[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=DhM0AzlPl4I] [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=t5_UCjkXusM] continuare »

Mâine, iubiţii mei, începe Sfânta şi Marea Patruzecime, care ţine 40 de zile. Prima zi este Lunea cea Curată, iar ultima este Sâmbăta lui Lazăr.

Biserica ne cheamă să ne nevoim. Avem vrăjmaşi. Iar cei mai mari vrăjmaşi ai noştri sunt trei: primul este trupul cu dorinţele lui rele, al doilea este lumea cu spaimele şi farmecele ei, iar al treilea este satana, care – cum zice Apostolul Petru –  „ca un leu răcnind umblă căutând pe cine să înghită” (I Petru 5, 8).

Aşadar, suntem chemaţi la un război duhovnicesc. Şi precum soldaţii au arme, aşa şi noi, soldaţii lui Hristos, trebuie să fim înarmaţi cu armele pe care Apostolul Pavel le numeşte astăzi „armele luminii” (Romani 13, 12). Iar armele pe care ni le recomandă Sfânta noastră Biserică în această perioadă sunt patru. continuare »

Ziua judecatii: o zi strasnica si inspaimantatoare. Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela bland, Care a venit pentru iertare si rascumparare, ci cu un plin de marire Judecator, inconjurat de ingeri. Care va da sentinta cea grozava: “Duceti-va de la Mine!”

O, dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule, Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor? Si unde ii trimiti, Tu, Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti?

“Duceti-va, blestematilor, in focul cel de veci, care este gatit diavolului si ingerilor lui.”

A trecut vremea milei si a indurarii. Acum nu mai au trecere nici lacrimile, acum este judecata nepasatorilor la pocainta. Despartire de dumnezeiasca slava, foc vesnic.

Nici cu mintea nu mai inteleg, nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce merg acolo. O, Dumnezeule, Dumnezeule, de atatea ori am auzit de munci, de viermele neadormit si gheena, de foc neadormit, si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta. Dar cat de infricosate vor fi toate la un loc si vor fi vesnice, vesnice! Foc care nu lumineaza. Cainta, ca ce usor puteai sa fii in rai.

Lumina in rai, va fi, nu soarele acesta material ci, lumina Sfintei Treimi, si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu, vor fi in adanc de intuneric. continuare »

Sfinte Mucenice Valeriu, luminătorul tem­niţei vremelniciei, pe Dumnezeul Cel Veş­nic roagă-L să deschidă temniţa sufle­tului meu cel ce intru ale patimilor lanţuri pătimeşte. Cu mireasma sufletului tău de crin să primenească stricăciunea  sufletului meu, cu rugăciunea ta să acopere palmele ne­ascultării şi ale neînfrânării cu care îmi lovesc inima şi să mângâie durerea nede­să­vârşirilor mele. Iar iubirea ta să adâncească în mine dorul Iubirii celei Mari a Hristosului lumii, făcându-mi-se mie şi întreg nea­mu­lui meu pântece al Învierii!

Astăzi se implinesc 60 de ani de când marele nostru mărturisitor, Valeriu Gafencu, s-a săvârşit întru Domnul, la penintenciarul din Târgu Ocna. După o grea suferinţă, asumată până în ultima clipă ca pe cercetare a lui Dumnezeu, tânărul Valeriu de numai 31 de ani, avea să-şi prorocească propria moarte, asemănându-se astfel cu marii sfinţi, cărora Dumnezeu le dădea darul înainte vederii. Tot în acele momente de suferinţă Valeriu Gafencu a dat pildă tuturor despre cum trebuie să ne iubim aproapele, dar şi duşmanii.

Fiind un exponent al Mişcării Legionare, de care nu s-a lepădat niciodată, mărturisitorul Valeriu Gafencu dă mărturie despre formarea creştină care a primit-o în cadrul acestei organizaţii; fiind pus pe Calea lui Hristos, a ajuns la desăvârşire, prin suferinţă, prin asumarea Crucii, căci spunea cu bucurie: “Doamne, da-mi robia care elibereaza sufletul si ia-mi libertatea care-mi robeste sufletul”.

Să cerem şi noi acelaşi lucru, în aceste vremuri din ce în ce mai ameninţătoare la adresa libertăţii noastre, rugând pe cel mai mare sfânt al nostru, aşa cum îl caracteriza părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, să mijlocească la Maica Domnului şi la Tronul Ceresc.

Un NOU acatist al Sfântului Valeriu Gafencu:

Vrednicului de lau­dă Sfântului Mucenic Valeriu, care ca un alt Mihail cu sabia  cuvântului a tăiat pornirile cele viclene ale multor inimi şi ca un alt Gavriil, cu mireasma preafrumosului  său su­flet dureri nespuse a mângâiat, cu bucurie să-i cântăm:

Bucură-te Sfinte Mucenice Valeriu, crin ales al Celui Prea Înalt!

Crin al iubirii odră­slit în pământul Basarabiei, asemeni născă­to­rilor tăi iubitor de Dumnezeu şi de neam ai fost. Şi precum tatăl tău a luptat pentru unirea cu patria mamă România, aşa şi tu Sfinte Mucenice Valeriu pentru unirea nea­mu­lui românesc cu Părintele Ceresc te-ai jertfit  şi alăturându-te altor  suflete râvni­toa­re ca şi tine, ocrotiţi de Sfântul Mihail Arhanghelul Domnului, lupta împotriva du­hurilor răutăţii o aţi purtat pentru care mi­nunându-ne de o lucrare ca aceasta te lăudăm aşa:

Bucură-te biruinţă vrednică de laudă a strămoşilor.
Bucură-te aleasă cunună a celor ce te-au născut pe tine.
Bucură-te sămânţă care prinde viaţă în sufletele urmaşilor.
Bucură-te fructul cel preafrumos al iu­birii de ţară.
Bucură-te bucuria a celor ce ţi-au fost în­vă­ţători.
Bucură-te împlinirea desăvârşită a das­că­lilor.
Bucură-te scutul celor ce împreună cu tine au luptat .
Bucură-te nădejdea celor ce te-au iubit.
Bucură-te ruşinarea celor ce te-au ju­decat.
Bucură-te îndreptătorul celor ce te-au prigonit pe nedrept.
Bucură-te împlinirea omului nou.
Bucură-te că tuturor te-ai făcut toate, lup­tă­­torule.
Bucură-te Sfinte Mucenice Valeriu, crin ales al Celui Prea Înalt!

Pentru o ţară nouă şi strălucitoare ca un soare te-ai rugat Sfinte Valeriu, în care să domnească iubirea, drep­tatea, armonia. De aceea în Învierea neamu­lui  românesc crezând desăvârşit, pătimirile închisorilor comuniste ai răbdat cu mulţu­mire cântând:  Aliluia!

Celula chilie pustni­cea­scă ţi s-a făcut Sfinte Mucenice în care lupta cu păcatul o ai început pentru a bine­lui şi a frumosului biruinţă. Şi în rugă mis­tuindu-te Aiudul, Galda, Gherla, Piteştii, Văcăreştii, Târgu Ocna făcutu-s-au temple împodobite cu icoana îngerescului tău chip, înaintea căruia  căzând cu dragoste îţi stri­găm:

Bucură-te stâlp de foc care ai alungat în­tu­nericul celulei.
Bucură-te candelă care ai încălzit sufle­tele înfrigurate ale celor ce pătimeau cu tine.
Bucură-te lumină ascunsă sub obroc care acum luminezi tuturor.
Bucură-te floare parfumată care miro­sul cel greu al celulei îl alungi.
Bucură-te mireasmă care vindeci sufle­tele celor chinuiţi.
Bucură-te că surâsul tău a potolit mâ­nia cea nelegiuită.
Bucură-te că mândria cea preaurâtă se sme­reşte la rugăciunea ta.
Bucură-te că frumuseţea sufletului tău pe satana a învins.
Bucură-te că vârtutea lui infricoşează vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi.
Bucură-te că puterea rugăciunii tale a sfă­râmat a inimilor piatră.
Bucură-te că iubirea ta a născut iubire.
Bucură-te întărirea şi nădejdea multora.
Bucură-te Sfinte Mucenice Valeriu, crin ales al Celui Prea Înalt! continuare »

M-am născut într-o familie de evrei mesianici. De mic copil am avut legământ cu Dumnezeu după Vechiul Testament lăsat de proorocul Moise, ca evreii să fie deosebiţi de neamuri.

Calea:
Calea mea către ortodoxie a fost foarte lungă şi grea, dar cu ajutorul Domnului Iisus, şi a unui coleg de servici, dar şi a unui preot, am primit taina botezului în biserica ortodoxă dreptmăritoare. Consider că am împlinit Sfânta Scriptură, ca Legământ cu Dumnezeu prin Noul Testament, în care Domnul Iisus Hristos a fost trimis ca să împlinească legea Tatălui Ceresc.

Am avut multe discuţii aprinse în sânul familiei, părinţii, sora, sunt evrei mesianici, care au criticat această hotărâre a mea, de a mă boteza în Biserica Ortodoxă. Chiar dacă relaţiile de sânge s-au răcit, sunt încălzit de bunătatea şi ajutorul care mi-o oferă această nouă familie a lui Hristos. continuare »

La oameni lucrul acesta e cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu.
Căci la Dumnezeu toate sunt cu putinţă (Marcu 10:27)

Să ne bucurăm duhovniceşte, pentru că Dumnezeu îngăduie să vină antihrist înainte de sfârşitul lumii, ca să ne încerce credinţa şi să ne ajute să ne mântuim.
Întreaga viaţă a creştinului ortodox este o luptă cu trupul, cu oamenii păcătoşi şi cu diavolii.
În această luptă, creştinul ortodox trebuie să aleagă între:

• o vieţuire subfirească – în păcate;
• o vieţuire firească – conformă cu legea morală- glasul conştiinţei – glasul lui Dumnezeu în om;
• o vieţuire suprafirească, harică, mântuitoare pentru creştinul ortodox. El nu poate avea o vieţuire suprafirească decât dacă apelează la ajutorul Harului Dumnezeiesc care i se împărtăşeşte prin Sfintele Taine. După cum ne spune Domnul nostru Iisus Hristos: Fără de Mine nu puteţi nimic.

Pentru creştinul ortodox vieţuirea subfirească şi firească nu este mântuitoare, pentru că este botezat şi are pe Hristos şi harul Duhului Sfânt în inima sa, iar mohahul trebuie să ajungă la vieţuire îngerească pe pământ pentru că a primit şi Taina Călugăriei. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=iDTzNOX5_dg]

FERICIŢI CEI PRIGONIŢI
Părintele Justin Pârvu
Mărturisitor al temniţelor comuniste

DVD – film documentar despre prigoana din temniţele comuniste, cu relatări ale Părintelui stareţ Justin Pârvu, mărturii ale foştilor gardieni şi ofiţeri de securitate, precum şi dezvăluiri din dosarele arhivelor C.N.S.A.S.
Durata: 70 min. Pret 15 lei

Pentru comenzi accesati site-ul ATITUDINI.

O problemă reală care ameninţă Biserica de câţiva ani încoace este ecumenismul. Sf. Justin Popovici a fost printre primii care a atras atenţia asupra acestui pericol, numindu-l panerezia timpurilor noastre. Cum vedeţi învăţătura Sfântului Justin Popovici într-o perioadă în care ecumenismul este din ce în ce mai activ?

Pentru mine Sf. Justin Popovici este cea mai frumoasă aplicare a dogmei în veacul nostru. Este omul care l-a readus pe Dumnezeu între oameni, într-o civilizaţie întemeiată pe sine, pe un umanism luciferic. Un mare teolog şi dogmatist de valoare, care a incomodat şi incomodează prin modul în care spune tranşant Adevărul. Bineînţeles că în facultăţile de Teologie nu îl veţi găsi studiat. El apare ca un mare duşman al Bisericii şi al Europei, pentru că a combătut papismul şi toate rătăcirile umaniste ale statelor europene, dar în special erezia catolică ce i-a îndepărtat pe oameni de Dumnezeu. El este pe drept un adevărat apostol al naţiunilor europene. A delimitat credinţa Răsăritului de cea a Apusului; Răsăritul care își trăieşte viaţa în pocăinţă şi asceză, prin suferinţe şi necazuri, iar Apusul absorbit de curentul ecumenist şi umanist. Revoluţia franceză constituie apogeul umanismului şi nihilismului – Franța, Germania, Italia, Portugalia sunt părinţii umanismului şi nici până astăzi nu pot suporta Răsăritul ortodox.

Cititi integral pe site-ul ATITUDINI.

[slideshow]M-am născut într-o familie de oameni de la munte, cu obiceiuri frumoase, şi am fost educat într-un duh de evlavie. Aveam o icoană cu care mă culcam şi mă trezeam înaintea ochilor: Sfântul Munte al Athosului, scăldat de Marea Egee, pe care se vedeau bărcile, iar pe munte se vedeau mănăstirile şi chiliile sihaştrilor, şi în înălţime era Sfânta Treime binecuvântându-i pe nevoitori. Şi acolo mi-era veşnic gândul, în copilărie. Îi spuneam mamei, din când în când: trebuie să ajung la Sfântul Munte! Şi au trebuit să treacă ani şi ani de-a rândul şi să trec printr-o mulţime de încercări, ca până la urmă să ajung în Sfântul Munte şi să văd cu ochii locul atât de visat al copilăriei. continuare »

Întâmpinarea Domnului, numită în popor şi Stretenia (dupa numele vechi slavon) este evenimentul prezentării Pruncului Iisus la templu, la 40 de zile după naştere, spre a fi închinat Domnului. Cu acest prilej se făcea şi curăţirea mamei. Acest obicei biblic a rămas ca pildă şi la noi, ca îndatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserică, la patruzeci de zile după naştere, pentru molifta de curaţire şi închinarea pruncilor la sfintele icoane. Mama care a născut vine în biserică şi în numele fa­miliei aduce pe noul-născut ofrandă lui Dumnezeu, închinându-l la altar.

Iată cum predica Sfântul Antim Ivireanul (1650-1716) despre această sărbătoare.

Cuvânt de învăţătură la Stretenia Domnului nostru Iisus Hristos
al Sfântului Antim Ivireanul

(Fragmente)

[…] Astăzi, slava Domnului şi-a sfintei Fecioare descoperit o privim. Astăzi, bucuria cea cerească, pre care toate neamurile cu dragoste o aşteptă, sfântul praznic de astăzi o dă neamului omenesc. Au trecut cele vechi şi au înflorit cele noao, care nu se mai învechesc. Nu mai stăpâneşte de pe acum porunca cea tare a legii, ci mila Domnului împărăţeşte; pe toţi îi trage la Sine, cu mântuire şi îndelungă răbdare, nici pedepseşte, ca pe Ozan acela odinioară carele a îndrăznit de s-a atins de care nu era [voie] să se atingă.

Că Dumnezeu, pe toţi chemând la Sine, frica nu poate să zăticnească. Strigă zicând: Veniţi după Mine toţi cei osteniţi şi însărcinaţi. Şi cine nu va alerga? […] Că aceea ce rânduise Dumnezeu, pentru multa milostivire şi îndurare ce avea către noi, a venit Însuşi şi a împlinit pentru iubirea de oameni, ceea ce i se cuvenea Lui. Pentru care lucru adevărat a răsunat dumnezeiasca trâmbiţă, fericitul Pavel, zicând: Cele vechi au trecut, iată s-au făcut toate noi.

Drept aceea, ce voi putea cuprinde cu mintea mea, sau ce lucru vrednic voi putea grăi asupra zilei acesteia? Că de poate afla cineva mai mare şi mai slăvit decât pe Dumnezeu, poate că doară va afla mai mare şi mai cinstită decât pe sfânta Fecioară, care fecioară, ca alt cer gânditor, ţine în braţile sale pre Făcătoriul cerului şi al pământului, pre Fiul său, carele este născut din Tatăl mai nainte decât luceafărul şi-l aduce astăzi la bisérică, ca pe un cap ce este al Bisericii, să-l închine Domnului, Celuia ce i se închină toată făptura şi i se pleacă tot genunchiul.[…] continuare »

MESAJUL  ÎNALT PREASFINŢITULUI SERAFIM,  MITROPOLIT DE PIREU,  CĂTRE PROFESORII ŞI ELEVII DIN JURISDICŢIA SA MITROPOLITANĂ,  CU PRILEJUL PRAZNICULUI CELOR TREI IERARHI, 2012

PREDICA PS Augustin de Florina

Biserica noastră Ortodoxă este ca o grădină. În ea se găsesc flori cu bună-mireasmă nemuritoare. Flori duhovniceşti sunt şi cei Trei Ierarhi, pe care îi sărbătorim astăzi – Sfinţii Vasile, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.

Astăzi îi vom privi pe aceşti sfinţi ca luptători. Pentru că viaţa aceasta este o luptă şi un război. Cei Trei Ierarhi au fost modele de luptători.

Şi epoca lor a fost marcată de defecte, răutăţi, patimi, crime, scandaluri, rătăciri, erezii…, dar ei n-au fost atraşi. S-au împotrivit. S-au războit. În felul acesta au devenit modele ale luptătorilor taberei creştine.

Marele Vasilie s-a născut în Cezareea Capadociei. A fost foarte bine pregătit intelectual. Douăzeci de ani a studiat la Atena. Acolo l-a întâlnit pe prietenul său nepreţuit Grigorie, iar prietenia aceasta i-a ocrotit de stricăciunea cetăţii. În Atena erau adunaţi toţi copiii bogaţi; părinţii le trimiteau bani, iar ei îi cheltuiau. Acolo existau şi femei stricate. Dar cei doi prieteni au rămas ca nişte crini în mijlocul spinilor. continuare »

Avem nevoie să ni se facă dor de neam,
dor de Dumnezeu

Interviu cu Părintele Justin Pârvu, realizat de monahia Fotini, 25 ianuarie, 2012

Deoarece un duh rău pluteşte peste ţara noastră şi vrăjmaşii din afară şi dinlăuntrul ei lucrează cu vrăjmaşul cel mare pentru nefericirea neamului românesc, propunem această rugăciune care să se rostească în fiecare Miercuri şi Vineri şi la fiecare Sfântă Liturghie. Iar cei ce au mai multă râvnă pentru ţară şi neam, s-o zică zilnic, atât în ţară, cât şi în afara hotarelor, oriunde un Român trăieşte şi se roagă pentru Biserică, ţară şi neamul lui. Faceţi să ajungă această rugăciune la toţi fraţii şi surorile voastre în Domnul.

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin !

Prea Sfântă Treime, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, certat-ai neamul acesta al nostru cu secetă, boli şi pierderea avuţiei naţionale. Au flămânzit copiii Tăi, Doamne, au pierit bătrânii de mustrarea Ta şi rodul grânelor şi al muncii noastre s-a uscat sau a putrezit prin mânia Ta. În multe feluri ai mustraţ Stăpâne, pe poporul Tău, pe tineri şi pe bătrâni, pe voinici şi pe copilandri, căci toţi am greşit înaintea Ta şi ne-am abătut, am călcat poruncile Tale şi de dreptatea Ta nu ne-am adus aminte. S-a umplut paharul răbdarii Tale şi răuţătile noastre s-au înmulţit mai mult decât grindina şi seceta cu care ne-ai cercat. Ca nişte fii rătăcitori ne-am îndepărtat de Tine, dar azi ne întoarcem asemenea Fiului risipitor şi strigăm către Tine din adâncul inimii noastre îndurerate: Dumnezeul părinţilor noştri, care ai trimis harul şi pacea Ta peste înaintaşii noştri şi precum în vremurile grele ale neamului nostru ai ridicat la nevoie bărbaţi vrednici care au luat pe umerii lor greutăţile poporului, aşa ridică şi acum un bărbat cu suflet mare, gata de orice sacrificiu prin care să se răscumpere păcatele poporului nostru înaintea Ta, Stăpâne.

Dă-i harul Tău, pune în el virtuţile cereşti pe care le dai celor care te iubesc pe Tine şi dă-i binecuvântarea Bisericii Tale întemeiate pe sângele iubitului Tău Fiu.

Fă-l pe dânsul fiu adevărat al Bisericii Ortodoxe, binecuvântat de ierarhi şi iubit de popor că, deplin luminat cu lumina cunoştinţei Tale să ducă neamul acesta al Tău, Doamne, pe drumul salvării din necazurile în care propriile păcate l-au scufundaţ spre soarele Dreptăţii, Răsăritul cel de Sus, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Sfântă Maică a lui Dumnezeu, ajută neamul şi ţara noastră! Toate puterile cereşti, apăraţi pământul ţării noastre de năvălirile vrăjmaşului văzut şi nevăzut. Toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!

adaptare după Rugăciune pentru Anul Acesta(2001),
a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa

Cititi si: Solutia trebuie sa vina din partea Bisericii…

“Cu Harul lui Dumnezeu si cu vointa poporului
sa fie ales omul lui Dumnezeu”

Intreaga clasa politica actuala, care s-a perindat la putere in cei 22 de ani de la “revolutie”, este total COMPROMISA. Au picat toate examenele: de pricepere, de vointa, de onestitate, de verticalitate politica si mai ales de credinta. Oameni fara niciun Dumnezeu! Chiar daca ii vedem pe unii prin biserici, este numai pentru a culege capital electoral si de imagine, ca de altfel si acum cand se alatura protestatarilor de pe strazi. Toti incearca sa ne fure in continuare increderea si voturile, dar prin asta ne fura viitorul, ca sa induram alti 4 ani de minciuni si indiferenta.

Biserica Ortodoxa, mama neamului romanesc, trebuie sa intervina si sa fie alaturi de poporul binecredincios, aflat in pragul deznadejdii. Nu trebuie sa se ajunga intai la morti si drame omenesti ca sa fie nevoie de Biserica! ACUM, si fara nicio amanare, este nevoie sa fie auzit glasul Bisericii! Avem nevoie de Pastorul cel bun, care sa dea solutia dumnezeiasca pentru linistea si pacea tarii, si implicit a Bisericii!

Poporul nu mai poate fi lasat in mana politicienilor corupti, care vand tara si bogatiile ei, iar oamenii saracesc si sunt adusi in pragul disperarii. Este nevoie de rugaciunea Bisericii pentru tara, mai mult decat in mod obisnuit, ca sa nu lase Bunul Dumnezeu sa se infaptuiasaca planul ocultei in privinta Romaniei. Fiind o tara ortodoxa, deranjam pe mai marii intunecati ce conduc aceasta lume si pentru aceasta Romania este asaltata de masuri si obligatii antihristice, ce duc si la pierderea mantuirii.

Rugam pe Bunul Dumnezeu sa dea curaj si intelepciune pastorilor nostri, ca sa rupa tacerea si sa arate dragoste si compasiune fata de norodul aflat in suferinta! De la pastorii nostri asteptam mai mult decat de la actualul presedinte, care si el tace. Maica Domnului sa ne ocroteasca!

Rugaciunea pentru neam (Aiud 1941)

Doamne, ne rugam Tie pentru neamul nostru, pentru tara si poporul nostru
Doamne, pentru rugaciunile martirilor lui,
pentru luptele si suferintele purtate de el pentru Numele Tau
Nu-l lasa!
Milostiveste-te, ridica-l!
Si va sta iarasi cu vrednicie
Scut Crucii Tale!
Amin.

Vedeti si interviul cu Parintele Justin despre revoltele din tara din ianuarie 2012

In ziua plecarii sale spre Spania, Ion Mota a lasat in pastrarea D-lui Profesor Nae Ionescu mai multe scrisori sigilate si adresate parintilor, sotiei, copiilor cand vor fi mari si Capitanului, cu rugamintea de a fi inmanate numai in cazul mortii sale.
Urmeaza scrisorile–testament catre parinti si Capitan, pe care consiliul legionar, cutremurat si-a permis a le publica in aceasta brosurica pentru a le avea la pieptul fiecaruia dintre noi.

_____________________

Bucuresti, 22 Noiembrie 1936

Iubitii si mult incercatii mei parinti si dragi surori,

Dumnezeu a vrut sa fie asa.
Durerea e mare, imensa, o stiu. Si ma cutremur de ingrijorare la gandul ca ati avea prea putina putere s-o suportati. Dar, iubitii mei parinti, cautati sa vedeti, alaturi de durerea voastra, toata frumusetea faptei noastre: Se tragea cu mitraliera in obrazul lui Hristos! Se clatina asezarea crestina a lumii! Puteam noi sa stam nepasatori? Nu e o mare binefacere sufleteasca pentru viata viitoare, sa fi cazut in apararea lui Hristos? Astfel, pe langa durere, nu se poate sa nu simtiti si o mare inaltare sufleteasca. Dumnezeu sa va dea puterea de a purta suferinta aceasta si a o birui. continuare »

La 22 de ani de la caderea comunismului, istoria adevarata a neamului nostru ne este in continuare ascunsa. Mass-media instrainata otraveste zilnic tineretul roman promovand mediocritatea si non-valorile, in timp ce adevaratele modele de viata, eroii martiri ai acestui neam, sunt date uitarii.

Ionel Mota si Vasile Marin au fost doi Legionari romani care in 193 7 au uimit intreaga Europa prin vitejie, credinta si jertfa suprema. Aceasta este povestea lor:

In 1936, conflictul ireductibil dintre stanga bolsevica si dreapta nationalista, mocnind in intreaga Europa, erupe cu putere in Spania, unde comunistii si anarhistii, incurajati de victoria obtinuta de Frente Popular in februarie acelasi an, declanseaza un val de greve, dezordini si violente. impotriva acestor incercari de subminare a statului, generalul Francisco Franco organizeaza lovitura de stat militara la care se vor ralia toate fortele nationaliste. Urmeaza un razboi civil devastator care va dura aproape trei ani.

In Romania, politica pro-sovietica a lui Titulescu este din ce in ce mai contestata de majoritatea populatiei. Ca urmare, la 29 august 1936, acesta e constrans sa demisioneze din functia de ministru de Externe. Repulsia romanilor fata de comunism si neincrederea fata de Rusia sovietica determina opinia publica sa priveasca cu interes evenimentele ce se derulau in Spania, majoritatea situandu-se de partea fortelor nationaliste conduse de generalul Franco. continuare »

Rugaciunea lui Iisus, spusa prin mijlocirea sfintilor, pe ritmul respiratiei, pentru curatirea puterii poftitoare.

Ne smerim mintea noastra mandra prin pocainta, gandindu-ne la pacatele savarsite, la pacatele care le-au facut altii din cauza noastra, la faptele bune pe care nu le-am facut, la faptele bune pe care nu le-au facut altii din cauza noastra, sincronizand cuvintele rugaciunii cu ritmul respiratiei, inspirand aerul, sa zicem tainic:

“Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu”.

Retinand apoi aerul, sa zicem tainic:
“Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si ale Sfantului N” (pomenim numele Sfantului care se praznuieste in aceea zi)

Apoi expirand aerul, sa zicem:
“Miluieste-ma pe mine pacatosul.”
In timpul retinerii respiratiei, se poate zice:
“Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si al Sfantului…”

Se pot pomeni pe rand toti Sfintii la care avem evlavie: Sfantul Ioan Botezatorul, Sfintii Apostoli Petru si Pavel, Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Grigore, Sfantul Nicolae, Sfantul Spiridon, Sfantul Nicodim cel Sfintit, Sfantul Ioan cel Nou, Sfanta Paraschiva, Sfantul Dimitrie Basarabov, Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir, Sfantul Gheorghe, Sfantul Calinic de la Cernica, Sfantul Apostol Andrei, Sfantul Arhidiacon Stefan, Sfantul Pantelimon, Sfantul Ilie Tezviteanul, Sfantul Grigorie Decapolitul, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfanta Maria Egipteanca, Sfintii Iosif cel Nou, Iorest si Sava, Sfintii Cosma si Damian, Sf. M. M. Mina, Sfanta Filofteia, Sfantul al carui nume avem,… continuare »