Specialistii invoca mai multe argumente. Printre altele, ei spun ca, din punct de vedere economic, daca s-ar aplica aceasta metoda, s-ar pierde cantitati importante de stibiu, germaniu, tantal, care sunt considerate materii prime “critice” conform definitiei europene. Totodata, din punct de vedere ecologic se arata ca biodegradabilitatea slamului de cianurare este estimata la 120 de ani, in conditiile climei din zona, in timp ce slamurile de flotatie se distrug in doar sase luni, se arata in documentul obtinut si publicat de Centrul de Investigatii Media.

Totodata, geologii spun ca iazul de decantare proiectat pentru a fi amplasat in bazinul Vaii Corna este urias, iar zona nu il poate asimila, pentru ca studiile pe care se bazeaza RMGC nu arata contextul geologic real.

In plus, acelasi bazin de decantare ar putea genera “imense probleme de control post-mining”, din cauza permeabilitatii mari a versantului stang, dar si din cauza gradului intens de fisurare.

Pe de alta parte, acestia constata ca metoda propusa de RMGC permite exclusiv obtinerea aurului si argintului, nu si valorificarea celorlalte multe metale pretioase. “Conform calculelor noastre, bazate pe analizele comunicate de RMGC, au fost ignorate ca rezerve potentiale 161 de tone de Te, 49 de tone de Ge, 127 de tone de Se, 116 tone de Ta, 777 de tone de Tl, 1.220 de tone de Sb, 29.763 de tone de Zn si pana la 129 de milioane de tone de feldspat potasic”, afirma specialistii IGR, care sustin ca daca investitia RMGC va fi aprobata cu procedeul tehnic propus, acest lucru “ar priva tara noastra de avantajul de a fi primul producator potential de Sb, Te si Ge din Europa”.

In aceste conditii, geologii spun ca din punct de vedere economic proiectul “pare neavantajos pentru statul roman”, pentru faptul ca nu poate asigura valorificarea complexa a zacamantului mixt de la Rosia Montana.

Contactat de sursa citata, directorul general al IGR, Stefan Marincea, a declarat ca solutia RMGC este una pentru lumea a treia, adica una cu o investitie minima, care aduce profit desi sacrifica resurse importante.

UPDATE: Mii de protestatari faţă de exploatarea de la Roşia Montană au ocupat Piaţa Universităţii, după un marş de patru ore, în cea de-a 22-a zi de proteste faţă de proiectul minier. Protestatarii, strânşi la Universitate, au pornit în marş, după ora 19.00, ocupând pe rând Bulevardul Carol, Bulevardul Pache Protopopescu, Şoseaua Iancului, Şoseaua Pantelimon şi Bulevardul Ferdinand, după care s-au întors la Universitate. De la câteva sute, la începutul protestului, numărul lor a ajuns pe traseu la aproximativ 15.000. În Piaţa Universităţii au ajuns, după ora 23.00, mii de oameni care au continuat protestul. În jurul troiţei eroilor Revoluţiei Române de la Universitate, unii au aprins candele. Protestatarii continuă să facă zgomot şi să se plimbe cu steagurile şi pancartele aduse. Majoritatea protestatarilor sunt tineri, ca şi la manifestaţiile similare de până acum, printre ei regăsindu-se zeci de biciclişti. Mulţi părinţi cu copii în cărucior sau de mână au putut fi văzuţi de asemenea la protest. În timpul marşului, manifestanţii au fluturat steaguri tricolore, au făcut zgomot cu tamburine şi peturi cu pietricele şi au scandat “Uniţi, salvăm Roşia Montană” şi “Ieşiţi din casă, dacă vă pasă”. De asemenea, ei au împărţit trecătorilor pliante cu informaţii privind proiectul minier şi le-au explicat de ce ază. Mai mulţi bucureşteni au salutat convoiul, de la ferestre, unde au atârnat tricolorul. Proteste similare au avut loc, duminică seară, şi în alte oraşe din ţară, printre care Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea, Iaşi, Braşov, Constanţa, dar şi peste hotare. Şi în judeţul Alba, în trei oraşe, respectiv Alba Iulia, Aiud şi Câmpeni, câteva sute de oameni au protestat, duminică seară, cerând respingerea proiectului minier de la Roşia Montană. Tot duminică, 33 de mineri de la Roşia Montană au coborât din nou în subteran, pentru aproximativ trei ore, cerând demararea proiectului minier, pentru care au mai manifestat câteva sute de persoane în localitate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, duminică, la Roşia Montană, la ieşirea din galeria minieră Cătălina-Monuleşti, că cei care sunt împotriva proiectului trebuie să propună soluţii pentru locuri de muncă, el adăugând: “Nu poţi să fi numai aşa, Gică Contra”. Sâmbătă seară, mii de protestatari au format un lanţ în jurul Parlamentului, dându-şi mâna şi scandând “Uniţi, salvăm Roşia Montană”. În urmă cu o săptămână, în Capitală, aproximativ 15.000 de oameni au participat la marş, care s-a desfăşurat pe bulevardele dintre zonele Universitate, Unirii, Timpuri Noi, Mihai Bravu şi Tineretului, blocând în final Piaţa Universităţii. Proteste similare au avut loc pe 15 septembrie în mai multe oraşe din ţară, printre care Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Suceava, Buzău, Constanţa, Timişoara, Sibiu, Târgu Mureş şi Braşov. De asemenea, au fost anunţate proteste şi la Budapesta, Londra, New York, Berlin, Amsterdam, Milano, Praga, Paris, Toronto, Viena şi Barcelona. Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană. Protestatarii din Capitală au blocat, în timpul nopţii, Bulevardul Regina Elisabeta şi alte artere importante, dar şi toată Piaţa Universităţii. De asemenea, ei au protestat la sediul Guvernului, al Parlamentului şi cel al Televiziunii Române. Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare. Marţi, parlamentarii au aprobat înfiinţarea Comisiei speciale pentru proiectul de lege care reglementează exploatarea de la Roşia Montană. Parlamentarii din Comisia specială pentru proiectul de lege privind Roşia Montană au decis, miercuri, să meargă peste o săptămână la faţa locului, vizita urmând să dureze două zile. Conform deciziei conducerii Parlamentului, până la 1 octombrie se vor depune amendamente la comisie din partea senatorilor şi deputaţilor, iar până la 20 octombrie urmează să fie elaborat un raport asupra proiectului de lege propus de Guvern. Protestele de duminică seară la continuă pe cele petrecute în ultimele trei săptămâni în țară și în străinătate. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vTKFhzU3V5A]

Tensiunile sociale, saracia, pierderea traditiilor locale, contaminarea apelor potabile si bolile reprezinta numitori comuni ai comunitatilor din apropierea exploatatiilor pe baza de cianura. Un documentar realizat de un grup de jurnalisti de investigatie, despre efectele pe care le produce una dintre cele mai mari mine de aur din lume, situata intr-o zona cu istorie bogata din Peru, surprinde prin asemanarile cu situatia de la Roșia Montană. Poate materialul jurnalistic sa ofere indicii despre soarta comunitatii din Muntii Apuseni?

Yanacocha, cea mai profitabila mina din America Latina si a doua ca marime din lume, este situata la 4000 de metri altitudine, pe culmile Anzilor, la 50 de km de orasul peruan cu bogata istorie incasa, Cajamarca.

Mina este detinuta in prezent de americanii de la Newmont Mining Corp (51%), compania peruana Buenaventura of Peru si de Banca Mondiala, prin International Finance Corporation, care detine 5% si care ar trebui sa reprezinte o garantie a respectarii standardelor etice din domeniu. De precizat este ca Newmont detine si o participatie de 13% la Gabriel Resources, in timp ce Banca Mondiala a refuzat sa finanteze proiectul minier din Romania. continuare »

 Este vorba despre elementul chimic numit telur, un metal rar, sau un semimetal, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celule fotovoltaice care alimentează navele spaţiale. A fost descoperit cu 250 de ani în urmă în… Apuseni. Este preţuit mai mult decât aurul, iar ca zăcământ, România este pe locul doi în lume. Adică, Dumnezeu ne-a dat…

De două săptămâni, România fierbe în jurul afacerii Roşia Montană: ce facem cu cele 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint? Le exploatăm împreună cu firma canadiană sau le exploatăm singuri? Mergem pe 25% cotă de participare a statului român şi 6% redevenţă, cum spune proiectul de lege care urmează să fie dezbătut în Parlament, sau renunţăm deocamdată la orice fel de exploatare?

În fine, s-a pus problema metalelor rare care se găsesc acolo, alături de aur şi argint, şi despre modul în care acestea ar trebui menţionate explicit în contract – adică să nu le dăm degeaba. În fine, minereurile rare evidenţiate la Roşia Montană, despre care s-a vorbit, sunt germanium, arseniu, titan, molibden, vanadiu, nichel, crom, cobalt şi galiu.

Există însă un minereu foarte valoros despre care nu s-a spus nimic: telurul. Acest element a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă de mai mult timp, dar în ultimii 10 ani a luat un avânt deosebit. Astfel, în anul 2005, Statele Unite au dezvoltat o tehnologie pentru fabricarea bateriilor fotovoltaice pe bază de telur.

Ulterior, s-a ajuns la concluzia că dezvoltarea tehnologică viitoare a omenirii, în foarte multe domenii, în special cele spaţiale, va trebui să se ţină cont de zăcămintele de telur din lume.

Este considerat noul «aur» al omenirii

Mai mult, la întrebarea care va fi “aurul” din 2012 încolo, fizicianul Robert Jaffe, de la Massachusetts Institute of Technology, citat de publicaţia New Scientist, a spus: “Telurul ar trebuie să fie privit ca fiind mai preţios decât aurul”.

În România, prof. dr. geolog Gheorghe Popescu a studiat timp de doi ani acest metal rar, de fapt un semimetal, şi a ajuns la concluzia că, măcar din acest punct de vedere, suntem foarte bogaţi.

“Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. De ce? Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemână pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată. Procesul de separare în cazul telurului este hidrometalurgic, prin electroliză”, ne-a spus profesor dr. Gheorghe Popescu (foto).

«Băieţelul» a ucis 200.000 de oameni

La 6 august 1945, americanii aruncau bomba atomică, de 4.400 de kilograme, cunoscută ca “Little boy” (n.r. – “Băieţelul”) deasupra oraşului japonez Hiroshima. Peste 200.000 de oameni au fost ucişi atunci şi în anii ce au urmat. După trei zile, o bombă similară, “Grasul” (“Fat Man”) a explodat la Nagasaki, omorând alte câteva zeci de mii de persoane. Efectul celor două deflagraţii nucleare a fost imediat: Japonia s-a predat aliaţilor din al Doilea Război Mondial.

Minerii vor exploatarea, strada este împotrivăÎn timp ce 33 de mineri de la Roşia Montană au părăsit subteranul după cinci zile, în urma vizitei de ieri a premierului Victor Ponta, câteva mii de oameni care se opun proiectului au ieşit în stradă, aseară, în Piaţa Universităţii, a cincisprezecea zi consecutiv. În timp ce ortacii susţin în continuare că sunt hotărâţi să facă totul pentru deschiderea mineritului, ecologiştii au declarat că vor continua protestele până la abandonarea proiectului.

În contextul evenimentelor din ultimele săptămâni, societatea civilă creștină va ieși în stradă și duminică 15 septembrie. Uniți sub semnul Sfintei Cruci vom protesta împotriva dezastrului ecologic care este pe punctul de a fi dezlănţuit asupra României, cu acordul unor importanți factori politici de decizie din țara noastră.

Transformarea Roşiei Montane – cu munţii şi patrimoniul său cultural nepreţuit – într-un imens lac de cianură, constituie un act împotriva poporului roman. Pentru că niciodată o investiție industrială nu a avut un asemenea impact nu numai asupra zonei respective, plină de frumuseți naturale și de semne ale istoriei înca din perioada antică, dar și asupra întregii țării și a cetățenilor ei. Răul s-a întins să înghită România!

Amintim hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, elaborată încă din anul 2003:
”Având în vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit căruia pământul este creația lui Dumnezeu, iar pe de altă parte că proiectul minier al corporației canadiene Roșia Montană Gold Corporation urmează să desfigureze atât ecologic, cât și uman zona Roșia Montana și, prin extensie, întreaga regiune a Munților Apuseni, … Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române se pronunță împotriva realizării proiectului Rosia Montana Gold Corporation și speră ca această zonă să rămână intactă în sfințenia, puritatea și frumusețea ei.”

Suntem solidari cu decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Suntem solidari cu românii din Roșia Montana care se opun proiectului de exploatare prin cianurare a aurului de aici. Suntem solidari cu frații români de pretutindeni ce protestează împotriva cianurării Roşiei Montane. Suntem de asemenea solidari cu românii de la Bârlad ce au ieșit în stradă strigând „Cu noi este Dumnezeu!”, în lupta împotriva crimei otrăvirii apelor prin explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

Cerem respingerea imediată a proiectului de lege de către Parlament, interzicerea prin lege a utilizării cianurilor în industria minieră și deblocarea procedurilor de includere a Roșiei Montane pe lista UNESCO, precum și interzicerea exploatărilor gazelor de șist prin fracționare hidraulică.

Ne punem, în primul rând, nădejdea în Dumnezeu, și ne înarmăm cu rugăciunea şi cu puterea de nebiruit a Crucii, gata de a ne apăra ţara cu dragoste, dreaptă socotinţă şi fermitate.

Asteptam ca toți românii conștienti de gravitatea momentului, să iasă în stradă, fiecare în localitatea sa, și să se opună ca pământul sfânt al țării să fie batjocorit doar pentru a îmbogăți câteva persoane, distrugând și cimitirele și bisericile, tot trecutul unei vechi colectivități de români. Ieșiți cu cruci și icoane, ca să fim întăriți de Dumnezeu, căci “Uniți in jurul Crucii, salvăm România!”

Au semnat acest mesaj mai multe organizații românești, printre care și Alianța pentru Demnitate Națională

| email

Senatul a votat pentru intrarea legii distrugerii Rosiei Montane in procedura de urgenta. Acest lucru NU semnifica respingerea legii sau a proiectului minier! Invitam presa la o mai buna documentare in ceea ce priveste votul de azi din Senat! Lupta continua!

Eldorado Gold va începe lucrările de explorare la perimetrele aurifere Brad, Deva şi Muncel, judeţul Hunedoara, în prima parte a trimestrului al patrulea, a anunţat joi compania canadiană.

Compania a precizat că a finalizat forările de la exploatarea Certej, judeţul Hunedoara, iar rezultatele vor fi folosite la actualizarea datelor referitoare la geologia depozitelor.

“Activităţile de explorare vor fi orientate către exploatările Brad, Deva şi Muncel, pentru care am obţinut licenţe, forările preliminare fiind anticipate la începutul trimestrului al patrulea”, se arată în comunicatul companiei.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat în februarie trei licenţe de concesiune pentru explorarea resurselor de minereuri polimetalice din perimetrele Deva, Muncel şi Brad, judeţul Hunedoara, companiei European Goldfields Deva.

| mediafax

Politistii din Elvetia si din Franta au declansat, aproape simultan, descinderi la mai multe proprietati, in general birouri, care apartin sau au o legatura directa cu principalul artizan al afacerii Rosia Montana. Miliardarul Steinmetz este unul dintre cei mai bogati oameni din lume, iar astazi este investigat la nivel mondial in cazul sesizarilor de coruptie din jurul, asa suna comunicatele oficiale, “ unei afaceri miniere de miliarde de dolari”. Prestigioasa publicatie The Guardian precum si Reuters, una dintre cele mai mari agentii de informatii din lume, relateaza in aceste zile pe larg ce se intampla.

Ofiterii de la Geneva au perchezitionat birourile unei firme care oferea servicii de management pentru BSGR, o companie controlata de miliardarul israelian Beny Steinmetz, in timp ce, in Franta, politia a perchezitionat casa unui director al firmei de servicii de management. Raiduri au fost solicitate de catre Departamentul de Justitie al SUA, dupa o perioada de sase luni de investigatii a unor concesiuni miniere profitabile in fosta colonie franceza Guineea. Politie a perchezitionat birourile din Onix Financial Advisors si a luat o serie de documente. Steinmetz a obtinut dreptul de a extrage jumatate din minereu de la Simandou, dupa ce a investit 165 milioane dolari in explorare. A fost o afacere care a provocat furia pe scara larga si resentimente, intr-o tara in care milioane de oameni traiesc in saracie disperata, fara apa curenta, electricitate sau fara o  infrastructura, si care, de fapt, era asezata pe unele dintre cele mai bogate depozite de minerale din lume. La scurt timp dupa ce agentii FBI au inceput sa investigheze circumstantele afacerii Simandou, pentru a stabili daca a existat o incalcare a  legii privind practicile corupte si combaterea spalarii de bani, un asociat al lui Steinmetz a fost arestat in Florida. FBI-ul a inregistrat o serie de intalniri in care, asociatul lui  Steinmetz ar fi incercat sa obtina distrugerea de documente care detaliaza modul in care a fost achizitionat, prin concesiune, minereu de fier. El a fost acuzat ca a incercat sa obstructioneze justitia, insa neaga orice ilegalitate. In urma raidurilor din Elvetia si Franta, un purtator de cuvant al firmei Onyx, a declarat: “Onyx nu are absolut nimic de ascuns, cooperand pe deplin cu autoritatile. Nu sunt in masura sa comentez mai mult in acest moment.” Directorul executiv al companiei, Dag Cramer, a adaugat ca firma “a furnizat autoritatilor elvetiene toate informatiile necesare”.

Steinmetz si BSGR neaga orice ilegalitate privind afacerea Simandou si spun ca sunt victime ale unei campanii de defaimare, condusa de actualul presedinte al Guineei, Alpha Condé, intr-o incercare de a distrage atentia de la problemele sale politice interne. Condé, care neaga acest lucru, efectueaza o ancheta paralela cu cea efectuata de catre FBI.

Luna trecuta, The Guardian a raportat ca Steinmetz a fost anchetat de FBI pentru infractiunea de coruptie.

La inceputul acestei luni, Powerscourt – o firma de piar din Londra, a incercat, de asemenea, sa minimalizeze conexiuni dintre firma lui Steinmetz BSGR si Onyx, spunand ca “sunt separate si complet independente” una de celalalta. Onyx a fost asociat cu BSG Management Services, cele doua firme au avut in comun directori, precum si birouri in Mayfair din Londra.

BSGR si Steinmetz nu au comentat descinderile efectuate in Elvetia si Franta.

Precizam faptul ca, marti, in sedinta de Guvern a fost adoptat proiectul de lege privind unele masuri aferente exploatarii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montana, el urmand sa fie transmis Parlamentului.

Potrivit Axa.info.ro, care citeaza Wall Street, in spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care detine peste 80% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation, se regasesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari in proiectul minier din Apuseni, scrie Mediafax. Gabriel Resources anunta la sfarsitul anului 2009 ca Paulson & Co. si Electrum Strategic Holdings detin cate 18% din actiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, si BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tilturi.

Compania canadiana detine 80,23% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation, restul capitalului fiind in proprietatea statului roman. Zacamantul de la Rosia Montana are rezerve de peste 300 de tone de aur si 1.600 tone de argint.

| Buciumul