc prin care crestinii sunt dusi in ratacire (…) Preotul care tace nu este preot, sihastrul care tace nu este sihastru si mireanul care tace nu este crestin. Crestinul care se teme de diavol mai mult decat de Dumnezeu, nu este crestin. Ba mai mult, episcopul care se teme de mai marii lumii acesteia, mai mult de ei decat de Hristos, nu este episcop. Patriarhul care in loc sa cerceteze invatatura Sfintilor Parinti si invataturile cuviosilor despre sfarsitul lumii, ascultand mai mult decat de ministerul de interne decat de Hristos, nu este patriarh(…) Si Dumnezeu prin acest semn a aratat ca este nevoie ca preotii, episcopii, crestinii sa iasa la marturisire jertfelnica !“

extras din predica la Duminica Sfintei Cruci,
22 martie, manastirea Petru Voda

Mai jos sunt imagini cu minunea de la Iasi :

Mai multe imagini video si detalii pe blogul Saccsiv.

Preafericitului Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Ca simpli credinciosi, citind profetiile Sfantului Lavrentie din Cernigov – sfant cu sfinte moaste – care a spus : “Patriarhul Ierusalimului il va introniza pe antihrist”, am vrea sa va intrebam :

Ati dori sa-l inscaunati pe acest viitor conducator-unic al lumii?

Ne temem sa credem ca ati vrea. Este tot mai evident ca dupa UE va urma Guvernul Mondial si in chip firesc acest Guvern va trebui sa aiba un conducator unic.

Acceptarea actelor electronice inseamna pierderea numelui de la Botez si primirea unui alt nume, dat de “FIARA” de la Bruxelles, aica recunoasterea de stapan a fiarei, asadar pacat impotriva Duhului Sfant, care ne-a dat fiecaruia numele la Botez. Acestea, identitatea si numele, nu sunt “lucruri trecatoare”, dupa cum ati afirmat in comunicatul din 26 feb. 2009.
Inca de pe acum, prin primirea/respingerea acestor acte, pentru care trebuie sa semneze omul, fiecare este pus in fata unei alegeri : ori cu Hristos, cu Duhul Sfant, care ne-a pecetluit la botez, ori cu antihrist, a carui pregatire este inlesnita de “FIARA”- calculatorul de la Bruxelles, de UE si de Guvernul Mondial.
Comunicatul pe care l-ati dat in 25-26 feb. este evident pentru oricine ca nu se inscrie in cuvantul Sfintilor Apostoli : “Parutu-sa Duhului Sfant si noua”, ci in alt duh : “Parutu-sa UE si noua“.
Asadar, este o lepadare, o tradare a Duhului Sfant, ceea ce ati comunicat in 25-26 feb. a.c.
In concluzie, din aceasta cadere aveti o singura iesire : pocainta, cu fapte vrednice de pocainta, care dupa parerea mea ar fi :
– indemnarea in scris si verbal a intregului popor ortodox de a refuza cu orice pret actele electronice.
– ruperea Bisericii de actualul stat aservit UE si lupta pentru redobandirea suveranitatii Romaniei.
– anatemizare acestor structuri antihriste : UE, NATO si indemnarea tututor dreptmaritorilor crestini din Biserica Ortodoxa Romana si din intreaga lume la luarea crucii, pentru a nu fi partasi infrastructurii premergatoare lui antihrist.
Stim ca nu veti face nimic din cele propuse mai sus.
Totusi, noi zicem ca ne-am facut datoria, caci la intronizarea ca Patriarh, ati spus ca asteptati sfaturi si indemnuri din partea oricarui credincios al BOR.
Dupa cum stiti, mitropolitul Irineu Mihalcescu s-a lepadat de masonerie, in care a fost inscris, cu pretul vietii, fiind otravit in final la manastirea Varatec.
Rugati-va lui sa mijloceasca la Dumnezeu sa va dea putere si preafericirii voastre, caci dupa cum stim iesirea din masonerie se face pe o singura usa : moartea.
Alegeti moartea muceniceasca, dand anatemei si iesind cu fruntea sus din aceasta organizatie satanica.
Daca nu, tot ei va vor elimina la un moment dat – daca nu uitati cazul patriarhului Miron, otravit la Cannes (Franta), dar va fi o moarte spre o alta moarte – vesnica.
Alegeti va rugam, moartea spre viata vesnica !
Domnul Iisus Hristos, biruitorul mortii si iadului, de care ati amintit doar evaziv in comunicat, dupa ce ati amintit de 3 ori de UE, sa va dea putere de pocainta si marturisire spre a noastra mantuire ! Amin.

semneaza o mana de credinciosi ortodocsi, la care rugam sa se alature toti cei de acelasi gand, prin comentarii

[vodpod id=ExternalVideo.796260&w=425&h=350&fv=clip_id%3D3660741%26server%3Dvimeo.com%26autoplay%3D0%26fullscreen%3D1%26md5%3D0%26show_portrait%3D0%26show_title%3D0%26show_byline%3D0%26context%3Duser%3A1436537%26context_id%3D%26force_embed%3D0%26multimoog%3D%26color%3D00ADEF%26force_info%3Dundefined]

parintele Cristian Nancu

predica la Duminica a 2-a din Post (A Sf. Grigorie Palama),
manastirea Petru Voda 15 martie 2009

“Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate…”

Cerem Parlamentului României ca reprezentant al Poporului român
Cerem Preşedintelui României ca reprezentant al Statului român

Să legifereze şi să ratifice obligaţia pentru Guvernul României de a finanţa şi a ridica un Monument al Suferinţei Româneşti care să comemoreze tragedia românească prin care sute de mii de cetăţeni români au fost supuşi unui adevărat genocid etnic ca urmare a ocupării sovietice a ţării şi a fostelor teritorii care au aparţinut statului român interbelic,

PUTEM IERTA, DAR NU PUTEM UITA

Va rugam sa semnati petitia de la aceasta adresa : https://memorialromanesc.org