† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

COMUNICAT DE PRESA

Noi, membrii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, in cadrul sedintei de lucru din data de 12 iunie 2013, care a avut loc la Manastirea Neamt, lavra istorica a isihasmului romanesc, am luat act cu bucurie fata de demersul Patriarhiei Romane, care a inaintat o serie de propuneri catre comisia de revizuire a Constitutiei, intre care si cea privind definirea familiei ca intemeindu-se pe casatoria liber consimtita „intre un barbat si o femeie”. In acest context, ne declaram ingrijorati de respingerea, de catre aceasta comisie, a unei astfel de clarificari, absolut necesare in contextul lumii de azi, cu atat mai mult cu cat, anterior, aceeasi membri votasera pentru o astfel de definitie. Acceptand actuala formula din Constitutie, aceasta ar putea deschide perspectiva legiferarii „casatoriilor” intre persoanele de acelasi sex. Notiunea de „soti” care apare acum in definirea constitutionala a casatoriei, lasa deschisa, din pacate, aceasta posibilitate.

In slujirea noastra de pastori ai poporului lui Dumnezeu din Moldova, nu putem tacea si ramane indiferenti fata de perspectiva unei mari decaderi, aceea de a strica rostul fiintial al omului de a se uni, barbat si femeie, in sfanta taina a casatoriei. Totodata, indemnam la veghe, in duh de rugaciune si de marturisire, fata de un proces mereu crescand de paganizare a societatii, avand ca reper valori zis a fi moderne, superioare. continuare »

Se ştie că, sărbătorile toate laolaltă sunt voinţa adâncă de a trăi prin înlăturarea zădărniciei timpului şi coborârea în efemer a sensurilor adânci şi luminoase ale existenţei. Ideea de sărbătoare este o idee de organizare totală a existenţei. Fiindcă sărbătoarea este o horă gravă de comuniuni cu toată realitatea, cu toate aspectele ei necesare, posibile, imaginabile sau numai bănuite. La sărbătoare, cum este şi Învierea lui Hristos Mântuitorul „Sărbătoare a Sărbătorilor şi Praznic al Praznicelor” este o comuniune cu transcendentul; este o comuniune cu natura cosmică; este o comuniune cu tine însuţi, prin contenirea sau topirea contradicţiilor, decepţiilor, revendicărilor şi aşa se trece înspre o direcţie precisă, care este chiar mersul spre sărbătoare.

Desigur, se poate obiecta mult asupra sărbătorilor, însă cu precădere aş pune într-un cadru mai larg Sărbătoarea Sfintelor Paşti, Lumina Învierii, consistenţă a sufletului nostru, realitate cosmică care nu poate fi confiscată nici într-un fel. Lumina din noaptea Sfintelor Paşti ne scoate din iluzii şi ne aşează în realitatea, în splendoarea dătătoare de puteri şi miracol, la care creştinul ia parte şi se implică cu maximul vieţii lui pentru sărbătoare, valorificând momentul ca pe un act mântuitor, salvator, punând fiecare după cât înţelege în minte şi-n suflet suferinţa Mântuitorului şi a Învierii Sale. Mai departe, voim să spunem că omul creştin, oricât ar fi de îndepărtat, de însingurat, în noaptea Sfintelor Paşti, încearcă de a-şi construi în minte o altă gândire, transformând haosul din mintea lui, într-un cosmos în care sufletul intră în raza paternă a Divinităţii. continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=2QKvf1gRmKM]

PS Ignatie Mureșanul este Arhiereu Vicar în Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale.

Rugăciunea este foarte necesară în continuare. Vă reamintim că zilnic se face Sf. Maslu la cele 2 mănăstiri: la orele 12 la mănăstirea de călugări, iar la orele 18 la mănăstirea de maici.

 

 

Conturi GOOGLE, Facebook sau Skype, accesate de NSA şi FBI pentru a supraveghea activităţi în străinătate

Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA) şi FBI au acces la serverele a nouă giganţi americani în domeniul Internetului, între care Microsoft, Yahoo!, Google şi Facebook, pentru a supraveghea activităţi în străinătate, au dezvăluit Washington Post şi The Guardian joi.

Cotidianul american Washington Post a fost contactat de un fost angajat în domeniul informaţiilor care a furnizat documente, inclusiv o prezentare PowerPoint ce descrie parteneriatul dintre agenţia de spionaj NSA şi societăţi în domeniul Internetului.

Programul secret, numit “PRISM”, funcţionează începând din 2007 şi permite NSA să se conecteze la serverele firmelor, printr-un portal, cu scopul de a consulta informaţii despre utilizatori despre care există elemente ce permit să se creadă “în mod rezonabil” că se află în străinătate, totul fără vreo ordonanţă din partea justiţiei.

Legea americană îi protejează pe cetăţeni de o supraveghere fără ordonanţă, însă persoanele din afara teritoriului american nu beneficiază de această protecţie şi pot să fie spionate în mod legal. continuare »

Părintele Justin Pârvu a hotărât, Vineri, 31 Mai a.c., ca următorul stareţ al Mănăstirii Petru Vodă să fie ieromonahul Hariton Negrea, duhovnic la Mănăstirea Durău. Ieri, Miercuri, 5 Iunie, a precizat că, deşi hotărârea priveşte doar viitorul obştii din Petru Vodă, este dorinţa sa personală ca acest lucru să fie cunoscut tuturor şi să nu se treacă vreodată peste ea, căci, a precizat: “nu doresc pe altcineva”. Părintele Hariton Negrea a spus că se va conforma acestei dorinţe, din ascultare faţă de duhovnicul său şi faţă de părintele mitropolit.

Ieromonahul Hariton, actualul duhovnic al Mănăstirii Durău, a intrat în Mănăstirea Petru Vodă în anul 1996 şi a fost călugărit aici în anul 1998 aici şi hirotonit în acelaşi an de către Mitropolitul Daniel Ciobotea, actualul patriarh al României, ca preot slujitor şi duhovnic al Mănăstirii Durău, ascultare în care se află de atunci până astăzi. În toţi aceşti ani, ieromonahul Hariton a venit regulat la spovedanie la Mănăstirea Petru Vodă şi cunoaşte bine realităţile acesteia.

Obştea Mănăstirii Petru Vodă

Despre sănătatea părintelui stareţ, Arhimandritul Justin Pârvu

Medicii care veghează neîncetat starea de sănătate a sfinţiei sale ne-au transmis că aceasta nu a suferit modificări majore în ultimele zile, deşi sînt şi mici semne de îmbunătăţire a ei, între care este încetarea problemelor respiratorii generate de umezeala din atmosferă.

Îi îndemnăm în continuare pe cei ce îl iubesc pe Părintele Justin să nu înceteze rugăciunile pentru însănătoşire şi avem toată nădejdea că Dumnezeu nu le va trece cu vederea şi îl va ridica din patul suferinţei. Vom mai reveni cu informaţii privitoare la starea de sănătate a Părintelui Justin doar dacă vor apărea modificări majore. continuare »

Frați români, în aceste zile se duce o luptă acerbă împotriva valorilor milenare ale poporului român. Familia, supranumită și biserica de acasă, este atacată în cel mai perfid mod de către comunitatea homosexual-europeană. Aderarea la UE obligă la astfel de compromisuri, terfelindu-ne valorile apărate cu mari jertfe de înaintașii noștri. Dacă marii noștri voievozi s-au confruntat cu păgânătatea în mari lupte, acum suntem nevoiți să luptăm cu un dușman de-a dreptul satanic, cu care și o parte din păgâni nu este de acord. Este vorba de luciferismul elitelor mondiale, masonice și satanice, care impun legi împotriva lui Dumnezeu și a firii omenești, precum drepturile homosexualilor.

După cum știți, legea fundamentală a țării, Constituția, va fi modificată și s-a votat deja amendamentul care interzice discriminarea pe motive sexuale. Astfel, nu mai avem dreptul de a ne apăra de abuzurile făcute în public prin propaganda homosexuală, abuzuri care vor afecta sănătatea și educația copiilor dvs. Chiar în această săptămână au loc manifestații de propagandă homosexuală, care se vor încheia sâmbătă prin parada gay pe străzile Bucureștiului.

Acum, mai mult ca oricând, căci au de gând să adopte legi care să le dea și mai multe drepturi, trebuie să ripostăm! Dacă ei vor fi 1000 de persoane, noi trebuie să fim măcar 100 000. Și așa e puțin, căci comunitatea gay din România nu atinge nici măcar 1%. Să nu ne lăsăm rușinați de francezi, care s-au adunat peste 1 milion și în mai multe rânduri, protestând față de legalizarea căsătoriilor și a adopțiilor homosexuale. continuare »

Uciderea brutal a unui preot rus in biserica sa a lansat o noua unda de teroare in comunitatea ortodoxa din Kabardino-Balkaria. De la inceputul ostilitatilor din Cecenia, in septembrie 1999, Biserica Ortodoxa din Caucazul de Nord a fost precum un oras asediat.
Uciderea lui Igor Rozin in orasul Tyrnyauze, foarte probabil va reintari sentimentul de izolare intr-o societate predominant musulmana si va creste sentimentul de revolta impotriva grupurilor militante islamiste.
Valentina Varapaeva facea curatenie in biserica in timpul diminetii, cand un tanar a aparut la usa intreband de Parintele Igor. Aceasta i-a spus sa se intoarca in jurul pranzului, cand preotul trebuie sa soseasca.
Persoana respectiva s-a intors la momentul indicat si a fost intampinata de Parintele Igor, care, spre surprinderea lui Varapaeva, l-a invitat in camera lui. ‘’De cand il stiu, nu l-am vazut niciodata invitand un strain in camera sa’’ – a declarat femeia politiei.
Cei doi barbati au discutat cu calm si in liniste pentru o perioada dar intr-un final, Varapaeva l-a auzit pe preot spunand : ‘’Daca ai venit pentru sufletul meu, atunci ia-l !’’
Femeia a fugit in camera, unde l-a gasit pe strain stand deasupra corpului plin de sange al parintelui Igor, cu un cutit curbat in mana. Barbatul s-a intors catre ea. ‘’Nu ma ucide, am copii mici’’- a spus aceasta, iar criminalul a fugit in strada.
Parintele Igor, care a suferit 2 lovituri de cutit in piept a murit in drum spre spital. continuare »

Ce mai urmează? E simplu, răspunsul ni-l dau chiar ei. Urmează familia. Urmează copiii. Ai noştri, ai creştinilor. Vă întreb, stimaţi părinţi, credeţi că dânşii se vor mulţumi cu marşuri, conferinţe şi proiecţii de filme? Credeţi că le e de-ajuns că au pângărit imaginea ţăranului roman, şi, deci, a fiinţei noastre naţionale? Nici vorbă! Curând, vor cere legalizarea căsătoriilor şi a adopţiilor de copii. Scopul? Distrugerea căsătoriei şi a familiei.

Ei, si? Nu e prima instituţie de învăţământ care face propaganda sodomiţilor. Liceul “George Coşbuc” e deja vestit pentru marşurile gay şi platformele LGBT, desfăşurate chiar în incinta şcolii. S-au făcut memorii, s-au scris articole, s-au realizat anchete, reportaje TV. Şi ce dacă? Prin atitudinea lor sfidătoare la adresa valorilor creştine, aceşti oameni parcă ne-ar spune: “Nu vă mai obosiţi degeaba… Chiar, nu vedeţi că tot noi avem ultimul cuvânt?!” Să fie aşa? Au reuşit, oare, homosexualii, într-un timp atât de scurt, să ia cu asalt şcolile noastre? Bibliotecile noastre? Sălile de teatru? Muzeele? continuare »

“Suntem siguri ca sfintii ne pazesc si ne conduc, pentru ca tot ceea ce spunem si ce facem nu este al nostru, ci se bazeaza pe invatatura Sfintilor Apostoli si a Sfintilor Parinti”

pr. Theodoros Zisis- citat din cuvantul de la Man. Capidava

[youtube=https://youtu.be/k2TBCgeWGFY]

La rugamintea auditoriului, parintele relateaza despre activitatea sa in domeniul dialogului interconfesional si al combaterii ereziei ecumenismului, precum si despre activitatea sinaxei grecesti antiecumeniste a clericilor si monahilor, in cadrul careia a initiat “Marturisirea de credinta impotriva ecumenismului”, document semnat de mii de ortodocsi, clerici si mireni.
Impreuna cu alti membri ai comunitatilor ortodoxe din care face parte ca si cleric sau profesor de teologie, parintele Theodoros lucreaza neincetat la informarea poporului, pentru redesteptarea constiintei dogmatice a acestuia si (re)asumarea rolului sau de a observa si sanctiona erezia, indiferent de la ce nivel este aceasta emisa si propagata.

[youtube=https://youtu.be/pFyx00EYNsM]

Din păcate, starea vremii s-a înrăutăţit, umezeala atmosferică ajungând la cote greu de suportat pentru un bolnav imobilizat la pat, chiar dacă instalaţia de dezumidificare a funcţionat fără încetare în ultimele 24 de ore. Părintele Justin Pârvu a exclamat că în ritmul acesta nu ajungem nicăieri şi a sugerat că ar vrea să meargă din nou la Mănăstirea Paltin, în chilia în care a locuit în ultimii ani.

Astăzi, 3 Iunie a.c., după ce dimineaţa câţiva monahi au încercat felurite soluţii cât mai efective pentru reducerea umidităţii, părintele stareţ a rugat pe cei de faţă să meargă şi să-i pregătească chilia de la spitalul Mănăstirii Paltin, pentru a evita de acum înainte insuficienţele respiratorii. Pe la orele prânzului a cerut din nou să mănânce şi apoi a cerut să vină o ambulanţă care să îl ducă. Mai apoi a chemat patru din părinţii mănăstirii ca să le confirme că este dorinţa sa personală să meargă înapoi şi că vrea ca toată frăţimea să rămână în pace şi în bună înţelegere.

Astfel, pe la orele 16, părinţii şi mirenii prezenţi în mănăstire l-au putut zări preţ de o clipă pe Părintele Justin. După ce a fost dus în chilia în care a stat în ultimii trei ani şi toată aparatura medicală necesară a fost mutată la etajul doi al spitalului Mănăstirii Paltin, sfinţia sa a mulţumit personal celor prezenţi pentru efortul pe care l-au făcut, iar echipa de pe ambulanţă a plecat sărutându-i mâna.

Reînnoim apelul de a continua rugăciunile pentru însănătoşirea Părintelui Justin, îmbunătăţirea stării sale fiind evidentă chiar şi pentru aceia care s-au îndoit că la cei peste 94 de ani ai săi ar fi cu putinţă astfel de minuni. Nădăjduim din tot sufletul în refacerea deplină a sănătăţii părintelui stareţ şi vom stărui în rugăciune până când Dumnezeu va plini cererile noastre.

Obştile Mănăstirilor Petru Vodă şi Paltin

Mai multe informații și din zilele din urmă găsiți pe site-ul oficial: PetruVoda.ro

Varianta completă

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=Tl16eeZgp7s] [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=pmpAwSb6cOo] [youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=fdmmDjxGRrQ] continuare »

LA MULȚI ANI, PREACUVIOASE PĂRINTE STAREȚ JUSTIN!

Ieri, Joi, 30 Mai a.c., starea de sănătate a Părintelui Justin Pârvu a rămas neschimbată, adică destul de fragilă, pe fondul unei mari slăbiciuni trupeşti. în chilia sa de la Mănăstirea Petru Vodă părintele a petrecut neâncetat în rugăciune, ascultând slujbele şi odihnindu-se. Spre seară a avut câteva momente de insuficienţă respiratorie, pe fondul umezelii din atmosferă, dar au putut fi depăşite cu bine spre miezul nopţii, după dezumidificarea aerului din chilie.

Astăzi, Vineri, 31 Mai a.c., după terminarea Sfintei Liturghii, părintele stareţ s-a împărtăşit cu Sfintele Taine şi s-a odihnit câteva ceasuri. Pulsul i-a fost stabil şi respiraţia bună.

La orele 17 mitr. Teofan al Moldovei, a venit şi a săvârşit Taina Sfântului Maslu în faţa chiliei Părintelui Justin.

La sfârşit, părintele mitropolit i-a cerut părintelui stareţ câteva cuvinte de folos, dintre care redăm cuvântul adresat poporului român, arhiereilor Bisericii și preoți:

Mitropolitul Teofan: – Pentru poporul român ce cuvânt lăsaţi, părinte?

Părintele Justin: – Poporul român… pentru poporul român este un cuvânt greu de spus. Poporul român este un popor biruit, pizmuit şi forţat, împins, fără stăpân. Poporul e fără stăpân, asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta e fericită, e bucuroasă, are de toate, dar nu are cine să-i încălzească inimile, să-l poată menţine într-o unitate, aşa. Nu vorbim de ascetismul călugăresc de altădată, în care…

Mitropolitul Teofan: – Ce să le spun fraţilor arhierei: prea-fericitului, fraţilor arhierei din Sfântul Sinod?

Părintele Justin: – Au o răspundere cum nu a existat şi nu există în lupta aceasta a noastră duhovnicească. Nu există o potrivire pe care să o aduci, să se facă o comparaţie în periodul istoric cu ceea ce a fost şi ceea ce este în istorie şi toate celelalte care vor veni. Dar dacă noi sântem… în starea aceasta de sărăcie, de lipsă, de mizerie, de prigoană… Ei trebuie să trăiască o vreme de prigoană care n-are soluţie, nu există … rezoluţii şi situaţii. Din noaptea aceasta şi până mâine noapte să rezolvăm problemele pe planul cel duhovnicesc, spiritual şi administrativ. Dacă nu va exista această unitate şi înţelegere, atunci nu putem face nimic. Nu putem face nimic. Să fim mulţumiţi, bucuroşi, să stăm drepţi, chivernisitori, cu răspunderea înaintea lui Dumnezeu de ceea ce am realizat, câte le-am făcut în viaţă. Dumnezeu să-i ocrotească.

Către preoţii care au intrat să-i sărute mâna a zis:

– Dumnezeu să vă întărească să slujiţi altarului lui Hristos, indiferent ce episcop este, indiferent de mitropolit, de arhiereu. Să fiţi uniţi în darurile acestea mari ale apărătoarei Bisericii noastre Creştin-Ortodoxe!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=1gyIpeHmWD8]

În ședința Consiliului Local Târgu Ocna de joi, 30 mai 2013, s-a supus la vot proiectul de retragere a titlului de cetățean de onoare al orașului acordat lui Valeriu Gafencu. După o pledoarie de 40 de minute a teologului Danion Vasile și intervențiile d-nei judecător Carmen Păduraru, ale tânărului Alexandru Costache, reprezentantul Asociației Foștilor Deținutilor politic și ale părintelui din Tg. Ocna s-a supus la vot, fiind nevoie de 10 voturi pentru a i se retrage titlul. Rezultatul votului a fost următorul: 8 voturi pentru retragerea titlului, 6 contra și 3 abțineri. Astfel, acest atac a fost sortit eșecului, Domnul neîngăduind pătarea memoriei Sfântului Mucenic Valeriu Gafencu și minciunile la adresa Mișcării Legionare. Considerăm că nu titlul de cetățean de onoare a fost apărat, cât adevărul despre jertfa și credința noilor mărturisitori din temnițele comuniste.

Citiți și: VALERIU GAFENCU NU POATE PRIMI…ONOARE DE LA CEI CARE NU AU

„Să nu risipim turma! Cum să nu fie risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate”?  

Părinte, știți foarte bine că a fost acest miting împotriva actelor cu microcip, la care am participat și noi. Mulți spun că atmosfera de acolo a fost una de rugăciune şi un protest paşnic prin care s-a cerut alternativă simplă la cardurile de sănătate electronice. Din păcate majoritatea reprezentanţilor mass-mediei au prezentat manifestația în defavoarea noastră, încercând să ridiculizeze prezența noastră acolo, intervievând mai mult bătrâni sau cerșetori care se aciuaseră pe lângă manifestanți și banalizând evenimentul. Credeți că a avut vreun efect pozitiv acest miting?

Bineînțeles că cei care au fost prezenți acolo și-au făcut datoria față de societatea în care trăiesc, față de neamul din care se trag, față de generația de mâine. Acești oameni au riscat atât imaginea și poziţia lor socială, cât poate și pâinea de la gură. Aceștia sunt modele și repere pentru generația de mâine și sunt dovada existenței unei rezistențe de luptă împotriva abuzurilor acestui sistem ce se impune din ce în ce mai dictatorial. Acest sistem de control total la un moment dat se va întoarce împotriva noastră, a cetățenilor şi abia atunci vor înţelege cei care au ridiculizat și nu au înțeles jertfa acestor oameni.

Dar mai presus de acestea, pentru mine acest miting a fost mai mult ca un examen pentru societatea ortodoxă românească. Un examen cu rezultate foarte slabe pentru cinul preoţesc în general, pentru că ei trebuiau să fie primii, în fruntea poporului și în număr cât mai mare ca să fie exemplu de jertfă pentru credincioși. Dar ei au fost de fapt ultimii. De aceea sunt şi foarte dezamăgit, pentru că dacă preoţii nu au răspuns la apelul acesta, la strigătul disperat al turmei pentru ajutor, înseamnă că noi nu mai avem preoţie. Nu mai are cine propovădui cuvântul adevărului în faţa credincioşilor. Care adevăr îl propovăduiesc ei? Degeaba vorbești cuvinte frumoase pentru Evanghelie dacă nu vezi că Hristos este în aproapele, în aceștia mai mici ai tăi. Deci pentru ce mai stăm noi în altar şi apărem în faţa bieţilor oameni? Ei vor să audă ceva de la noi, să spunem ceva turmei acesteia, să înveţe ceva de la noi. Nu mai are însă de la cine, cum spune psalmistul: „toţi netrebnici ne-am făcut”. Sunt foarte deprimat când văd un preot că îmi trece pragul acestei chilii şi nici nu pot să îl mai privesc, că e ţepos în convingerea lui şi se face că nu ştie despre ce este vorba. Nu este o atitudine creştină. Nu ştiu ce spun ei credincioşilor din faţa altarului. Ce atitudine au ei faţă de pericolele ce ne înconjoară? Post şi rugăciune – e uşor de zis, când şi aşa biata mamă nu mai are ce pune copiilor ei pe masă. Nu prezintă realitatea vieţii în care trăim, se tem să spună un adevăr. Se pierd oamenii cu grămada, cu naţiunile, nu numai câţiva, nu doar ca indivizi. Şi ei stau liniştiţi. E o situaţie foarte grea, pentru că am ajuns la cuvântul Scripturii: „bate-voi păstorul şi se vor risipi oile”. Să nu risipim turma! Cum să nu fi risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate? continuare »

Edictul de la Mediolan și conceptul de toleranță religioasă
Pr. Prof. Univ. Dr. Theodoros Zisis
Constanța, 29 mai 2013

 Partea I

Edictul de la Mediolan (313 d.Hr.) și manifestările festive plănuite în Biserica Serbiei

            În anul 2013 se împlinesc 1700 de ani de la emiterea cunoscutului Edict de la Mediolan (313), pe care l-au semnat împreună cei doi împărați de atunci, Constantin cel Mare și Liciniu. Cu ocazia acestei aniversări sunt organizate manifestări festive de către Biserica Serbiei din cauza faptului că un oraș sârbesc (Niș) e considerat locul de naștere al Sfântului Constantin cel Mare.

 1.      Edictul de la Mediolan favoriza creștinismul și deschidea calea pentru primul stat creștin din istorie

Într-adevăr, conform părerii predominante în cercetarea istorică, Constantin cel Mare s-a născut în Naiso din Moesia Superioară, în actualul oraș Niș din Serbia, nu înainte de anul 280, probabil în 288, ca fiu al ofițerului roman Constanțiu Chlor, apoi ajuns cezar și împărat și al grecoaicei Elenei din orașul Drepano din Bitinia, care a fost numit apoi de împăratul Constantin cel Mare, fiul ei, Elenopoli, în cinstea ei.

În cadrul întoarcerii progresive a lui Constantin cel Mare către creștinism până când a ajuns apărător și binefăcător al Bisericii și până la declararea creștinismului drept religie oficială a marelui Imperiu roman, adică până la întemeierea primului stat creștin din istorie, un moment important îl constituie așa-numitul Edict de la Mediolan. Ca text imperial, el a fost pus în circulație în Răsărit de Liciniu, co-împărat cu Constantin cel Mare, însă cuprindea hotărârile pe care le-au luat la Mediolan (Milano de azi) cei doi împreună împărați (în februarie 313), exprimând mai mult dorința și hotărârea lui Constantin cel Mare și mai puțin pe ale lui Liciniu de a înceta persecuțiile groaznice și nedrepte ale societății romane împotriva creștinilor și a  li se permite și acestora să își manifeste liber credința și cultul lor, așa cum era valabil acest lucru pentru toți ceilalți locuitori ai Imperiului, chiar și pentru evrei.

Și ca să nu li se pară păgânilor că societatea abandonează religia străbună a majorității locuitorilor și se întoarce evident în favoarea creștinilor (care erau o minoritate) persecutați cu ură până atunci, hotărârile de la Mediolan au apărut ca unele care propun toleranța religioasă față de toți locuitorii Imperiului, astfel încât să se evite părerea că ar fi de fapt un act de bunăvoință față de creștini și astfel să crească ura celorlalți împotriva lor.

Este însă clar, conform realității istorice, că sincretismul, adică amestecul diferitelor religii în care se credea liber în Imperiul roman, amestec din care a provenit și mișcarea gnosticismului, constituie elementul distinctiv fundamental al politicii religioase a împăraților romani dinaintea lui Constantin cel Mare. Prin urmare și înainte de Edictul de la Milan a existat toleranță eligioasă, care îi excludea pe nedrept doar pe creștini. Din acest motiv Edictul de la Milan nu trebuie să fie considerat ca cel care introduce principiul general al toleranței religioase, ci mai ales că el schimbă atitudinea nedreaptă avută față de creștini, în comparație cu adepții altor religii. Acest lucru se vede și din textul Edictului, pe care l-a emis Liciniu, în 15 iunie 313, după intrarea lui triumfală în Nicomidia și l-a adresat eparhului Bitiniei. Așadar, e vorba de un edict pe care Liciniu l-a emis în Nicomidia, pe baza acordului lui cu Constantin cel Mare la Mediolan. Cităm în limba română partea principală a Edictului, așa cum îl menționează istoricul Eusebiu de Cezareea, după traducerea lui după originalul latin: continuare »

Ieri dimineaţă, Marţi, 28 Mai a.c., Părintele Justin s-a împărtăşit cu Sfintele Taine şi a fost foarte liniştit şi tăcut pe tot parcursul zilei. Pe la orele amiezei a cerut să fie dus la Mănăstirea Petru Vodă, de călugări. Şi-a întărit dorinţa şi în faţa cîtorva maici din Mănăstirea Paltin, încă o dată, seara, spunînd că vrea să îi mîngîie cu prezenţa sa şi pe părinţi, iar cei de faţă i-au cerut un pic de răgaz ca să îi poată pregăti chilia.

Azi dimineaţă, Miercuri, 29 Mai 2013, a fost întrebat încă o dată dacă vrea să meargă şi a confirmat: “Păi da, măi, să mergem!” În scurtă vreme aparatura medicală necesară a fost dusă la Mănăstirea Petru Vodă şi pe la orele 10-11 dimineaţa, într-o atmosferă emoţionantă, înconjurat de toate maicile Mănăstirii Paltin, care au început să cînte încet “Hristos a înviat!”, părintele a plecat la prima sa chilie, construită aici în anul 1992.

La sosire, părinţii din mănăstire l-au înconjurat şi ei cu multă emoţie, împreună cu cei cîţiva mireni care se aflau de faţă. Cu toţii sîntem bucuroşi şi recunoscători pentru această mare binecuvîntare ce ni s-a dat.

Starea sănătăţii sale nu a suferit modificări majore în ultimele două zile. Există, însă, şi cîteva foarte mici semne de îmbunătăţire. Momentan Părintele Justin are nevoie de rugăciuni, de linişte şi de înţelegere, pentru a putea să-şi recupereze sănătatea pe care cu toţii i-o dorim. Pînă cînd voia şi pronia lui Dumnezeu va hotărî nişte schimbări majore în bine, îi rugăm pe toţi cei ce vor să-l vadă pe duhovnicul nostru să-şi amîne vizita propusă; părintele stareţ va hotărî singur cu privire la fiii duhovniceşti ce doresc să îl vadă, dacă şi cînd se va simţi în putere pentru a-i primi.

La Mănăstirea Paltin se va săvîrşi în continuare Sfîntul Maslu după slujba de seară (ora 18), iar la Mănăstirea Petru Vodă se va face Sfîntul Maslu de două ori pe zi, după slujba de dimineaţă şi după cea de seară. Toţi cei ce îl iubesc pe Părintele Justin sînt aşteptaţi să ni se alăture în rugăciune, fie aici, fie în orice alt colţ al lumii în care se află, pînă cînd Dumnezeu îi va reda însănătoşirea pentru care cu toţii ne rugăm.

Obştile Mănăstirilor Petru Vodă şi Paltin

Joi, 30 mai a.c., ora 15.00, Consiliul Local al oraşului Tg. Ocna se va întruni pentru a-i retrage titlul de cetăţean de onoare lui Valeriu Gafencu, cel supranumit Sfîntul Închisorilor. Acest gest este motivat de presiunile asupra Primăriei Tg. Ocna pe care guvernul Ponta, prin intermediul prefectului de Bacău, le-a făcut, constant şi tot mai insistent, în ultimele luni.

Iniţial, o astfel de hotărîre trebuia să fie luată încă de astă iarnă, dar mobilizarea laicatului ortodox a întîrziat-o. Am sperat că nu va mai fi adoptată. Iată însă că lobby-ul evreiesc pe lîngă Cabinetul Ponta s-a dovedit şi de această dată mai puternic.

Suntem cu toții preocupați și afectați de suferința prin care trece Părintele nostru Justin, căci fiecare îl iubește în felul său și după măsura sa. La toți ne vine în gând întrebarea de ce Domnul îngăduie o așa suferință alesului Său, care și-a închinat viața Lui și a suferit pentru El. Ne mai întrebăm de ce nu este împlinită cererea din sfânta liturghie, aceea „pentru sfârșit fără durere, neînfruntat”? După logica omenească, Părintele are o vârstă înaintată și neputințele bătrâneții ne fac să gândim că se apropie trecerea sfinției sale la Domnul. Dar o să zicem că Părintele nu merită suferință și la așa vârstă, căci suferința din închisoare și toată nevoința monahicească îl îndreptățesc să primească bătrâneți ușoare, fără durere, ocrotite de Dumnezeu, Cel ce prețuiește și cea mai mică jertfă și rugăciune a noastră, făcută în numele Său.

Și atunci ce să credem? Pentru cine suferă Părintele nostru? Este evident că nu spre a sa mântuire, pentru care s-a osârduit în mod exemplar și mulți dintre noi nu putem cuteza nici a ne gândi că ajungem la așa măsuri. Căci prin închisoare nu am trecut mărturisindu-L pe Hristos, nopți în rugăciune ani de-a rândul nu am petrecut, milostenie desăvârșită nici nu am gândit, îndelungă răbdare nu ne-am luptat să dobândim, iar dragoste jertfelnică și în Adevăr nu am împărtășit. Dacă gândim așa, șansele noastre de mântuire sunt nule și ferească Dumnezeu să nu ajungem la deznădejde! Totuși știm că ce este după Dumnezeu nu ne aduce deznădejde, iar Domnul a venit pentru cei păcătoși, care se pocăiesc și mila Sa este mai mare decât toată jertfa noastră pe care o putem strânge într-o viață întreagă.

Părintele a iubit suferința doar pentru că era inevitabilă în dragostea sa pentru aproapele, pentru noi. Când iubești cu adevărat pe aproapele tău, neamul tău, suferi alături de el. Jertfa Mântuitorului este expresia dragostei Sale pentru noi, căci mâinile întinse pe Cruce sunt pentru a ne îmbrățisa, iar nu pentru a fi străpunse de cuie. Așa se explică alegerile pe care le-a făcut Părintele Justin de-a lungul vieții. Sfinția sa a urcat pe Drumul Crucii spre Golgota Bisericii și a Neamului, făcând tot posibilul pentru salvarea de suflete, punându-și sufletul pentru ceilalți. Cine îl știe pe Părintele mai de aproape a văzut cum aplică diferite tratamente duhovnicești, după trebuința fiecăruia: pentru unii cu gingășia Duhului Sfânt, iar pentru alții cu sabia Arhanghelului. Nu ne stă nouă în putință a înțelege de ce așa pentru unii și altfel pentru alții, ci doar vedem, peste timp, roadele bune pentru cei ce au ascultat, iar cele amare pentru cei ce n-au primit. continuare »

Părintele Justin ne învață jertfa muceniciei bolii. Mucenicia bolii poate să fie la fel de grea ca mucenicia din închisoare. În astfel de momente trebuie să avem credință, să ne punem nădejdea în Dumnezeu. Arătăm că Părintele trăiește, câtă vreme îl purtăm în sufletele noastre și urmăm sfaturile lui. Să fim vii pentru Hristos! Să ne plecăm genunchii în rugăciune pentru Părintele Justin și să ne rugăm lui Dumnezeu ca binecuvântarea Părintelui să ne acopere până la sfârșitul vieții noastre! Predania Părintelui trebuie să rămână vie în inimile noastre. Dacă poate nu l-am prețuit până la aceste săptămâni de boală gravă, măcar acum să-l prețuim așa cum trebuie, pentru că există riscul ca stând aproape de un om al lui Dumnezeu să nu-ți dai seama de marea lui statură duhovnicească și abia la momente de încercare cum este acesta, să-ți dai seama că ai greșit. Am așteptat să primim zece cuvinte, în loc să le fi reținut pe primele trei sau măcar pe primul. Am cerut cuvinte peste cuvinte în loc să răspundem acestor cuvinte cu viață. Doamne Iisuse Hristoase trimite harul Tău cel ceresc pentru Părintele Justin și ajută-ne să trăim ca niște ucenici adevărați ai săi.

extras din predică[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=tbj1Sx4S4QQ]

(Duminică, 26 Mai 2013, ora 20:25):

După ce astă noapte a trecut prin cîteva ceasuri de insuficienţă respiratorie, în cele din urmă astăzi dimineaţă, Duminică, 26 Mai 2013, Părintele Justin a putut să se odihnească destul de bine, tratamentul administrat făcîndu-şi pe deplin efectul.

Prin mila lui Dumnezeu şi pentru rugăciunile tuturor celor ce îl iubesc, aceste complicaţii s-au micşorat vizibil, iar astăzi părintele stareţ a avut o poftă de mîncare cu mult mai mare decît în ultimele două luni de zile şi a mîncat un pic mai mult decît de obicei. Acestea ar putea fi primele semne clinice de biruinţă asupra bolii, chiar dacă pînă la restabilirea sănătăţii mai este încă mult.

Ca şi observaţie asupra acestei pagini de prezentare a mănăstirii noastre şi a Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu, în ultimele 24 de ore au avut loc mai multe zeci de atacuri informatice asupra sitului nostru. Dacă atacatorii sînt români, îi rugăm să îşi încerce măiestria pe alte situri, neavînd nimic de cîştigat din lupta împotriva Părintelui Justin şi a mănăstirilor sale.

Actualizare 6 (Luni, 27 Mai 2013, ora 14:10):

Părintele Justin a reuşit să doarmă destul de liniştit după ora 3 noaptea şi s-a odihnit bine pînă aproape de prînz, trezindu-se uneori. Este mai limpede decît ieri şi mai liniştit, respiraţia fiind bună şi neavînd nevoie de oxigen. În general, este cu puţin mai bine decît ieri.

Se vede, astfel, că Dumnezeu nu trece cu vederea iubirea de fii a celor ce se roagă pentru Părintele Justin. Crucea acestei boli pe care şi-a asumat-o duhovnicul nostru pentru fiecare din noi începe să fie cu mult mai uşor de purtat pentru sfinţia sa cu cît fiecare dintre noi înţelegem cît de mare este importanţa rugăciunii cu pocăinţă şi cu smerenie. Cu atît mai grabnică va fi, aşadar, însănătoşirea Părintelui Justin Pârvu, cu cît mai grabnic cei ce se roagă pentru el se vor spovedi curat şi se vor împărtăşi.

Obştile Mănăstirilor Petru Vodă şi Paltin

Reamintim că zilnic se face Sf. Maslu pentru Părintele Justin la cele două mănăstiri, la orele 11:30 la mănăstirea de călugări și 18:30 la mănăstirea de maici.