Aleksandr Dughin este un politolog rus şi unul dintre cei mai influenţi gânditori geopolitici ai Rusiei de astăzi.

Totodată, el este liderul Partidului Eurasiatic, care pledează pentru formarea unui suprastat eurasiatic capabil să se opună hegemoniei americane. Vă supunem atenţiei opinia profesorului Aleksandr Dughin cu privire la evenimentele politice actuale şi rădăcinile lor ideologice.

Viitorul război ca şi concept

Războiul împotriva Rusiei este acum cea mai discutată alternativă în Occident. Este deocamdată sugestie şi posibilitate. Se poate transforma în realitate în funcţie de deciziile luate de toate părţile implicate în conflictul ucrainean: Moscova, Washington, Kiev, Bruxelles.

Nu vreau să discut aici toate aspectele şi teoria acestui conflict. Propun în schimb analiza profundelor sale rădăcini ideologice. Viziunea pe care o am în legătură cu principalele evenimente se bazează pe A Patra Teorie Politică, ale cărei principii le-am descris în cartea mea cu acelaşi titlu, apărută în limba engleză la Editura Arktos, acum câţiva ani.

Prin urmare, nu voi studia războiul Occidentului cu Rusia evaluându-i riscurile, pericolele, problematica, costurile sau consecinţele, ci sensul ideologic al acestuia la scară globală. Voi analiza sensul unui astfel de război şi nu războiul-însuşi (real sau virtual). continuare »

Situatia din Ucraina a pus in alerta si autoritatile din Romania, unde au inceput primele pregatiri de razboi, care ii vizeaza chiar si pe rezervisti. In cursul lunii martie, acestia au fost chemati pentru inmanarea ordinelor de chemare la mobilizare. La Onesti, in judetul Bacau, rezervistii au fost chemati pe 10 martie la sediul politiei, unde s-au prezentat cu actele de identitate si livretul militar. In ordinele de chemare la mobilizare se precizeaza ca, la declararea mobilizarii publice, rezervistii trebuie sa se prezinte, in termen de 8 ore, la o unitate militara din municipiul Bacau. Totusi, cadrele militare prezente la Onesti au sustinut ca nu este vorba de pregatiri de razboi, ci doar de verificari ale situatiei rezervistilor, in vederea actualizarii evidentelor.

Proceduri similare au loc si in alte orase din Romania. Spre exemplu, la Botosani, rezervistii au fost convocati pentru data de 18 martie, la centrul militar. In paralel, consiliile judetene au primit ordin sa pregateasca planuri pentru situatiile de urgenta, inclusiv pentru razboi, si sa aloce fonduri pentru asigurarea alimentelor, carburantilor, utilitatilor si altor resurse necesare unei confruntari armate.

“Pana pe 14 martie, trebuie sa facem propuneri pentru guvern, in sensul de a asigura resursele si de a identifica toate elementele locale pe linie militara si de siguranta publica.”

– a declarat presedintele Consiliului Judetean Suceava, Catalin Nechifor, citat de presa locala din judet.

Si la Botosani s-au luat masuri similare, dupa ce autoritatile judetene au fost somate sa aloce fonduri in acest sens. Chiar daca nu se vorbeste in mod explicit despre o participare a Romaniei la un eventual razboi, pregatirile au legatura clara cu situatia exploziva din Ucraina, dupa cum spun chiar reprezentantii autoritatilor din Romania.

“Situatia fiind inflamată în teritoriile de la est de România, cred că e bine să se revadă planurile pentru situatii de război.”

– a spus Catalin Nechifor, presedintele Consiliului Judetean Suceava.

Ordinul de chemare al rezervistilor, document pdf

Consiliilor Judeţene li s-a solicitat să pregătească un buget de război până la data de 15 martie

Ministerul Finanţelor Publice a confirmat că s-au trimis solicitări către Consiliile Judeţene pentru întocmirea bugetului de stat pentru război.

Stare de alertă în partea de nord a României

Autorităţile din judeţ vor analiza toate aspectele acestui plan, de la starea adăposturilor până la aprovizionarea cu alimente şi utilităţi, scrie Monitorul de Suceava.

Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Florin Ţurcanu, a declarat că măsura nu este una spectaculoasă şi nu trebuie să existe temeri, întrucât odată la patru ani, la nivelul tuturor consiliilor judeţene, se face acest lucru. „Nu are nici o legătură cu Ucraina”, susţine acesta.

Însă, potrivit unor surse demne de încredere, s-a cerut o situaţie pentru toată ţara, asupra funcţionarilor publici şi aleşilor judeţeni care au făcut armata şi care nu,  iar până acum nu ar fi existat o astfel de procedură.

La Giurgiu, în ciuda poziţionării noastre geostrategice în cadrul conflictului care se preconizează în Ucraina, nu a venit o astfel de solicitare, deocamdată. Cel puţin, aşa ne asigură reprezentanţii Consiliului Judeţean Giurgiu. Aceştia spun că nu au primit o adresă de acest tip până în prezent.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=AeESBK1xDXQ]

Valentin Mândrăşescu, editorialistul ediţiei în limba română a portalului „Vocea Rusiei”, susţine că „a început numărătoarea inversă” privind izbucnirea unui război în Ucraina. „Americanii vor sânge, vor mult sânge”, afirmă Mândrăşescu.

Postul „Vocea Rusiei” este finanţat de statul rus şi exprimă poziţiile guvernului de la Moscova.  Avertismentul sumbru al lui Mândrăşescu, privind izbucnirea unui război, a fost postat de pagina sa de Facebook.

„Ne pregatim pentru razboi. Daca nu se intampla o minune, in perioada 11-15 martie, ‘brava armata ucraineana’ ajutata de instructori americani si ‘civilii’ de la Blackwater, va ataca Crimeea. Consecintele sunt lesne de imaginat. continuare »

Zeci de icoane….plâng toate deodată în Bisericile Ortodoxe din Rusia şi Ucraina. Conform ştirilor transmise în multe Biserici din Rusia, cât şi din Ucraina, Sfintele Icoane ale Lui Hristos şi Maicii Domnului, dar şi ale altor Sfinţi au început să lacrimeze, după începutul crizei din Ucraina. Destui sunt cei ce vorbesc că este transmis un “mesaj din cer”, care ar aduce a semn rău, alţii se închină la icoane şi cer ajutorul şi mila lui Dumnezeu în criza şi haosul creat. Acest fenomen spontan a plângerii în masă a icoanelor nu s-a întmplat de foarte mult timp, întâmplându-se mai ales pe fondul unor catastrofe mari. De exemplu, cum s-a întmplat înainte de revoluția din 1917. Cazuri de plângere a icoanelor au fost observate de curând în Syktyvkar, Pechora, Rostov-pe-Don, Novokuznetsk, Odesa, Rivne, Kiev, Sankt Petersburg și în alte orașe.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=XytJgPkXb9Q]

traducere de pe strangeworlds.at.ua | ortodox.md

Opriți-l pe Patriarh!

Patriarhul Kiril riscă să devină mascota războiului care stă să înceapă între Rusia și Ucraina. Coiful său alb, cu cele două aripi care preînchipuie nevinovăția îngerească, au ajuns să fluture ca niște steaguri de luptă, iar gura lui, care până acum grăia cu atâta înflăcărare despre importanța unității ”lumii ruse”, acum a ajuns să vestească intervenția militară în însăși inima slavonității, care este Ucraina.

Presa rusă a răspândit de acum fotografii cu preoți care merg cu praporii și crucile în fața tancurilor. Tancurile niciodată nu pot merge cu crucea în față, deoarece tancurile seamănă moarte și numai moarte, iar Crucea este viață.

Pentru a opri acest război fratricid, mitropolitul Kievului, Onufrie, a adresat un apel către Patriarhul Kiril, în care îl roagă să intervină. Scrisoarea mitropolitului Onufrie este un strigăt aproape disperat al păstorului îngrijorat de turma sa către cel care apare alături de Putin cu diferite ocazii, iar la zilele de naștere își dăruiesc buchete mari de flori albe. Totuși patriarhul a ales să binecuvânteze intervenția armată. În cazul Georgiei patriarhul a făcut același lucru, folosind platformele media ale Patriarhiei pentru a îndreptăți războiul împotriva Georgiei, un popor cu creștinism apostolic.

Orice război este un rău pentru că seamănă moarte, despărțire, sărăcie, deznădejde, trădare. Cineva din clerul rus a comentat de acum că acolo unde intră războiul, pleacă Biserica. Politica pe care o îmbrățișează patriarhul Kiril ca rus preocupat de soarta tuturor rușilor din lume, preocupare care depășește purtarea de grijă în rugăciune și înțelege să-i apere pe ruși cu tancurile, pune la grea încercare conștiința tuturor clericilor și credincioșilor subordonați canonic Patriarhiei Moscovei, care sunt și în Moldova, și în Ucraina.

Unitatea Bisericii, care nu se face pe criterii etnice, ci în Duh și în adevăr, trebuie să rămână întâia prioritate a patriarhului și a noastră a tuturor. De aceea, e foarte important ca patriarhul nu doar să nu binecuvânteze tancurile, ci să-și ridice dreapta sa cu putere de binecuvântare pentru a le opri. continuare »

Președintele rus Vladimir Putin a cerut sâmbătă Consiliului Federației (camera superioară a parlamentului rus) să aprobe ‘recurgerea la armata rusă în Ucraina’ până la normalizarea situației, potrivit Agerpres. Consiliul  a aprobat cererea în cadrul unei ședințe extraordinare.

Aviaţia militară israeliană a atacat teritoriul sirian într-un raid care a avut ca ţintă un depozit de rachete din zona principalului port sirian, Latakia.

Un oficial din administraţia Obama a confirmat pentru CNN atacul aerian al Israelului.  Potrivit oficialului american, raidul aerian a vizat rachete şi alte echipamente militare care, potrivit Israelului, urmau să fie transferate mişcării şiite libaneze Hezbollah, aliată cu regimul Bashar al-Assad. Oficialul american a preferat să rămână anonim.

Presa israeliană a raportat o explozie la un depozit de rachete din zona portului sirian, însă atacul nu a fost confirmat şi de Guvern.

Postul tv Al-Arabiya a relatat că aviaţia militară israeliană a atacat două poziţii din Siria în cursul nopţii de miercuri spre joi – în oraşul-port Latakia şi în Damasc.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între forţele opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad. Bilanţul violenţelor este, potrivit estimărilor ONU, de peste 100.000 de morţi.

Portul sirian s-a aflat în centrul atenţiei şi în luna iulie a acestui an când, potrivit Sunday Times, mai multe raiduri lansate de pe un submarin militar israelian de tip Dolphin au vizat rachetele de fabricaţie rusească Iahont P-800 ale sirienilor.

Pentagonul pregăteşte atacuri împotriva Siriei mai lungi şi mai intense decât s-a prevăzut, acestea urmând să dureze trei zile, a anunţat duminică Los Angeles Times, conform Mediafax.
Strategii americani optează de acum pentru un atac masiv cu rachete, urmat rapid de altele asupra unor ţinte precise sau nedistruse de atacul iniţial, potrivit unor oficiali din cadrul Pentagonului, citaţi de cotidian.
Doi ofiţeri americani au declarat pentru Los Angeles Times că administraţia a cerut o listă extinsă, care să includă “mult mai mult” decât lista iniţială de aproximativ 50 de obiective.
Specialiştii vor să obţină o capacitate de atac suplimentară pentru a ataca forţele dispersate ale preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
Planificatorii Pentagonului iau în considerare de acum participarea unor bombardiere ale forţelor aeriene, precum şi cinci distrugătoare lansatoare de rachetă americane care patrulează în prezent în estul Mării Mediterane, pentru a lansat rachete de croazieră şi rachete aer-sol, rămânând în afara ariei de acţiune a apărării antiaeriene siriene, potrivit raportului.

Portavionul Nimitz şi escorta sa – un crucişător şi trei distrugătoare poziţionate în Marea Roşie – pot lansa rachete de croazieră către Siria.
“Vor fi mai multe salve şi o evaluare după fiecare raid, dar totul limitat la 72 de ore şi o indicaţie clară a momentului când va trebui să terminăm”, a declarat pentru cotidian un ofiţer care are informaţii despre planurile militare.
Această schimbare de plan are loc într-un moment în care preşedintele Barack Obama continuă să pledeze în favoarea unei intervenţii în Siria, după atacurile cu armă chimică din 21 august, care au provocat sute de morţi.
Încercând să le dea asigurări congresmenilor şi compatrioţilor săi, Barack Obama a promis în alocuţiunea sa săptămânală de sâmbătă că “nu este vorba despre un alt Irak sau despre un alt Afganistan”, reiterând că Statele Unite nu vor trimite soldaţi la sol.

Obama va înregistra luni un interviu cu trei mari reţele de televiziune şi posturile PBS, CNN şi Fox News.
Difuzat în cursul serii (ora locală), interviul va preceda mesajul către naţiune al lui Obama de marţi, înaintea votului Congresului.
Potrivit Los Angeles Times, preşedintele este mai degrabă favorabil unui atac limitat cu un număr redus de avioane pentru bombardarea Siriei.
În afară de îndoielile că o ofensivă americană limitată ar fi suficientă pentru a reduce capacităţile militare ale lui Assad, un ofiţer a declarat pentru cotidian că operaţiunea ar constitui o “o demonstraţie de forţă” de mai multe zile, dar că nu va modifica fundamental situaţia pe teren.
Atacul “nu va avea un impact strategic asupra situaţiei actuale în război, pe care sirienii o controlează, dar luptele ar putea să dureze doi ani sau mai mult”, a declarat un alt ofiţer american.

Decizia-surpriză a lui Barack Obama de a cere un vot Congresului în vederea unei acţiuni militare în Siria a consolidat poziţia lui Vladimir Putin, odată cu apropierea summitului G20, pe care Moscova vrea să îl folosească pentru a găsi o soluţie politică la conflictul sirian, comentează AFP.

“Obama s-a dovedit incapabil să răspundă unei provocări” lansate de către preşedintele rus, care s-a pronunţat cu privire la conflictul sirian “doar cu câteva ore înaintea discursului omologului său american”, apreciază analistul Aleksandr Gorbenko.

“Putin a pus la îndoială în avans eficienţa unor «măsuri militare» asupra cărora insistă Statele Unite (…), iar Obama a făcut un pas înapoi”, a subliniat Gorbenko într-un articol postat pe portalul de analiză Odnako.org.

“Este clar, acum, că punctul de vedere american cu privire la conflictul sirian va fi departe de a fi cel mai popular la summitul G20″, la Sankt Petersburg (nord-vestul Rusiei), în perioada 5-6 septembrie, cu atât mai mult după refuzul neaşteptat al deputaţilor britanici de a susţine atacuri militare în Siria, a apreciat el.

Vladimir Putin a calificat sâmbătă drept o “absurditate totală” acuzaţiile Washingtonului potrivit cărora regimul sirian a utilizat arme chimice în atacurile de la 21 august, care s-ar fi soldat cu câteva sute de morţi lângă Damasc, şi a îndemnat Statele Unite să prezinte probele pe care afirmă că le deţin. continuare »

Mihai Gâdea a prezentat, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei, cele mai recente informaţii referitoare la tensiunile din Siria, inclusiv o hartă sugestivă care arată statele ce ar putea să intervină în apărarea Siriei.

„Pe analiza de la ABC, se vorbeşte despre posibilitatea ca Iranul să riposteze în apărarea Siriei şi că Siria s-ar putea să riposteze înspre Israel. Nu e nevoie să spunem ce importanţă are acest stat pentru SUA şi lumea democratică. Deja începem să ne înfiorăm cu privire la ce ar putea să însemne acest conflict”, a precizat Mihai Gâdea.

Potrivit autorităţilor de la Washington, peste 1.429 de persoane, dintre care 426 de copii, au fost ucise în urma atacurilor chimice din Siria.

John Kerry, secretarul de stat al Statelor Unite a anunţat astăzi că în probele prelevate de la locul atacului din Damasc s-au găsit urme de gaz sarin.

Un atac aerian asupra Siriei poate fi ordonat in orice moment, a anuntat sâmbătă seară preşedintele Obama.

Ambasadorii celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate s-au reunit, miercuri, la sediul ONU din New York pentru a examina un proiect britanic de rezoluţie privind Siria, potrivit diplomaţilor, citaţi de AFP. SUA şi Marea Britanie au subliniat că nu va exista o intervenţie militară unilaterială şi, mai mult, că statele aliate vor aştepta rezultatele anchetei ONU.

UPDATE: Guvernul britanic nu va lansa o acţiune militară în Siria înainte de a afla rezultatele experţilor ONU care anchetează la locul unui presupus atac cu arme chimice, potrivit unei moţiuni care va fi supusă joi Parlamentului, relatează AFP.

“Secretarul general al ONU trebuie să se poată adresa Consiliului de Securitate imediat după încheierea misiunii echipei”, afirmă textul, adăugând: “Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite trebuie să aibă oportunitatea de a avea acest rezumat şi trebuie depuse toate eforturile pentru a obţine o rezoluţie a Consiliului de Securitate care susţine o acţiune militară înainte ca o astfel de acţiune să fie luată”.

UPDATE:  Statele Unite au apreciat miercuri că proiectul de rezoluţie britanic ce justifică un atac în Siria, dezbătut la Consiliul de Securitate al ONU, probabil că nu va fi aprobat, relatează AFP.

“Nu vedem nicio rezolvare posibilă pentru acest vot, dată fiind opoziţia continuă a ruşilor”, a declarat Marie Harf, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat. continuare »

Statele Unite sunt tot mai aproape de o acţiune militară în Siria, după ce secretarul de stat John Kerry a condamnat, în termeni severi, folosirea armelor chimice în această ţară. În replică, liderul sirian Bashar al-Assad avertizează că o eventuală intervenţie armată externă va duce doar la eşec.

Şi Ministerul român de externe a condamnat ferm utilizarea armelor chimice în Siria, oricare ar fi vinovaţii. Inspectorii ONU, aflaţi la Damasc, au efectuat cercetări la locul presupusului atac cu arme chimice, deşi convoiul lor a fost atacat cu focuri de armă.
Secretarul de stat american John Kerry spune că sînt dovezi că guvernul lui Bashar al Assad ar fi folosit arme chimice împotriva civililor sirieni.
John Kerry a acuzat direct regimul sirian că a încercat să ascundă dovezile atacului cu arme chimice de lîngă Damasc, soldat cu sute de victime.
Aflaţi în Siria pentru a ancheta acuzaţii anterioare de folosire a armelor chimice, inspectorii ONU au fost atacaţi de lunetişti, în drum spre locul noului atac. O maşină a fost avariată dar inspectorii au reuşit, totuşi, să culeagă probe şi mărturii de la supravieţuitori.

Preşedintele Barack Obama consideră că autorii atacului cu arme chimice trebuie traşi la răspundere. Şi pentru Marea Britanie, Franţa şi chiar Germania, intervenţia militară este o opţiune, dacă se confirmă că regimul sirian este cel care a declanşat atacul, o poziţie care nu e susţinută şi de Rusia. < imagini cu obama nu sunt, nu a vorbit el ci tot john kerry >
Rusia şi China, state considerate aliate ale Siriei, au drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU. La Damasc, ministrul adjunct de externe sirian spune că o acţiune armată externă împotriva regimului va duce la “haos în întreaga lume”.

Ban Ki-moon: Experţii ONU au strâns mărturii despre presupusul atac chimic din Siria

Experţii ONU strâns, luni, în două spitale, mărturii ale victimelor presupusului atac chimic produs la 21 august la periferia Damascului, a anunţat secretarul general al ONU Ban Ki-moon, potrivit AFP, citată de Mediafax. În acelaşi timp, ONU a emis un „protest ferm” pe lângă autorităţile siriene şi opoziţie în urma focurilor de armă care au vizat coloana echipei de experţi luni dimineaţa. Reprezantanţii ONU au vizitat un spital de campanie din Moadamiyat al-Chams, la sud-vest de Damasc, unde au primit îngrijiri victimele atacului din 21 august, strângând mai multe eşantioane pentru ancheta lor.

Militanţii aflaţi la faţa locului au declarat că experţii au vorbit cu medici care au îngrijit victimele, într-un centru al Crucii Roşii siriene, scrie Agerpres. Anchetatorii ONU se îndreptau, luni dimineaţa, spre zona unde a avut loc acest presupus atac cu arme chimice – atribuit regimului sirian – când au fost ţinta unor lunetişti neidentificaţi. Regimul sirian şi opoziţia se acuză reciproc că s-ar afla la originea atacului care i-a vizat pe inspectorii organizaţiei internaţionale. Opoziţia şi ţările occidentale acuză armata siriană că a ucis sute de civili într-un atac cu arme chimice, săptămâna trecută, în zona unde s-au deplasat luni inspectorii ONU.

| antena3

SITUAŢIE TENSIONATĂ. Convorbire telefonică Putin – Cameron despre situaţia din Siria

| realitatea.net

O serie de documente desecretizate ale Central Intelligence Agency (CIA) arată că Statele Unite au dat o mână de ajutor regimului lui Saddam Hussein, în a folosi arme chimice în Iran.

În 1988, spre finalul conflictului armat dintre Iraq şi Iran, Statele Unite au aflat, cu ajutorul imaginilor din satelit, că forţele iraniene găsiseră o breşă în apărarea armatei irakiene şi că urmau să obţină un avantaj strategic. Agenţii americani au dezvăluit irakienilor poziţiile forţelor iraniene, ştiind că armata lui Saddam va folosi arme chimice, inclusiv gaz sarin, scrie foreignpolicy.com.

Informaţiile includeau hărţi şi imagini cu mişcările de trupe ale iranienilor, detalii despre apărarea anti-aeriană a acestora şi locaţiile mai multor obiective strategice. Lucrurile s-au petrecut în mod similar de mai multe ori în timpul conflictului, atunci când irakienii au folosit arme chimice, fără a întâmpina niciun fel de opoziţie din partea americanilor.

Astăzi, SUA ameninţă cu represalii în Siria, după folosirea armelor chimice, însă regimul Reagan de la finele anilor 1980, deşi ştia de folosirea acestora, nu a reacţionat niciodată.

Americanii au avut raporturi detaliate privind locurile din Irak în care se fabricau arme chimice, având dovezi clare în această privinţă încă din 1983. Politica lui Reagan era însă una singură: victoria Irakului, cu orice preţ.

Folosirea armelor chimice este interzisă prin Convenţia de la Geneva, protocol care însă nu a fost ratificat niciodată de Irak. SUA au aflat în 1987 despre planurile ofensive ale Iranului şi despre şansele mari de reuşită ale acestora. Pe marginea raportului primit, Ronald Reagan a scris “O victorie iraniană este inacceptabilă”. Acesta a fost punctul în care s-a decis ca serviciile secrete americane să ofere sprijin regimului lui Saddam Hussein.

La scurt timp au urmat atacurile cu gaz sarin, un gaz care provoacă ameţeală, dificultăţi respriratorii, convulsii musculare şi poate duce la moarte. În 1988 era deja o obişnuinţă ca informaţii din partea americanilor să le parvină irakienilor. Acestea le-au permis soldaţilor lui Saddam să lovescă ţinte precise şi să perturbe planurile ofensive ale iranienilor. În majoritatea atacurilor au fost folosite arme chimice, iar de fiecare dată numărul victimelor a fost necunoscut. Se estimează că, în fiecare caz, au fost “mii” de morţi.

| antena3

Fără a oferi detalii, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a declarat că Pentagonul a început mobilizarea forţelor în apropierea Siriei, în vederea unei eventuale intervenţii militare în zonă. Forţele Navale americane îşi consolidează prezenţa în estul Mării Mediterane, iar Barack Obama a cerut Pentagonului să prezinte opţiunile pentru criza din Siria, pe fondul presiunilor pentru o intervenţie americană.

“Departamentul Apărării are responsabilitatea de a-i furniza preşedintelui toate opţiunile în cazuri de urgenţă. Acest lucru necesită repoziţionarea forţelor pentru a fi la dispoziţia opţiunii preşedintelui”, a explicat Hagel. Oficiali din cadrul Pentagonului au anunţat că o a patra navă militară americană, dotată cu rachete de croazieră, a fost transferată în estul Mării Mediterane. Însă o intervenţie militară în Siria probabil nu va putea avea loc fără acordul Rusiei, principalul susţinător al regimului Bashar Al-Assad. Rusia a atribuit insurgenţilor sirieni presupusul atac cu arme chimice care ar fi avut loc la Damasc pe 21 august, afirmând că este un act de manipulare în scop propagandistic.

“Opoziţia siriană refuză să ofere acces anchetatorilor la locul incidentului. Apar din ce în ce mai multe dovezi că este vorba de un act criminal plănuit cu mult înainte, un act provocator. Pe Internet, relatările despre incident circulau cu câteva ore înainte de aşa-numitul atac. Este o acţiune premeditată”, a reacţionat Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. “În contextul acestui nou val de propagandă antisiriană, credem că apelurile unor capitale europene de a face presiuni asupra Consiliului de Securitate ONU şi de utilizare a forţei sunt inaccceptabile”, insistă Ministerul rus de Externe, citat de Mediafax.

Opoziţia siriană susţine că forţele subordonate regimului Bashar Al-Assad au utilizat arme chimice în apropiere de Damasc, atacul soldându-se, potrivit insurgenţilor, cu 1.300 de morţi. Armata siriană a dezminţit categoric utilizarea de arme chimice la periferia oraşului Damasc.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi un conflict armat între forţele insurgente ale opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar Al-Assad. Bilanţul confruntărilor este, potrivit estimărilor ONU, de cel puţin 100.000 de morţi.