† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

Iar sfarsitul tuturor s-a apropiat; fiti dar cu mintea intreaga si privegheati in rugaciuni. Dar mai presus de toate, tineti din rasputeri la dragostea dintre voi, pentru ca dragostea acopera multime de pacate. Fiti, intre voi, iubitori de straini, fara cartire.  Dupa darul pe care l-a primit fiecare, slujiti unii altora, ca niste buni iconomi ai harului celui de multe feluri al lui Dumnezeu. Daca vorbeste cineva, cuvintele lui sa fie ca ale lui Dumnezeu; daca slujeste cineva, slujba lui sa fie ca din puterea pe care o da Dumnezeu, pentru ca intru toate Dumnezeu sa se slaveasca prin Iisus Hristos, Caruia Ii este slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin.

Iubitilor, nu va mirati de focul aprins intre voi spre ispitire, ca si cum vi s-ar intampla ceva strain, Ci, intrucat sunteti partasi la suferintele lui Hristos, bucurati-va, pentru ca si la aratarea slavei Lui sa va bucurati cu bucurie mare. De sunteti ocarati pentru numele lui Hristos, fericiti sunteti, caci Duhul slavei si al lui Dumnezeu Se odihneste peste voi; de catre unii El se huleste, iar de voi se preaslaveste. Nimeni dintre voi sa nu sufere ca ucigas, sau fur, sau facator de rele, sau ca un ravnitor de lucruri straine. Iar de sufera ca crestin, sa nu se rusineze, ci sa preamareasca pe Dumnezeu, pentru numele acesta. Caci vremea este ca sa inceapa judecata de la casa lui Dumnezeu; si daca incepe intai de la noi, care va fi sfarsitul celor care nu asculta de Evanghelia lui Dumnezeu? Si daca dreptul abia se mantuieste, ce va fi cu cel necredincios si pacatos? Pentru aceea, si cei ce sufera, dupa voia lui Dumnezeu, sa-si incredinteze Lui, credinciosului Ziditor, sufletele lor, savarsind fapte bune. continuare »

Suedia este pe cale sa se transforme intr-o societate care nu mai lucreaza cu bani lichizi, relateaza „The New American”. Plata cu cardul devine aproape norma, iar guvernantii de la Stockholm incurajeaza cetatenii sa nu mai foloseasca bani lichizi ca sa evite jafurile. Soferii de autobuz au renuntat sa mai vanda bilete pasagerilor pentru ca au fost tinta mai multor furturi.

Cuviosul Paisie ne avertizeaza care va fi pasul urmator:

Vor incepe sa faca reclama “sistemului perfect”, pecetluirii cu raze laser a numarului 666 pe mana sau pe frunte, care nu se va vedea la exterior. In acelasi timp la televizor vor arata ca cutare a luat cartela cutaruia si i-a luat banii din banca si vor spune mereu: “Mai sigura este pecetluirea cu raze laser pe mana sau pe frunte, pentru ca numai detinatorul isi stie numarul lui. Pecetluirea este sistemul perfect. Celalalt nu -ti va putea lua nici capul, nici mana si nici nu -ti va vedea pecetea”. De aceea lasa acum pe hoti, pe facatorii de rele sa are. Vor spune dupa aceea cei com petenti: “ Din pacate nu -i putem controla. Controlul se poate face numai la computer”, si vor inainta spre pecetluire. Vor cauta apoi la computer sa vada daca esti pecetluit, ca sa te serveasca sau nu.

La fel cum la noi se incearca impunerea semnaturii electronice pentru tranzactii mai “sigure” si pentru a combate frauda:

Pasagerii mijloacelor de transport public pot utiliza cardul bancar sau telefonul mobil la urcare. Numerosi oficiali de la Stockholm fac presiuni ca operatiunile de plata sa nu mai fie facute cu cash argumentand ca „banii in mana” sunt legati de infractionalitate si de „economia gri”. Si sindicatele sustin ideea unei Suedii fara bani lichizi.

Iata cum se folosesc de oficiali, oameni cu priza la oameni pentru a convinge pe cat mai multi:

„Daca putem reduce volumul tranzactiilor cu bani in numerar, noi, bancile, si ­populatia in general, vom contribui la diminuarea numarului de furturi”, a declarat, pentru BBC, Marie Look, reprezentanta a sindicatului functionarilor din banci.
„Nu este deloc practic sa umbli cu monede si bancnote. E mai bine sa scapi de ele. Suedia ar putea fi prima tara care renunta la cash”, comenta pe un blog Bjorn Ulvaeus, membru al celebrei trupe „ABBA”. Renuntarea la bani lichizi are insa nevoie de mai multi ani de tranzitie.

Si binenteles alte “probleme” eliminate, precum milostenia, omenia si locurile de munca:

O astfel de decizie va distruge retelele de cersetorie, obisnuinta bacsisului lasat la restaurant, dar va duce si la concedierea unor functionari care lucreaza la ghiseele bancilor sau la casieriile diverselor institutii.

sursa: Prima tara fara bani lichizi?

Cu toate ca Parintele Paisie Aghioritul a scris foarte clar despre neacceptarea buletinelor electronice, nu doar despre cele care contin in mod vadit semnul 666, multi nu inteleg si ii rastalmacesc cuvintele. Sa facem cateva lamuriri, luand pe rand rastalmacirile lor:

1. Foarte multi din cei care nu vad un pericol in acceptarea actelor biometrice, vin cu urmatorul argument: Din moment ce avem cip si in telefon, din moment ce avem cod de bare pe toate produsele comercializate, de ce sa nu acceptam cipul si pe buletin, de ce sa nu acceptam codul de bare si pe buletin? Pentru acestia raspunde, cu ceva ani in urma, Parintele Paisie:

Parinte, a spus cineva: „Cum de folositi bancnota de 5.000 de drahme care are pe ea nr. 666? Acelasi lucru este si cu buletinul”.

Hartia de 5.000 este ban – si lira Angliei are pe ea pe regina Elisabeta; asta nu vatama. „Cele ale Cezarului, Cezarului” (Mt. 22:21; Mc. 12:17). Aici insa este vorba de identitatea mea, este ceva personal; nu este ban. Identitatea inseamna ceea ce inseamna si cuvantul; adica cineva se identifica cu cele pe care le declara. Ei pun pe diavolul si sa semnez ca il primesc. Cum sa fac asta?

Parinte, ce legatura are acest buletin de identitate cu pecetluirea?

Buletinul de identitate nu este pecetea; este introducerea pecetluirii.

(citat din „Cuvinte duhovnicesti II – Trezire duhovniceasca”, Ed. Evanghelismos, 2003, p. 198)

continuare »

INREGISTRARE DE ASTAZI, 19 SEPTEMBRIE 2010

PS: daca nu se potolesc cei de la rîc si aliatii lor, vom face publice si alte inregistrari, care-i vor compromite total, aratand modul securisitic prin care au lucrat. Scopul este de a pune capat acestei dezbinari!

“Ce-i foloseste omului sa castige lumea intreaga, daca-si pierde sufletul?” (Marcu, 8, 36).

Cuvant la Duminica dupa Inaltarea cinstitei si de viata facatoarei Cruci,
al Sfantului Dimitris, mitropolitul Rostovului.

Si sufletul si lumea aceasta, amandoua ne sunt iubite, iubitilor ascultatori. Amandoua sunt iubite oamenilor si mantuirea sufleteasca si indulcirea din lumea aceasta. Iubit este sufletul, ca cel legat impreuna cu trupul din pantecele cel de mama si impreuna-nascut, precum graieste David: ,,Izbaveste de sabie sufletul meu si din mana cainelui pe cel unul nascut al meu”. Iubita este si lumea aceasta, pe care insusi Dumnezeu a iubit-o. Ca atat a iubit Dumnezeu lumea, adica pe om, cat si a patimi pentru dansa a binevoit. Iubit este sufletul, pentru ca printr-insul viem, printr-insul ne miscam, iar, luandu-se sufletul, omul mort ramane. Iubita este si lumea aceasta, pentru ca intr-insa ne indulcim, intru dansa ne odihnim, intru dansa toate cele de trebuinta vietii noastre de acum le avem. Iubit este sufletul pentru ca acesta, toate simtirile noastre inviindu-le, le da lor putere de indulcire din toate bunatatile cele pamantesti. Ca fara de suflet nici o simtire nu poate lucra ceva, nici a se indulci din ceva. Iubita este si lumea aceasta, ca ea pe toate cele placute le pune inaintea simtirii noastre, spre indulcire: ochilor, bogatiile si frumusetile cele placute ale fetelor; auzului, cantarile cele dulci si muzicale; gustului, ospetele; mirosului, aromatele cele cu buna mireasma; pipairii, impatimirile cele dulci. Iubit este sufletul, ca cine din pamanteni pofteste a se desparti de dansul; si cine n-ar pofti a vietui cu sufletul o mie de ani, in vecii cei fara de sfarsit? Iubita este si lumea aceasta, ca cine nu pofteste bunatatile cele ce sunt intru dansa? Cine nu cauta bunatatile cele, ce sunt in lume? Cine nu se bucura de cinste si de slava? Cine nu se ingrijeste a avea ceva ca sa nu fie sarac? Si de abia este eu putinta a cunoaste ce este mai bun, sufletul sau lumea aceasta? Ca cine nu o pofteste? Insa, dumnezeiasca Evanghelie arata, ca mai bun este sufletul, cand zice : “Ce folos este omului de ar dobandi lumea toata si se va pagubi de sufletul sau”. Iar viata noastra cea patimasa si iubitoare de patimi, iubeste mai bine lumea aceasta, uitand de sufletul sau. Deci, ce sa facem? Cum vom cunoaste deslusit daca sufletul este mai bun, sau lumea aceasta? Sa le judecam bine pe amandoua, si sufletul si lumea. Sa le punem in cumpana pe amandoua si sa le cumpanim si sa vedem, care va atarna mai mult. Oare sufletul va atarna mai mult decat lumea, sau lumea, decat sufletul? Si asa vom cunoaste ce este mai bun. Iar cumpana sa ne fie noua cinstita si de viata facatoare Crucea Ta, Hristoase Mantuitorul nostru, pe care ai fost rastignit pentru Mantuirea noastra. Sufletul Tau Ti-ai pus pentru noi si, decat toata lumea mai mult, ai atarnat, precum Tu Insuti ai zis in Evanghelie: “Indrazniti! Eu am biruit lumea” (loan. 16. 33). Este obiceiul la oameni ca pe acel lucru sa-l laude si sa-l iubeasca mai mult, care este mai frumos, care este mai scump, care este mai de pret, care este mai bun. Sa incep, dar, a cumpani, cu socotinta, ce este mai frumos, oare sufletul sau lumea? Ce este mai de pret, sufletul sau lumea? Sa punem pe acestea doua una langa alta. Ca lucrurile cele potrivnice, puse fiind aproape unul de celalalt, mai bine se cunosc si se arata. Cu adevarat nu este lesne a cumpani cineva sufletul si lumea, atat de greu ca si cum ar avea cineva sa cumpaneasca para focului. O intrebare ca aceasta a fost pusa de demult lui Ezdra de ingerul Uriel: “Cumpaneste-mi mie, i-a zis, greutatea focului”. Dar nu s-a apucat Ezdra de un lucru ca acesta, ci a raspuns ingerului, zicand: “Cine poate para focului a o cumpani? Au doar poate face omul ceea ce tu poftesti a sti de la mine?” Nu se stia atunci matematica cea de acum, ca ar fi zis asa: “Cumpaneste mai intai lemnele cat vor face si arde-le pe ele. Dupa aceea vei cumpani cenusa si carbunii ce au ramas. Si cat a fost prisosinta cumpanirii cea mai inainte de ardere, atata a iesit si s-a dus in para focului”.
continuare »

–  Preasfintite, demult voiam sa va in­treb…, incepu lordul pe un ton ministeri­al, in timp ce-si punea gheata in paharul cu whisky. Ce parere aveti despre sfirsitul lumii?
–  E obligatoriu sa am o parere?
–  Pai, ca fata bisericeasca, ma gindesc ca ai studiat problema mai indeaproape.
–  Da-mi voie sa ma asez. Sau preferi sa vorbesc din picioare?
–  Ah, da, desigur… Ma scuzi, credeam ca intre niste batrini prieteni nu-si mai au rostul politeturile… Pune-ti cit vrei… Ia si gheata de-aici…
Preasfintitul isi turna in pahar, apoi se aseza comod in fotoliu.
–  Biserica nu are un raspuns clar in aceasta privinta. E o taina pe care numai Dumnezeu o stie…
–  Hai, lasa! Stiu si eu asta cu „nimeni nu stie nici ziua, nici ceasul…”, dar vreau sa-ti cunosc parerea. Nu cred ca nu te-ai gindit niciodata la asta si ca nu ai si tu, ca om, o parere a ta… Sper ca nu e nimic „anticanonic” in a avea o parere despre sfirsitul lumii?
–  Depinde…
–  Depinde de ce?
–  Auzi, Richard, stii ca nu-mi place filozofia. M-ai chemat sa bem un whisky sau sa ne certam iar?
–  O, nu! Voiam doar sa avem o discu­tie. Daca vrei, as putea sa-ti spun pare­rea mea despre sfirsitul lumii.
Preasfintitul sorbi din pahar si-l puse pe masa. Apoi ii facu semn chileinicului:
–  Adu-mi o salata de fructe. De-acu- ma stii ce trebuie sa contina. Pe urma poti sa mergi la bazin sau la aparate… Esti liber pina termin discutia cu lordul Richard.
Lordul dadu paharul peste cap si-si turna iar.
–  Parerea mea, Preasfintite, este ca in­sasi ideea ca lumea va avea un sfirsit ne-a avantajat pe noi foarte mult…
–  Pe noi? Adica pe cine?
–  Pe noi, Preasfintite… Stii bine la cine ma refer… Ne-a avantajat din toate punctele de vedere si ne-a dat front de lucru.
–  Nu te prea inteleg. Dar, ma rog… continuare »

Duhovnicii sunt impreuna si spun toti acelasi lucru, chiar daca fiecare in felul sau, fiecare cum l-a luminat Dumnezeu, si nici unul nu are curajul sa spuna despre altul ca nu spune sau nu face bine ce face.
Insa cei care incearca sa le scoata nod in papura si sa ii vadeasca de diferente unii fata de altii, nu fac decat sa dea de gol lucrarea duhului satanic din ei, pentru ca doar satana dezbina, diavolos = dezbinatorul, si dupa cum spune Sfantul Ignatie Briancianinov, a evidentia o lucrare a Duhului la un duhovnic si a micsora o alta lucrare, a aceluiasi Duh, la alt duhovnic, este semn de cugetare trupeasca, pe care Sfantul Apostol Pavel o osandeste dur:

Cata vreme este intre voi pizma si cearta si dezbinari, nu sunteti, oare, trupesti si nu dupa firea omeneasca umblati? Caci, cand zice unul: Eu sunt al lui Pavel, iar altul: Eu sunt al lui Apollo, au nu sunteti oameni trupesti?  Dar ce este Apollo? Si ce este Pavel? Slujitori prin care ati crezut voi si dupa cum i-a dat Domnul fiecaruia. (1Cor. 3:3,5)

Insa acesti “luptatori” care vin cu ieromonahi de tip nobody pe care ii opun marilor duhovnici sunt la fel de trupesti ca si ei; ravnire, prigonire, imperechere, asta scrie pe ei.
Iata ce recomanda Sfantul Pavel, in Romani 16:17

Si va rog pre voi fratilor, sa va paziti de cei ce fac imperecheri si sminteli impotriva invataturii care ati primit-o. Departati-va de ei.

Oare indeamna Sfintul Pavel la dezbinare, sau la unitate? Acelasi Sfint Pavel, spune la Galateni 5:19-20:

Iar faptele trupului sint:… vrajbile, sfezile, zavistiile, maniile, galcevile, imperecherile, eresurile.

Si, spre mingiiere, iata ce spune Sfintul Apostol Iuda, in epistola sa soborniceasca:

Iar voi, iubitilor, aduceti-va aminte de cuvintele care s-au zis mai inainte de Apostolii Domnului nostru Iisus Hristos. Caci au zis voua, ca in vremea de apoi vor fi batjocoritori, care vor umbla dupre poftele lor cele necurate. Acestia sunt cei ce fac dezbinari, sufletesti, care nu au Duhul. Iar voi, iubitilor, intru sfanta credinta voastra zidindu-va, si intru Duhul Sfant rugandu-va.  Pre voi singuri intru dragostea lui Dumnezeu va paziti, asteptand Mila Domnului nostru Iisus Hristos, spre viata cea vesnica. Si pre unii sa-i vaditi de se vor desparti. Iar pre altii cu frica sa-i mantuiti, rapindu-i din foc; si sa-i certati cu temere, urand si haina cea de la trup spurcata.

Ceea ce au facut cei de la razbointrucuvant este demn de cele mai josnice persoane, fara frica de Dumnezeu si cu ura cumplita fata de Parintele Justin si de manastirea Petru Voda. Ei, cei care daca i-au calcat pragul Parintelui macar o data, isi permit sa-i pomeneasca numele in jocurile lor parsive, manipuland lumea si aducand marturie mincinoasa Parintelui pustnic Proclu. Mai jos veti putea asculta o inregistrare luata de niste apropiati de-ai nostri, la 2 zile dupa ce acesti talhari intru cuvant au fost la Parintele Proclu (29 august), care era foarte amarat de toate minciunile lor sfruntate. Au ajuns sa-i zica ca Parintele Arsenie nu e impotriva actelor cu cip. continuare »

EPISCOPUL PETRU S-A ADRESAT PARLAMENTULUI SI GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA IN PRIVINTA ANULARII CARACTERULUI OBLIGATORIU AL FOLOSIRII PASAPOARTELOR CU DATE BIOMETRICE

Catre Parlamentul Republicii Moldova,

CERERE – INGRIJORARE

In ultima perioada se amplifica nemultumirile crestinilor referitor la promovarea politicilor de cipizare in masa prin introducerea obligatorie in sistemul actelor de identitate a pasaportului cu date biometrice.

Aceasta neliniste este calificata de crestinii pastoriti de Biserica Ortodoxa din Moldova drept inrobire si incalcare a convingerilor lor religioase, drept fundamental consfintit in Constitutia Republicii Moldova (art. 31 „Libertatea constiintei”).

Rationamentul inaintat este urmatorul. Daca un stat pretinde a fi democratic, stat care are la baza respectarea drepturilor si libertatilor oamenilor, atunci el trebuie sa fie servitorul cetatenilor, altfel democratia se transforma intr-un instrument de manipulare si subjugare.

Poporul si-a ales cirmuitorii nu pentru subjugarea lui, ci pentru respectarea drepturilor fundamentale. Daca drepturile fundamentale nu se respecta atunci poporul pierde increderea in cirmuitorii sai.

Astfel, daca toti cetatenii trebuie sa detina acte de identitate, nu inseamna ca tuturor trebuie sa i se elibereze acte de identitate cu date biometrice, pentru ca in aceasta situatie are prioritate convingerea religioasa de a nu primi pasaportul cu cip.

Consideram ca daca nu va aparea dreptul de optiune (dreptul de alegere) dintre obtinerea pasaportului cu cip si a pasaportului fara cip nemultumirile din partea crestinilor vor fi ample.

Acest drept de alegere are un sir de beneficii care contribuie la solutionarea problemelor de catre autoritati. Anume, cresterea natalitatii (crestinii care nu vor dori obtinerea pasapoartelor cu cip nu vor pribegi in alte tari, vor naste si vor munci in Moldova), stoparea migratiei fortei de munca (persoanele economic active vor produce in Moldova), „filtrarea” importului viciilor sociale, educatia in conformitate cu valorile verificate si recunoscute, stoparea divorturilor ca rezultat al plecarii unuia dintre soti la munci peste hotare, etc. continuare »

De mai bine de un an ne tot batem capul despre cum sta treaba cu cipurile. Mentionam de la inceput ca ar fi fost de ajuns sa ne conformam cu totii Comunicatului pe care Parintele Justin l-a dat in data de 14 ianuarie 2009. Dar daca la vremea aceea eram cat de cat uniti, chiar avand de partea noastra si ierarhi, acum s-a ales praful si pulberea, datorita ingamfarii si neascultarii unora ce se vor considerati purtatori de opinie. Dezbinarea si-a infipt coltii prin scandaluri care sa ne puna in conflict unii cu altii, cum au fost cele legate de “sinucigasul” actor Dan Puric si complotul impotriva construirii la Aiud a unei manastiri de catre Parintele Justin Parvu. In aceste cazuri unii si-au dat cu parerea, desi nu aveau nicio legatura cu aceste subiecte, aratand astfel o fisura in unitatea ce-o aveau cu noi. Dar, nu si-ar fi dat nimeni seama ca o sa se ajunga pana aici, la ura si atacuri la persoana, demne de niste pagani si nu de crestini.

Cum pot vorbi de unitate cei de la manastirea Putna, prin p. Teofan, cand ei nu au venit la Parintele Justin, ca sa discute problema cipurilor, sa gaseasca un temei canonic, patristic etc. si sa formuleze un document comun care sa fie inaintat sinodului BOR? De altfel, si multe alte manastiri cu traditie ar fi trebuit sa participe la o astfel de intalnire. Dar probabil ar fi trebuit Parintele Justin sa mearga la ei si nu invers. Pana la urma nu ar fi fost nici aceasta o problema! Insa nu a fost nicio initiativa, nicio dorinta din partea acestor manastiri de a se uni si a dezbate aceasta problema, datorita fricii si obedientei fata de niste stapani cu toiag de fier, iar nu de pastori blanzi si cu iubire de aproapele. Si asa a ramas in focul mitralierelor insultei, acuzelor si razbunarilor, doar manastirea Petru Voda. Cu toate acestea, Parintele Justin, trecand si prin calvarul spitalelor, tot nu a lasat garda jos si ne-a dat cuvant de intarire si indrumare celor ce nadajduiesc ca Domnul Dumnezeu vorbeste prin sfintia sa. Insa pe multi i-a durut cuvintele Parintelui, caci le zdruncinau pozitiile inselatoare in care se aflau si le stricau confortul sufletesc, amagit de toate desfatarile lumesti la care au apelat. Doar niste oameni ca acestia nu puteau accepta cuvintele Parintelui exprimate in interviul din revista Atitudini, nr. 12. Trebuie sa va aducem la cunostiinta ca manastirea Putna, rîc (războintucuvant) si altii ce nu merita pomeniti nu au considerat de cuviinta publicarea acelui interviu in care Parintele Justin lamureste cu o deosebita dragoste de parinte, toate acuzele care i se aduceau de catre sus numitii, datorita micimii lor sufletesti si inselarii in care se afla. Cand a fost vorba sa-l barfeasca pe Parintele cu privire la afisele anti-cip sau cu privire la inregistrarea video, hienele spatiului virtual, cei ce se ocupa doar cu rîca intre oameni, au inrosit paginile lor, zbuciumandu-se ca jidovii cu capul de zid, ca e schismaaaa, vai ce ne facem, noi aparatorii cei vajnici ai ortodoxiei, intelighenta ce se foloseste de cuvintele sfintilor pentru a-si justifica atacurile parsive la adresa fratilor si chiar a marilor duhovnici. Sa vedem ce argumente vor aduce ei la Judecata de apoi pentru ceea ce ne acuza: schisma, stilism, denigrarea Parintelui Justin etc. Ne miram cum de nu le e rusine acestor rîc-ari demagogi sa zica in public astfel de aberatii, din care se vede ca au in sufletul lor doar ura. continuare »

Reprezentantii oficiali ai Bisericii Ortodoxe la Dialogul Teologic cu catolicii urmaresc, conform propriilor declaratii, o unire cu catolicii care se va sprijini pe traditia comuna a Bisericii Nedespartite dinainte de epoca schismei din 1054. Aceasta perspectiva a reconfirmat-o Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la sarbatoarea Sfintei Chiriachi, vorbind in biserica cu acelasi nume din Kontoskali, unde printre altele a spus: „Noi, ortodocsii, credem ca pe terenul Bisericii Nedespartite a primului mileniu putem intr-un mod sigur sa ne reintalnim si sa ne unim (a se intelege cu romano-catolicii)”.
Cu toate acestea, un dialog cu catolicii care se sprijina doar pe teologia Parintilor dinainte de schisma desconsidera teologia ortodoxa patristica dezvoltata la jumatatea mileniului al doilea.
Insistenta catolicilor in kakodoxie (rea-credinta, erezie) si deplina lor despartire de Biserica prin schisma de la 1054 i-a condus pe Sfintii Parinti la scrierea si rostirea unor cuvinte de combatere a kakodoxiei papistase. Un exemplu caracteristic sunt cuvintele „Despre purcederea Sfantului Duh” si celelalte cuvinte impotriva latinilor ale Sfantului Grigore Palama, prin care s-a formulat lamurit invatatura ortodoxa despre purcederea Sfantului Duh si teologia energiilor necreate ale lui Dumnezeu. Prin cuvintele Sfintilor Parinti impotriva catolicilor, care s-au scris dupa schisma, s-au descoperit in toata dimensiunea lor rataciri ca „Filioque”, harul creat, primatul papal si infailibilitatea si atatea alte kakodoxii. continuare »

Crucea, care pana la Hristos a fost unealta de tortura, starnind groaza si sila, dupa moartea lui Hristos pe Cruce a devenit arma si semnul mantuirii noastre. Prin ea, Hristos l-a sfaramat pe diavol, de pe ea S-a coborat la iad si, slobozindu-i de acolo pe cei ce se chinuiau, i-a adus in imparatia Cereasca. Imaginea Crucii este infricosatoare pentru demoni si, ca semn al lui Hristos, este cinstita de crestini. Domnul i-a aratat-o pe cer imparatului Constantin, aflat in drum spre Roma, sa se lupte cu tiranul care pusese mana pe putere; faurindu-si un stindard in forma de cruce, imparatul Constantin a repurtat o victorie deplina. Fiind ajutat prin Crucea Domnului, imparatul a rugat-o pe mama sa, imparateasa Elena, sa caute Crucea de-viata-facatoare; si Cuvioasa Elena, indreptandu-se spre Ierusalim, dupa multe cautari, o gasi. Multe vindecari si alte minuni s-au facut si se fac atat prin Crucea Domnului, cat si prin imaginea ei. Prin ea, Domnul pazeste poporul Sau de toti vrajmasii vazuti si nevazuti. Biserica Ortodoxa praznuieste cu multa solemnitate aflarea Sfintei Cruci, amintindu-si totodata si aratarea Crucii pe cer imparatului Constantin. In aceasta zi si in alte zile inchinate Sfintei Cruci noi ne rugam lui Dumnezeu sa-Si reverse milostivirile nu numai unor persoane in parte, ci si intregii crestinatati, intregii Biserici. Foarte sugestiv vorbeste despre aceasta troparul Sfintei Cruci, alcatuit in secolul al VIII-lea, cand prietenul Cuviosului Ioan Damaschin, Sfantul Cosma, episcopul Maiumei, a scris toata randuiala slujbei inaltarii Sfintei Cruci.

“Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvanteaza mostenirea Ta, biruinta (binecredinciosilor) imparati[1] asupra celor potrivnici daruieste si cu Crucea Ta pazeste pe poporul Tau.” continuare »

Incredintare ca Dumnezeu isi are alesii sai in orice veac

Doi mari sfinti ne incredinteaza ca Dumnezeu randuieste oameni care sa dea raspunsurile ce se cer in veacul in care traiesc.

Sf. Nifon al Contantianei Ciprului

– Oare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, asa si la sfarsitul veacului?
Zis-a lui fericitul:
– Fiule, pana la sfarsitul veacului nu va lipsi prooroc Domnului Dumnezeu; asijderea nici satanei slujitor. Insa in zilele cele mai de apoi, cati intru adevar vor sluji lui Dumnezeu, se vor ascunde pe sinesi cu buna istetime de oameni, si nu va fi intru dansii de a savarsi semne si minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare si masurata vor calatori cu smerenie, si mai mari decat Parintii cei purtatori de semne se vor afla intru imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca atunci nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa.

Sf. Andrei al Chesareii Capadociei in Talcuirea capitolului 13 din Apocalipsa:

Stiinta cea dovedita a acestui numar, precum si a tot ceea ce s-a scris despre el, o va descoperi vremea si nevointa celor intelepti si treji. Caci, daca ar fi fost nevoie cu adevarat ca noi sa cunoastem acest nume, Ioan, cel ce l-a vazut, ni l-ar fi descoperit, insa darul lui Dumnezeu n-a voit sa se scrie in cartea dumnezeiasca numele lui cel pierzator.

Cine sunt cei intelepti si treji? Nu cumva sfintii si alesii lui Dumnezeu din fiecare veac?
Iar in veacul de acum cine sunt cei intelepti si treji? Daca acum e vremea, pe cine vedem ca a avut nevointa? Nu cumva pe cei care au dus greul si zaduful zilei, adica marii nostri duhovnici?
Sau oare sunt placuti si alesi si aceia care au inceput sa se bucure de inlesnirile si desfatarile acestui veac, fie din patimi trupesti, fie din iubire de averi, fie din iubire de stapanire si slava desarta, de care nu s-au pocait?

Daca intelepciunea celui (Sf. Ap. Ioan) care a vazut semnul, si numarul si numele a socotit ca este mai bine sa le taca pastrand descoperirea lui pentru alesii lui Dumnezeu din fiecare veac, ca sa se dovedeasca lucrarea cea vie a lui Dumnezeu, cine sunt cei care au indrazneala de a-i face mincinosi si inselati pe alesii Lui?
Consideram ca ideea de a socoti vii doar pe Sfintii Apostoli si pe Parintii canonizati ne arunca automat in sinagoga lui antihrist in care nu lucreaza Harul.

In consecinta, acceptam sa fim numiti in orice fel, chiar si „la limita ereziei” de catre cei care nu cred ca Dumnezeu este Acelasi ieri, azi si in veac.

„…nu va fi intru dansii de a savarsi semne si minuni(…), ci pe cale lucratoare si masurata vor calatori cu smerenie… nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa”.

Asadar, sa nu asteptam minuni de la marii nostri duhovnici, ci sa le vedem lucrarea intregii lor vieti si sa luam aminte la smerenia lor. Dumnezeu vrea de la noi credinta in purtarea Sa de grija ce ne-o arata prin acesti povatuitori spre mantuire, care prin propria lor viata au aratat ca slujesc Domnului Dumnezeului nostru si care s-au jertfit pentru sfanta Biserica Sa, iar acum intr-un glas avertizeaza asupra aceluiasi lucru: pericolul actelor cu cip, premergatoare pecetluirii. continuare »

Exista un curent creat de niste persoane prin care se bagatelizeaza lucruri esentiale spuse de cei trei mari duhovnici ai ortodoxiei romanesti. Din pacate la acest curent au aderat si o parte din cei pentru care marii duhovnici reprezentau o autoritate si care acceptau cuvantul lor ca de la Dumnezeu. Si ca sa fim incredintati ca acele cuvinte erau de la Dumnezeu, putem vedea ca de fiecare data acesti stalpi ai ortodoxiei erau in acelasi gand, diferind doar prin mici nuante.

Iata ce au spus marii duhovnici despre Lepadare:

Parintele Justin Parvu:

Cand m-am referit la cadere din Har, n-am cautat sa desfiintez fiinta umana in divinitatea ei… Daca insa omul accepta sa se lase pervertit si injosit prin pacat, atunci Harul lui Dumnezeu nu mai lucreaza in toata plinatatea lui, pentru ca este impiedicat de vointa rea a omului. Crestinul adevarat stie ca la cea mai mica lepadare il paraseste harul lui Dumnezeu, si cu cat este mai sporit, cu atat simte aceasta parasire pe pielea lui. Daca noi, crestinii, nu vom lupta impotriva compromisurilor, ceilalti nici atat. Si atunci nu ne facem vinovati pentru generatiile viitoare pentru ca nu le-am lasat un model de rezistenta? Daca noi primim acum cipul, ceilalti de dupa noi vor primi linistiti pecetea. O lepadare mica atrage alta mai mare dupa ea. Am zis doar ca acest cip nu este lepadarea finala prin pecetea Fiarei, 666. Acest cip este premergator pecetii antihristice… Vor cadea toti cei care sunt legati de cele pamantesti. (extrase din interviul aparut in nr. 12 al revistei Atitudini si pe care luptatorii induhovniciti ai internetului au refuzat sa si-l insuseasca, din motive doar de rea credinta si din dorinta de a crea discordie intre duhovnici nu au precizat Parintelui Arsenie acest interviu, in care Parintele Justin explica foarte clar la ce stadiu al lepadarii suntem acum) continuare »

Pentru prima data in istorie, s-a reusit “traducerea” semnalelor din creier in limbaj prin intermediul unei masinarii. Cercetatorii de la Universtitatea din Utah au realizat acest lucru cu ajutorul unor senzori atasati pe suprafata creierului uman.

Metoda, care are o acuratete de 90%, va fi folosita pentru ca persoanele paralizate si care nu pot sa vorbeasca sa poata comunica, spun medicii citati de telegraph.co.uk, preluat de protv.ro Masinaria a fost pusa la punct de o echipa de bioingineri americani care sunt de parere ca, in viitor, astfel de tehnologii vor putea fi folosite pentru citirea gandurilor oricui.

Profesorul Bradley Greger, seful echipei de specialisti, a declarat:

“Eram foarte entuziasmat cand am inceput sa lucram la experiment si am reusit sa traducem semnalele creierului cu ajutorul unui dispozitiv pe care speram sa-l folosim pe termen lung. Sper ca acesta sa fie util in cativa ani pentru pacientii paralizati, care nu pot vorbi”.

Cum arata masinaria de citit ganduri

Este o banda plina de senzori, compusa din electrozi care percep semnalele electrice ale creierului. Mai exact, vorbim despre doua retele, de o parte si de alta a capului, formate din cate 16 electrozi, fixate pe centrele de vorbire ale creierului.

Primul pacient conectat la acest aparat a fost un bolnav de epilepsie. In timp ce el a citit in repetate randuri fiecare dintre cele 10 cuvinte care ar putea fi de folos unei persoane paralizate si anume “da”, “nu”, “cald”, “rece”, “foame”, “sete”, “salut”, “la revedere”, “mult” si “putin”, un calculator a inregistrat ce se petrece in creierul sau.

Concluzia? Fiecare cuvant are un semnal cerebral diferit, iar cercetatorii au asociat cuvantul in sine cu impulsul realizat de creier la rostirea lui. Si totul a mers struna, pentru ca in 90% dintre cazuri, potrivirea a fost perfecta. Calculatorul a receptat undele cerebrale fara sa foloseasca un program de recunoastere a limbajului. continuare »

Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a declarat, dupa sedinta de Guvern de astazi, ca de la 1 ianuarie 2011 romanii vor avea carduri de sanatate cu cip, pe care vor fi inregistrate informatii privind valoarea contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate, vizitele medicale efectuate si diagnosticele puse.

Romanii vor primi cardurile acasa, gratuit, prin intermediul Postei Romane.
Seful de la Sanatate nu a vrut sa dea informatii referitoare firma care va produce aceste carduri de sanatate, daca se va organiza o licitatie pentru selectarea producatorului sau cat vor costa aceste carduri.
Totusi, cel mai ieftin card destinat sistemului bancar si care are cip incorporat se vinde la preturi incepand de la 2 euro/bucata. Pretul final variaza si in functie de gradul de personalizare, numarul de carduri comandate sau de capacitatea de stocare de date a cipului.

sursa: evz.ro

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=vVNNedTv0p4] preluare de pe saccsiv.wordpress.com

Egumen Simeon (Larin) de la Optina

Egumen Simeon (Larin)
Egumen de la Optina, s-a nascut dupa revolutie, in anul 1918.
A trecut prin tot razboiul. In anul 1951 a venit la manastirea Pskovo-Pechersk.
Hirotonit preot din 1954. Dupa deschiderea manastirei Optina a fost unul din duhovnicii manastirii.

Iata si transcriptul:

– Parinte, ce credeti? Cu acceptarea numerelor, pasaportului, se indeparteaza harul de la botez?

– Se indeparteaza, se indeparteaza. Noi stim ca, binele si raul nu pot sa se uneasca impreuna. Si harul Dumnezeiesc nu mai poate pogori la acea persoana care are in buzunar pasaportul cu numele lui antihrist sau alte documente. Daca preotul sau altcineva, alta fata, are pasaportul cu numele antihristului, atunci Sfantul Duh nu mai coboara la acesta, sa se uneasca.

– Parinte, deci se pierde harul preotesc, da?

– Da! Inseamna ca nu-l are.

Imi cer iertare pentru nestiinta mea, dar pe parintele din filmulet nu-l stiu. Cei care cunosc mai multe despre aceasta inregistrare si cand a fost ea facuta (nu postata) ii rog sa-mi comunice. continuare »

Inceputul anului bisericesc este patronat de praznicul Nasterii Maicii Domnului – Sfanta Maria Mica, iar sfarsitul – de celalalt praznic mare, Adormirea Maicii Domnului – Sfanta Maria Mare

• Sarbatorim pe Maica Domnului la inceput de septembrie asa cum o sarbatorim in fiecare zi, prin rugaciunile pe care i le adresam. Nicio fiinta, cereasca sau pamanteasca, nu s-a invrednicit de atata cinste! Asa se explica faptul ca, in fiecare duminica auzim, la utrenie, cantarea “Cea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita, fara de asemanare decat Serafimii” … Crestinii ortodocsi praznuiesc Nasterea Maicii Domnului sau “Sfânta Maria Mica”, prima sarbatoare importanta din calendarul crestin ortodox ce urmeaza datei de 1 septembrie, când începe Anul Nou bisericesc. În aceasta zi, potrivit Bibliei, s-a nascut, la Nazaret, Fecioara Maria, din parintii Ioachim si Ana. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=hpYowasrkkY]

Nu e pacatul cel mai mic, raul cel mai mic.

– Parintele Arsenie: ”’miroase a 666 in ce fac astilalti. Raspunsul meu e asta: eu n-as primi asa ceva.
– pr. Mihail: Nici noi nu il primim.

– Parintele Arsenie: ”Asa crezi? Prostule! Nu te juca cu purecele, care e foarte mic, dar uite asa se plimba.”

– pr Mihail: Unii spun ca ar fi chiar lepadare de Hristos daca primesti actele cu cip.

– Parintele Arsenie: Parinte draga, lepadare inseamna lepadare. Nu este insa departe DE lepadarea despre care spuneti.

”Si acuma ca un cuvant de sfarsit: eu nu primesc asa ceva.”

Cititi si:

Parintele Justin: Daca noi primim acum cipul, ceilalti de dupa noi vor primi linistiti pecetea

Noi mergem tot cu mucenicia! Asa mergem pana la moarte si nu renuntam!

Cand am spus ca se pierde Harul lui Dumnezeu, nu m-am gandit la o parasire a noastra, fiintiala. Ci este mai mult o racire in raporturile noastre cu Dumnezeu. Racirea aceasta, intr-adevar, daca se perpetueaza in viata omului, poate duce la o pierdere mai mare a Harului. Cu cat sunt mai invechiti in rautati si in compromisuri, nepocaite, cu atat si posibilitatea ridicarii este mai anevoioasa, si uneori aproape imposibila. Pai diavolul de ce nu mai poate sa se pocaiasca si sa redevina inger de lumina? Pentru ca el este invechit in rautati, a uitat frumusetea Dumnezeirii, a uitat gustul Harului.

VIDEO (si transcriptul): Parintele ARSENIE PAPACIOC de vorba cu Parintelui Mihail Stanciu pe tema ACTELOR CU CIP. Parintele Arsenie: MIROASE A 666. Parintele Mihail insista ca Parintele IUSTIN PARVU se afla la limita EREZIEI …

N-am stiut – raspunsul celor carora li se vorbeste de tortura, de lagare, de inchisori, de recunoasteri totale ale acuzatiilor, de internari politice in ospicii de nebuni – „nu tine”, nu e o scuza valabila. Nimeni nu este obligat sa inventeze praful de pusca ori sa descopere teoria cuantelor. Altminteri insa, elementara desteptaciune e o indatorire. Mai ales pentru un crestin, care trebuie sa fie mereu atent la ispite. Iar prostia este o ispita. Dar nu numai pentru crestin – si aceasta din pricina unei constatari experimentale obiective: nimeni nu stie nimic, dar toata lumea stie totul.

Nestirea, indobitocirea, trecerea oarba prin viata si printre lucruri, sau trecerea nepasatoare, sunt de la diavol. Samarineanul n-a fost numai bun ci si atent: a stiut sa vada.

Altfel, de ce le-ar spune Domnul oamenilor: acesta este ceasul vostru; ori de ce i-ar indemna sa vada cu ochii, sa auda cu urechile si sa inteleaga cu inima; ori cum de-ar fi putut ei sti ca Domnul e flamand, insetat, strain, bolnav sau in temnita ca sa-L poata hrani, sa-I poata da de baut, sa-L poata primi, sa-L poata imbraca sau sa poata veni la El?

Jean Cau ii raspunde lui Roger Garaudy (care si el spune ca n-a stiut) cum nu se poate mai bine: dar eu unul care n-am fost profesor universitar si membru in comitetul central, eu cum de-am stiut? Milioane de oameni de pe strazi cum de-au stiut?

Adevarul este ca nu-i nevoie de cine stie ce secrete informatii, sunt lucruri pe care le poate afla oricine, numai sa vrea catusi de putin. (Spionii de cele mai multe ori transmit inutil, de doua ori inutil: pentru ca se stia, pentru ca nu sunt crezuti.) Sunt lucruri pe care le simti daca nu-ti astupi urechile si nu-ti acoperi ochii dinadins. Cine are urechi de auzit. Dar daca e omul prost? Prostia nu e nici ea o scuza pentru ca nimeni nu e atat de prost – (nu-i vorba de oligofreni sau de psihopati; aia, saracii, sunt exclusi) – incat sa nu-si poata da seama ca doi plus doi fac patru si ca doi plus doi nu fac noua.

Nu ne convine s-o recunoastem, ne adapostim indaratul obiectivitatii stiintei, dar sunt daruri elementare, le avem de la fire si zac in sufletul, inima, rarunchii, mintea, bojocii, maruntaiele, celulele, tropismele si sinapsiile oricui. Toata lumea stia ca Irod e o pramatie, Robespierre o canalie, Stalin un ticalos.

Chibrite aprinse aruncate peste benzina. Dar eu parca am stiut ceva? Am stiut eu ceva despre lumea aceea fara de asemanare in mijlocul careia m-am pomenit? Despre suferintele ascunse? Despre eroii nestiuti? Despre cei ce douazeci si patru de ore din douazeci si patru isi pastrau demnitatea in celule concepute sa duca numai la denunt si spurcaciune, la prabusire si dementa? continuare »

La emisiunea “Plusminus” difuzata de televiziunea germana de stat ARD, echipa de hackeri Chaos Computer Club a reusit sa extraga date confidentiale din noile carti de identitate cu cip, prevazute sa intre in circulatie in Germania de la 1 noiembrie 2010. Pentru a scana documentele, acestia au folosit chiar un scaner RFID pus la dispozitie de autoritati fiecarui posesor de nou document, dispozitiv prevazut pentru realizarea de tranzactii financiare pe internet prin intermediul calculatorului. Datele extrase din document de hackeri sunt amprentele celor doua degete si codul PIN de 6 cifre ce reprezinta semnatura electronica.

Un alt risc in folosirea documentelor cu cip este dat de faptul ca exista posibilitatea(cu ajutorul unui virus Troian) sa se memoreze tastele folosite pentru introducerea codului de 6 cifre, in cazul in care nu se foloseste scanerul RFID.

Autoritatile germane, fiind surprinse de aceasta vulnerabilitate a noilor documente, resping cele prezentate la emisiunea “Plusminus”, iar un expert in tehnologia identificarii persoanei afirma ca totusi este un progres aceasta combinatie dintre un cip si un cod PIN, fata de sistemul clasic de pana acum format din utilizator si parola.

Trebuie sa precizam ca noile documente din Germania sunt asemnatoare cu cele ce vor fi introduse in Romania de la 1 ianuarie 2011. Prin urmare, un alt motiv de a refuza aceste acte este nesiguranta datelor personale, cu care un necunoscut poate utiliza banii pe care ii aveti in contul bancar asociat semnaturii electronice si poate savarsi delicte fiind identificat cu  identitatea dvs.

Mai jos puteti vedea cum aceiasi hackeri au reusit publicarea amprentelor ministrului de interne german, Wolfgang Schauble, pentru a arata nesiguranta folosirii datelor biometrice in cadrul actelor de identitate.

sursa: thelocal.de

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=mVu5ofv92e0]