† APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

O avocatã vasluianã a învins Guvernul! VICTORIE ÎN INSTANTÃ ÎN CAZUL CHEVRON

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=z0lhHbnCs_w]

Chevron recunoaşte în direct la televiziunea publică naţională că va folosi fracturarea hidraulică chiar din faza de explorare!
continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=MN1xW44cYRQ]

Un grup de inițiativă al creștinilor ortodocși din capitala Moldovei și-au exprimat public atitudinea față de sărbătorirea în public, contrar tradițiilor iudaice, a așa-numitei ”sărbători a luminilor” Hanuka. Creștinii califică această acțiune ca o provocare anti-creștină menită să sfideze, să batjocorească și să incite la ură etnică și religioasă comunitatea ortodoxă din Republica Moldova, întrucît instalarea sfeșnicului hanukia în public semnifică biruința și stăpînirea iudeilor asupra tuturor ne-iudeilor.

Mai jos comunicatul de presă pe care l-au distribuit participanții la protest:

Noi, un grup de inițiativă al creștinilor-ortodocși din capitală, aflînd din presă de provocarea organizată cu succes acum o săptămînă de o grupare extremistă iudaică care se auto-proclamă abuziv „comunitatea evreiască din RM”, în cîrdășie cu primăria mun. Chișinău și personal cu primarul D. Chirtoacă care se consideră român și creștin, mărturisim următoarele:

1. Ca creștini și cetățeni ai acestei țări, sîntem categoric împotriva afișării publice a simbolului specific iudaic hanukia, această afișare avînd pentru creștini o semnificație profund discriminatoare, jignitoare și instigatoare la ură religioasă și etnică, întrucît, conform poziției oficiale a Bisericii Ortodoxe din Moldova exprimată pe 18 decembrie 2009 (pe pagina electronică oficială: https://sitevechi.mitropolia.md/main/show_article/1849), Hanuka reprezintă ”biruinţa poporului iudeu asupra ne-iudeilor”. Expunerea publică, în centrul capitalei Moldovei, a simbolului biruinţei iudaiştilor asupra ne-iudaiştilor, adică asupra noastră ca creştini, reprezintă o sfidare. Este mult mai grav decît dacă la Ierusalim, la Zidul Plîngerii sau în faţa oricărei sinagogi sau centru cultural evreiesc ar fi expusă svastica nazistă; continuare »

Brutalitatea intervenţiilor jandarmilor în Piaţa Universităţii, legăturile strânse cu PDL nu sunt deloc întâmplătoare. Jandarmeria română este condusă la vârf de doi foşti ofiţeri de Securitate.

Foşti securişti, numiţi în 2011 la conducerea Jandarmeriei

Inspectorul general al Jandarmeriei Române, colonelul Costel Gavrilă, şi şeful Statului Major al Jandarmeriei, colonelul Adrian Faur, sunt foşti ofiţeri de Securitate. În CV-ul celor doi apare informaţia mincinoasă că ar fi absolvit cursurile Şcolii de Ofiţeri de Jandarmi de la Băneasa. Amândoi au urmat cursurile între 1984 şi 1987, dar în perioada respectivă nu exista Jandarmeria, iar denumirea era Şcoala de Ofiţeri de Securitate Băneasa.

Cei doi şefi ai Jandarmeriei au şi „profesat” sub culorile Securităţii, chiar dacă la trupele de Securitate. Costel Gavrilă a fost comandant de pluton la UM 0843 din Câmpulung între 1987 şi 1990, iar Adrian Faur a fost comandant de pluton şi comandant de companie la UM 0866 Sf. Gheorghe. Cei doi ar trebui să iasă în public şi să precizeze dacă efectivele pe care le-au condus în timpul regimului comunist au avut misiuni de luptă în perioada 17-22 decembrie 1989. Menţionăm că în decembrie 1989, înaintea căderii lui Nicolae Ceauşescu, trupele de Securitate au fost utilizate în acţiuni represive.

Ceea ce şochează este faptul că actuala Putere, sau mai precis Traian Băsescu, a numit în funcţii doi foşti ofiţeri de Securitate în anul 2011, adică la 22 de ani de la căderea comunismului. La începutul anilor ’90, Ion Iliescu a fost virulent criticat pentru că a menţinut securişti în serviciile secrete, jandarmerie şi poliţie. Numirea în 2011 demonstrează că actuala Putere nu are nici cea mai mică intenţie de a ţine cont (măcar) din punct de vedere moral de lustraţie.

Vânătorii de anticomunişti, la panoul de onoare

Pe site-ul Jandarmeriei române există „Galeria comandanţilor”. Aici tronează portretele celor care au condus Jandarmeria încă de la începuurile ei, din a doua jumătate a secolului 19. Surprinzător, tot aici sunt expuse şi portretele celor care au comandat Trupele de Securitate. (Menţionăm că, în 1949, Jandarmeria a fost desfiinţată şi înlocuită cu Trupele de Securitate.) Îi regăsim la acest veritabil panou de onoare printre alţii şi pe generalul Ieremia Popescu (comandant al trupelor de Securitate între 1949 şi 1954), generalul Stelian Staicu (comandant între 1954 şi 1956) şi Ioan Şerb (comandant între 1956 şi 1964). Cei trei au comandat trupele de Securitate în perioada 1949-1960 în care acestea s-au „remarcat” prin vânătoarea de anticomunişti mai mult sau mai puţin organizaţi în grupări de partizani. Sub gloanţele trupelor conduse de cei trei au căzut foarte mulţi dintre cei care s-au ridicat împotriva regimului comunist. Tot în perioada respectivă, trupele de securitate au fost utilizate în acţiuni represive împotriva agricultorilor care refuzau să intre în cooperative şi au mai fost utilizate în orice acţiune de forţă ale statului comunist. A expune astfel de personaje la panoul de onoare reprezintă o jignire pentru cei care au murit şi pentru cei care au fost prigoniţi în timpul regimului comunist.

Uite Securitatea, nu e Securitatea

Tot pe site-ul Jandarmeriei este postat şi istoricul instituţiei. În text apare la un moment dat următoarea formulare: „Prin Ordinul nr. 10052 din 23 ianuarie 1949 al secretariatului pentru trupe al M.I. se înfiinţează Trupele de Securitate. Ulterior, toate trupele de jandarmi şi centrele de instrucţie trec la Comandamentul trupelor de Securitate, pe când toată Jandarmeria rurală se subordonează Direcţiei Generale a Miliţiei. Aceasta a pus capăt, pentru un timp, existenţei principalei instituţii organizată militar în România democrată pentru paza, protecţia şi menţinerea ordinii constituţionale şi de stat, pentru apărarea libertăţii cetăţeneşti, a proprietăţii, a persoanelor fizice şi juridice”. Ţinând cont de aceste informaţii din „Istoricul Jandarmeriei”, se impun următoarele întrebări: de ce coloneii Gavrilă şi Faur nu recunosc în CV-ul lor că au fost ofiţeri în fosta Securitate şi au „botezat” şi au încercat prin utilizarea denumirii de Jandarmerie în anii în care ea era desfiinţată să păcălească opinia publică? Din moment ce între 1949 şi 1990 Jandarmeria nu a existat, de ce în galeria comandanţilor apar şi şefii Trupelor de Securitate? Menţionăm că, pentru uzul publicului larg, pe Wikipedia, sunt prezentaţi doar comandanţii din perioada de până în 1949 şi din 1990 încoace.

Lucian Gheorghiu, Sursa: Cotidianul

David și Goliat – Pungești – Sâmbătă 7 Dec 2013

Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este urmărită penal pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani în dosarul de evaziune fiscală în care este arestat fostul angajat al SGG Marcel Păvăleanu, iar Răzvan Alexe este inculpat, transmite Mediafax.

Prejudiciul a fost estimat la 35 de milioane de euro.

Citeşte şi: Dosarul Păvăleanu: Administratorul CJ Prahova, acuzat de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, procurorul Roxana Armăşelu, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este una dintre firmele urmărite penal pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani în dosarul instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti în care fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului (SGG) Marcel Păvăleanu a fost arestat preventiv alături de alţi şase inculpaţi.

Citeşte şi: Mită de 5 milioane de lei pentru a face trafic de influenţă la preşedintele PSD al CJ Prahova. Răzvan Alexe, arestat preventiv

Conform sursei citate, RMGC este una dintre cele 132 de societăţi comerciale faţă de care se fac cercetări în acest dosar.

“Faţă de SC Roşia Montană Gold Corporation s-a început urmărirea penală la data de 18.11.2013 pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani. Faţă de reprezentanţii acestei societăţi nu s-a început urmărirea penală şi în dosar se efectuează cercetări faţă de un număr de 132 de societăţi comerciale”, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, procurorul Roxana Armăşelu.

Ea a spus că nu poate face publice mai multe date din acest dosar.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=Q3aoY91N4Ag]

| Prietenii Sf. Efrem

Rebelii islamiști au răpit un grup de maici de la mănăstirea ortodoxă greacă Sf. Tecla (Mar Taqla) din Maaloula (la nord de Damasc).
Bărbați înarmați au năvălit în mănăstirea Sf. Tecla din Maaloula în această după-amiază. De acolo, au luat cu forța 12 călugărițe. Grupul de rebeli islamiști le-a luat se pare la Yabrud, aproximativ 80 de km nord de capitală. Biserica Ortodoxă Greacă nu cunoaşte motivul din spatele răpirii.
Rebelii islamisti din Armata Siriană Liberă (FSA) au invadat micul oraș la data de 5 septembrie, după alungarea trupelor regimului cu sprijinul al-Qaeda împreună cu Brigăzile al-Nusra. După ce au preluat controlul asupra oraşului, s-au manifestat violent împotriva clădirilor creștine, omorând trei tineri catolici.
Mai mult de 3.000 de oameni, adică întreaga populație creștină a orașului, au fugit din casele lor, cautând refugiu în Bab Touma, cartierul creștin din Damasc. Unii au găsit adăpost la rude, în Liban, sau în mănăstirile locale.
Numai musulmanii au rămas în oraș, plus 40 de măicuțe de la Mănăstirea Sf. Tecla care au rămas să ajute la îngrijirea zecilor de copii orfani.
Asa că de ieri, Maaloula a devenit din nou scenă de lupte grele între armată si rebelii sirieni, inclusiv mulți membri ai miliţiei extremiste Jabat-al-Nusra.
Ciocnirile sunt concentrate, în mare parte, în cel mai vechi cartier de sus al orașului, unde se află mănăstirea Ortodoxă Greacă Sf. Tecla și mănăstirile greco-catolice Sf. Sergius şi Bacchus.
De acolo, rebelii au lansat atacuri repetate împotriva pozițiilor militare din partea de jos a orașului.
Lupta se intensifică, precizează surse către AsiaNews. “Armata încearcă să recapete controlul asupra satelor de la nord de Damasc. În acest scop, ea a lansat o ofensivă majoră împotriva rebelilor, care încearcă să țină forțele guvernamentale pe loc printr-o politică a pământului pârjolit în zonele aflate sub controlul lor. “

Damasc, 2 decembrie, 2013 | pravoslavie, tradus de saccsiv

Abuzurile contra cetăţenilor români ce au avut loc la Pungeşti, mai cu seamă începând cu ziua de luni, 2 decembrie, orele 4:00 dimineaţa ar trebui să ne pună multe semne de întrebare legat de aşa-zisa democraţie oferită de Uniunea Europeană. Drepturile omului şi libertatea presei au fost flagrant călcate în picioare. Nu s-a ţinut cont nici de slujitorii Bisericii, care au fost luaţi pe sus şi băgaţi în dubele jandarmeriei (cazul p. Ciprian de la măn. Grăjdeni). Sunt câteva lucruri care nu s-au spus până acum, pentru că doar la faţa locului se pot afla:

1. Primul lucru şi cel mai grav este că jandarmii au vrut să dărâme troiţa donată de Mănăstirea Petru Vodă şi pe care oamenii o apără cu orice preţ. Ordinul aparţine nimănui altuia decât lui Victor Ponta, care demonstrează astfel cât de credincios este, ne întrebăm dacă cumva este ortodox sau nu, căci la marile praznice este mereu la câte-o mănăstire în goana după popularitate şi voturi. Mai marii Bisericii ar trebui să urmeze exemplul mitropolitului Serafim de Pireu, care a excomunicat pe toţi parlamentarii ce dau legi împotriva credinţei şi a poporului.

2. Majoritatea corespondenţilor tv în zonă aveau ordin de la patronii lor să nu filmeze decât de la distanţă, cât ar fi avut posibilitatea să meargă, pe căi mai ocolite, la 10 m de terenul unde începuseră lucrările companiei invadatoare Chevron. Spre ex., reporteriţa de la B1 ridica din umeri când i s-a oferit posibilitatea de a merge chiar în tabăra de rezistenţă, zicând că i s-a cerut să rămână după gardul instalat de jandarmi. Practic nu s-a vrut prezentarea adevărului despre situaţia de la faţa locului, presa manipulând cu ştiri mincinoase, prin care incriminau tot pe protestatari. Prin aceasta presa a vrut să asigure jandarmilor mână liberă la abuzuri şi ameninţări la adresa celor din Rezistenţă, ştiind că nu-i filmează nimeni. Însă au fost şi în tabără posibilităţi de a surprinde violenţa şi încălcarea legii de către jandarmi. Citiţi şi Tăcerea suspectă a presei române.

3. Firma MIF S.A din Sângeorzu de Mureş, care lucrează cu utilaje pentru Chevron, a adus în zonă angajaţi de origine maghiară, fiind surprinşi de localnici că vorbeau între ei în ungureşte. Poate este şi acesta un mod de a exploata rasismul ungurilor faţă de români.

4. Instalarea gardului împrejurul terenului de 2,5 hectare pe care se vrea exploatarea gazului de şist s-a făcut cu ajutorul a peste 20 de copii din localitatea Lipovăţ, de religie protestantă.

5. Jandarmii erau instruiţi să spele pe creier pe cei din tabara de rezistenţă spunând absurdităţi de genul: “Noi suntem aici să vă apărăm pe dvs.”, “Înţelegem şi noi că ne vor otrăvi apa, dar nu avem ce face, avem familii şi trebuie să le întreţinem”, “Vă daţi seama ce se întâmplă dacă aruncăm un chibrit peste corturile voastre? (n.n. pe lângă corturi erau puşi coceni de porumb, foarte uscaţi, care ar fi luat foc într-o clipă)”. În mai multe rânduri, jandarmii veneau cu texte de intimidare, de ameninţare la adresa celor din tabără.

Dacă mai aveţi lucruri şi evenimente de la faţa locului, care nu s-au spus, vă rog să le adăugaţi la comentarii.

| realitatea.net

Noul raport medico-legal arata ca tanara Irina Cornici a murit in urma unui stop cardiac, cauzat de o eroare medicala.

9am.ro

În ultima fotografie sunt copiii de confesiune protestantă din satul Lipovăț,  jud. Vaslui, care au fost plătiți să instaleze gardul ce împrejmuiește terenul ocupat abuzit de compania  Chevron.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=iP6UG2yqhKc]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=7Z8oWnRmiYk]

La fix 7 săptămâni de la prima tentativă, Chevron si Jandarmeria au pornit in toiul noptii un nou asalt la Pungesti

Abuzuri incredibile la Pungești. Peste 1.000 de jandarmi din 6 județe au intrat în forță în rezistența de la Pungești, intrând prin pădure până și în curțile oamenilor, lovind pe toți pe care-i vedeau și apoi îi băgau în dube unde au continuat să-i lovească, după care erau aruncați prin șanțuri. Toate televiziunile prezintă cu totul altceva, acuzând că localnicii au blocat drumul, dar este complet fals căci jandarmii sunt cei care au blocat drumul cu un gard de fier pe o lungime de 1 kilometru. Copii, angajații nu au putut ajunge la școală și la locurile de muncă. Localnicii sunt disperați și fac apel la toată țara să le sară în ajutor. Pungeștiul este un loc simbol al luptei împotriva gazelor de șist și nu trebuie pierdut în favoarea unor interese străine și potrivnice românilor. Unde este ARMATA care ieri mărșăluia fastuos și care are datoria de a apăra poporul? continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=rwRWM7mu85s] [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=96Ze1UfBnQY]

Cine este întemeietorul organizației Rotary?

Cuvântul englezesc Rotary înseamnă ”cerc aflat în mișcare de rotație”, și denumește un grup de oameni, care în fiecare săptămână, prin rotație, se adună pe la casele lor, mănâncă, beau, și la mese discută și rezolvă, ca niște filosofi ai zilelor noastre, marile probleme contemporane, și astfel se ridică de la mese cu stomacul și cu capul pline, primul plin de alese bucate spre marea mângâiere a celor flămânzi, iar pe cel de-al doilea plin de idei noi, capabile să destrame întunericul în care trăim noi, cei neinițiați, care nu participăm la mesele lor. Ideea aceasta de a se ridica un eveniment pur gastronomic la rangul de ierurgie, de Sfântă Masă, din a cărei lumină sunt luminați cei aflați în întuneric, i-a venit prima oară unui american, de credință religioasă necunoscută, de profesie avocat, pe nume Paul Harris.

Prima asociație Rotary a fost înființată la Chicago, în anul 1905. De atunci Rotary s-a întins în multe orașe ale Lumii Noi, s-a răspândit și în afara Americii, pe alte continente, a întemeiat 8509 de filiale și a înregistrat 402 000 de membri. 89 de state din lume au alături de steagul național și steagul Rotary. Mișcarea internațională, care are influență și asupra organizării Statelor Unite (!), a ajuns și în patria noastră. Prima asociație din Grecia a fost înființată în 1928 și a cuprins anumiți membri ai înaltei societăți ateniene, care, după cum se știe, cu ușurință și fără a verifica, acceptă orice dorește străinătatea. Rotary! a spus primul fără minte. Și imediat cuvântul acesta – ca și cum ar avea o putere magică – a atras în jurul primei asociații și alți gură-cască precum sunt atrași copiii în fața vitrinelor magazinelor ateniene în timpul sărbătorilor de Crăciun. Rotary! Au repetat doamnele și domnișoarele din Kolonáki. Rotary! Noule zeu, tu ne vei înfrăți, tu ne vei uni într-o nouă societate!

Xenomania noastră

Dar, o, xenomaniștilor! să presupunem că unul dintre noi ar alege din dicționarul grecesc un cuvânt, un nume care pe noi, grecii, ne emoționează, precum este, de pildă, numele Cipru, și s-ar duce în America și ar cutreiera orașele și ar striga numele acesta, ne întrebăm: vor alerga străinii să întemeieze asociații, fundații și organizații, care să aibă ca lozincă acest cuvânt grecesc? Un Macarie, simbol a luptei împotriva rușinosului colonialism, aterizează în aeroporturile Lumii Noi și nici măcar 500 de americani nu ies în întâmpinarea lui… Și totuși, aici, în Grecia, numai la auzirea unui cuvânt străin, suntem gata să devenim momeli ale organizațiilor, al căror adevăr rămâne ascuns, și doar aparența strălucitoare a unei false prietenii și iubiri se pare că îi înșeală pe mulți. Frați elini, când ne vom înțelepți și vom înceta să ne mai maimuțărim și să imităm orice ne vine din străinătate? Dar xenomaniștii noștri nu au urechi să asculte așa ceva, și strigă Rotary! și iarăși Rotary! Și îl admiră pe conducătorul lor Harris și cu pathos lucrează nu doar în capitala Atena și în al doilea oraș, Tesalonic, ci și în orașele de provincie, ca să prindă în rețelele lor greci faimoși – după criteriile lumii – și prin intermediul acestora să facă reclamă și organizației lor, că, vezi Doamne!, această organizație concentrează ce are Grecia mai ales. Potrivit statisticii rotaryenilor, publicată în urmă cu trei ani, s-au înființat cluburi Rotary în orașele Agrinio, Atena, Volos, Tesalonic, Kavála, Kalámas, Komotiní, Lamía, Lárisa, Mitilini, Nafplio, Xánthi, Patra, Pireu, Pýrgo, Sérres și Halkída.

«Ne calomniați, ne răspund acoliții Rotary. Noi nu suntem organizație ocultă. Noi promovăm hărnicia, prietenia, colaborarea, solidaritatea». Dar, prea nobili domni, avem în mâini Engolpionul vostru, cartea voastră de cult rotaryan, și o broșură, tot a voastră, cu titlul «Ce este Rotary?», și pe baza celor scrise dorim să evaluăm organizația voastră.

Organizațiile Rotary, în acord cu toate religiile

În broșura voastră scrieți că Rotary ”are convingerea că convingerile sale se află în acord cu toate religiile”. Dar religia creștină și în forma ei concretă, Biserica Ortodoxă, căreia îi aparțineți și dumneavoastră, nu se află în acord, ci în dezacord, se află chiar în război ideologic cu ideile eronate pe care le propovăduiesc alte religii. Căci, potrivit credinței noastre, úna este credința cea adevărată, credința creștinilor ortodocși, iar toate celelalte credințe sunt mincinoase. În Dumnezeul Treimic Cel Unul, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, în Dumnezeirea în Trei Sori, credem noi, ortodocșii, pe Iisus Hristos ca unic Mântuitor al lumii Îl mărturisim, în Biserica Ortodoxă găsim Lumina cea adevărată, în cele șapte Taine ale acesteia ne sfințim și ne îndreptăm către veșnicie, și dimpreună cu îngerii și arhanghelii aducem cinstire Pururea-Fecioarei Născătoare de Dumnezeu, care pentru noi, păcătoșii, mijlocește către Fiul ei, ca să scăpăm de urgie. Așteptăm Învierea morților și viața veacului ce va să vie. Acestea sunt cele mai importante idei ale Ortodoxiei. Aceste învățături nu le acceptați și voi, ca ortodocși? Și dacă le acceptați, ca niște ortodocși ce sunteți, cum, ca rotaryeni, sunteți de acord cu susținătorii altor religii, care nu acceptă aceste învățături ale noastre? Ne-ați spus că armonizați și faceți să fie compatibile cele incompatibile – vreți să spuneți că faceți compatibile minciuna cu adevărul, lumina cu întunericul, pe Hristos cu Veliar? Fie veți fi în acord cu Ortodoxia și în dezacord cu toate celelalte religii, fie veți fi în armonie cu toate religiile și în dizarmonie cu Ortodoxia. Cale de mijloc nu există. Nu puteți sluji la doi domni. Sau oare Rotary este un fel de religie eclectică, supra-religie, un fel de sincretism, care selectează ce vrea din toate religiile și creează un amestec în care există puțin din creștinism, puțin din islam, puțin din budism și puțin din idolatria antică?

Rugăciunea Rotary-enilor

Publicați în cartea voastră de rugăciuni (p. 53) o rugăciune, care se numește Rugăciunea dinaintea mesei comune și vă lăudați că această rugăciune a fost întocmită de un profesor al Facultății de Teologie a Universității din Atena pe baza izvoarelor antice! Dar vă întrebăm: Este aceasta rugăciunea pe care noi, ortodocșii, în acord cu Tipicul Sfintei noastre Biserici, o săvârșim înainte de a ne așeza la masă? Desigur că nu. Este o rugăciune în care cu grijă evitați să numiți prea dulcele Nume al Începătorului credinței noastre, evitați să spuneți Doamne al nostru, Iisuse Hristoase, Fiule al Dumnezeului Celui viu, și, evitând acest Nume concret, recurgeți la abstract, ca sub noțiunea generală a divinității să puteți face referire la divinitățile tuturor religiilor și astfel să puteți să vă rugați împreună și cu turcii rotaryeni, și cu hindușii rotaryeni, cu chinezii rotaryeni, cu japonezii rotaryeni și, înainte de toate, cu masonii, care și ei se roagă Domnului lor special, Arhitectului Universului. Dacă ați fi fost fii sinceri ai Ortodoxiei, nu ar fi fost nevoie să recurgeți la lămuririle îndoielnice ale unui profesor de teologie, ci singuri ați fi deschis Ceaslovul Bisericii Ortodoxe, Cartea de Rugăciuni a fiecărui fiu credincios al Bisericii noastre, și acolo ați fi găsit rugăciunea voastră, așa cum ar trebui să o spuneți înainte de masă: ”În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh…”.

De unde, slujirea aproapelui?

De asemenea, rotaryenii se laudă cu lozinca lor: ”Întâi de toate slujirea celorlalți”. Dar, o, bunii mei compatrioți, era nevoie mergeți atât de departe, să treceți Oceanul Atlantic, să recurgeți la lămuririle cluburilor Rotary, să stați ca niște copii la picioarele lui Paul Harris, ca să auziți această învățătură? Nu ați deschis Evanghelia, pe care, din păcate, o aveți închisă acasă sau pe la birourile voastre, ca să auziți pe Dumnezeu-Omul, pe Întemeietorul Bisericii noastre, Care se adresează Ucenicilor săi și prin Ucenicii Săi tuturor credincioșilor de-a lungul tuturor secolelor și care spune că Fiul omului ”n-a venit ca să i se slujească, ci ca să slujească El și să-Și dea sufletul răscumpărare pentru mulți” (Matei 20:28). Nici Rotary, nici altă organizație nu are de oferit ceva nou în domeniul moralei și al religiosului. Ceea ce este necesar pentru desăvârșirea voastră personală, pentru mântuirea și scăparea voastră, aveți de la Hristos, Care este bogăția cea neîmpuținată. Pentru că, permiteți-mi să vă mustru, o, oameni fără de minte, voi părăsiți izvorul curat, care curge la picioarele voastre, și alergați să vă astâmpărați setea la asemenea izvoare tulburi?

Ai cui ostași sunteți?

Și o ultimă observație. Ca unii ce am fost botezați suntem ostași ai lui Hristos. Steagul nostru este Cinstita Cruce a lui Hristos. Dumneavoastră ai cui ostași sunteți? Ce steag aveți? Într-un imn pe care îl cântați, spuneți: ”Sunt ostaș Rotary și sunt mândru de aceasta”. Dar Apostolul Pavel mustră și spune că, dacă există în univers ceva pentru care trebuie să ne mândrim, nu este alta decât Crucea Domnului nostru Iisus Hristos: ”Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!” (Galateni 6:14). Dar dumneavoastră aveți pe steagul vostru ca apărătoare capul uneia dintre scârboasele zeițe, pe care le-a combătut și le-a nimicit propovăduirea Crucii. Așadar, în această zeiță credeți? Însă, potrivit mărturiei nemincinoase a Scripturii, dumnezeii neamurilor sunt draci (Ps. 95:5). Și, pentru că pe steagul vostru aveți capul unei zeițe, vă aflați de fapt în slujba unui duh idololatru, în slujba lui satana, și nu vă este îngăduit să vă râdeți de noi și să ne ironizați pentru aceste convingeri ale noastre.

Din punct de vedere bisericesc, organizația Rotary este condamnată

 ca una ce lucrează fără de Hristos…

… pentru că aceste concepții despre proveniența ocultă a organizației Rotary nu sunt exprimate de puțini învățători creștini. Aceasta este, de altfel, și poziția autorităților bisericești. Astfel, în afară de Biserica Romano-Catolică, care a afurisit rotaryanismul, Patriarhia Alexandriei, în periodicul oficial ”Pantenos”, a caracterizat-o ca fiind una care, fără de Hristos, aspiră să își realizeze scopurile. De asemenea, și Biserica Oficială a Greciei, cu ocazia unei interpelări din partea unui ierarh, a interzis participarea ierarhilor ei la mesele rotaryene (Vezi Enciclice Sinodale, Atena 1956, volumul II, p. 576)

Grădinița masoneriei

Ceea ce merită multă atenție din partea ortodocșilor este că această nouă organizație este acceptată mai ales de oameni care au legături cu lojile masonice. Astfel, primarul mason al primului oraș al provinciei Macedonia [Tesalonic] a deschis porțile primăriei sale reprezentantului organizației Rotary aflat în turneu în Grecia și i-a chemat pe cei mai importanți reprezentanți ai lumii comerciale și științifice a orașului, cărora le-a recomandat călduros să se înscrie ca membri Rotary. În catalogul rotaryenilor din Atena s-au descoperit, în urma unei cercetări atente, 23 de masoni declarați! Și cercetarea continuă… În urma acestor cercetări, nu suntem departe de adevăr, dacă spunem că Rotary este școala sau mai degrabă grădinița masoneriei.

Deși este o organizație ocultă și suspectă, totuși primește susținere din partea oficialităților!

Iubiți cititori, este trist că sub steagul idolatru al organizației Rotary s-au strâns atâția greci, care au fost botezați în numele Sfintei Treimi și care în cadrul acestei organizații internaționale nu pot decât să își piardă pe nesimțite și culoarea, și mirosul, să-și piardă însușirile, să piardă buna mireasmă a credinței ortodoxe și să devină internaționaliști și cosmopoliți. Și este încă mai trist că mișcarea aceasta care, potrivit Părintelui Ghervasie Paraschevopoulos, ar trebui condamnată inclusiv penal ca organizație ocultă și aflată în contradicție cu Constituția Elenă, totuși, nu numai că este tolerată, ci chiar primește multă susținere din partea puterilor publice și de stat. Astfel, Primăria Atenei, în anul 1950, printr-o ceremonie oficială a acordat organizației Rotary din partea orașului Atena Medalia de Argint, a cărei fotografie apare în Engolpionul rotaryan (p. 21). Ministerul Economiei, în anul 1956, în timpul ministeriatului unui mason de grad înalt, și Ministerul Comunicațiilor, în perioada în care ministru adjunct era un teolog și predicator, în urma aprobării Consiliului Consultativ al Statului, au semnat o decizie comună în urma căreia s-a tipărit un timbru comemorativ în 10 000 000 de exemplare, la împlinirea a 50 de ani de la întemeierea organizației Rotary ca organizație internațională (vezi ”Buletinul Ministerului Comunicațiilor și al Lucrărilor Publice”, nr. 8, luna august 1956, p. 317). Și fotografia acestui timbru se publică în Engolpionul rotaryan (p. 24). Așadar, primării și ministere se află la dispoziția organizației Rotary. În sfârșit, până și regele, evident ignorând adevărata față a acestei organizații din pricina lipsei de lămuriri din partea consilierilor pe probleme religioase ai Palatului, a luat parte la o cină a asociațiilor rotaryene din Atena și a exprimat un cuvânt laudativ la adresa acestora, iar rotaryenii au exploatat acest eveniment al vizitei regale, căci s-au îngrijit și i-au făcut fotografie regelui în timpul discursului laudativ, pe care au publicat-o apoi în același Engolpion (p. 78). După atâtea manifestări de bunăvoință din partea statului, cum vreți să nu se răspândească în țara noastră tentaculele acestei organizații mondiale?

Să fie lămurit poporul ortodox!

Dar cât încă mai este vreme, poporul ortodox este dator să se scoale din somnul său și să ia măsurile necesare. Și mai întâi, toate periodicele bisericești și religioase trebuie să scrie despre aceste lucruri. Toate amvoanele și, înainte de toate, amvonul catedralei mitropolitane a Atenei, a cărui predică ajunge până la marginile Greciei, trebuie să sublinieze pericolul. Facultatea de Teologie a Universității de Stat este datoare ca în plen să dezaprobe organizația Rotary și să interzică profesorilor ei să se afișeze la mesele rotaryene și scandalizeze astfel conștiința poporului nostru ortodox, care dorește să vadă că această facultate apără în duh de trezvie Ortodoxia. Dar mai presus de toate, autoritatea bisericească oficială, Sfântul Sinod al Bisericii Greciei – întreaga ierarhie în plen – este dator să emită o enciclică specială către întregul popor elen evlavios și să le ceară celor care sunt membri Rotary să renunțe la calitatea de membru, pentru că altfel va trece la afurisirea lor ca unii ce nu ascultă de Biserică.

Frați și Părinți, se impune să fie nimicit capul acestei Hidre lerniene a propagandei străine, să moară și să nu mai reapară. Orice atitudine lipsită de fermitate va fi un indiciu de lașitate, de iubire de oameni mai mult decât de iubire de Dumnezeu, de trădare a credinței ortodoxe și a veșnicelor interese ale sufletelor, știut fiind că pentru pierderea unui singur suflet vor da înfricoșător răspuns cei care au răspunderea acestora.

Sursa: Enoriaká Néa – septembrie 2005, nr 87, pp. 4, 5. /octombrie 2005, nr 88, pp. 4. / noiembrie 2005, nr 89, pp. 4. / ianuarie – februarie 2006, nr 90, pp. 4.  / martie-aprilie 2006, nr.91, pp.4.

Traducere Anna Theodorou (G.O.), integral pe Graiul Ortodox

Prezenta în istorie a Căpitanului

Acest conducător exceptional este Căpitanul. Lumea legionară se naste din virtualitătile sufletului românesc prin prezenta polarizatoare a Căpitanului.

Personalitatea acestui om e reprezentativ românească prin aceea că e singurul om politic care crede în Dumnezeu. Nu numai că el crede. Dar crede că politica e supusă si ea lui Dumnezeu. Prin aceasta e pe linia românească a lui Stefan cel Mare.

Personalitatea acestui om e unică prin bogătia fără sfârsit a tuturor însusirilor lui. Pus în fata oricărei situatii de viată, omul acesta a putut întotdeauna si va putea întotdeauna să facă fată. Pentru că are la îndemână toate însusirile sufletului omenesc.

Omul acesta e un cerebral si un sentimental în acelasi timp, e rational si mistic, e bun si aspru, blând si neiertător, voluntar si domol, mândru si modest, tenace fără să fie rigid, idealist fără să fie utopic, vizionar al marilor latente românesti, cu o înaltă energie spirituală, pe cât de rezistentă energie fizică, pedagog si comandant, răbdător, stăpânit, chibzuit, desi tumultos în structura temperamentului său, viteaz si, mai cu seamă, moral în cel mai greu înteles al cuvântului, adică dezlegat de imperative personale – om predestinat înaltelor dominări colective.

Ceea ce e singular, după cum se vede, în constructia sufletească a acestui om, e că în el sălăsluiesc valabil nu numai cele mai numeroase calităti sufletesti, ci cele mai depărtate. Înalta lui putere de proiectie a spiritului si în acelasi timp, exceptionala lui putere de organizare materială – surprinzătorul lui bun simt – formează un contrast de o fertilitate aproape nemaiîntâlnită. Oamenii care se bucură de înăltime spirituală sunt, de obicei, complet dezorientati în viata concretă. Iar organizatorii nu sunt niciodată obsedati de imperative spirituale. continuare »

Uluitoarea ipoteza greceasca

Un interviu acordat de ziaristul grec George Alexandrou, autorul uneia  dintre cele mai vaste monografii dedicte Apostolului Andrei (pe care il praznuim pe 30 noiembrie), intitulata “El a ridicat crucea pe geata”, jurnalului ortodox de credinta si cultura “Drumul Emausului” din America, ne dezvaluie un fapt uluitor: Apostolul neamului nostru a folosit “cartierul general” din Scythia Minor timp de 20 de ani!

In urma cercetarilor sale, George Alexandrou a constatat ca, din  uriasul puzzle, reprezentat de teritoriul unde se presupune ca ar fi ajuns Andrei in cele patru calatorii misionare ale sale, lipseste o “secventa” de 20 de ani, cuprinsa intre intoarcerea lui la Marea Neagra din Valaamo (Finlanda) pana la plecarea spre Sinopae si de acolo spre Patras, in Achaia, unde avea sa fie martirizat. Aceasta lunga perioada de timp, conform celor constatate de Alexandrou, Apostolul Andrei ar fi petrecut-o in Dobrogea de astazi, unde isi avea ‘”cartierul general” in Pestera de care traditia i-a legat numele. De aici, ar fi intreprins calatorii evanghelizatoare in restul Daciei, pe Dunare, in sudul fluviului, pe malul Marii Negre, dincolo de Prut si chiar in teritorii mai indepartate. Dupa fiecare asemenea misiuni s-ar fi intors in pestera sa.

«Cartierul general» din Dobrogea, cel mai iubit, dupa Hristos
Alexandrou explica aceasta lunga ramanere a apostolului  in Scytia Minor prin faptul ca s-ar fi “simtit foarte apropiat de daci  deoarece erau monoteisti. Potrivit lui Flavius Josephus, preotii locului erau ca esenienii: virgini, strict vegetarieni, ca ascetii din desert. Societatea daca era foarte libera, femeile aveau aceeasi pozitie cu barbatii, spre deosebire de societatea greco-romana, dacii nu aveau sclavi. De fapt, erau unici in lume la acea vreme pentru ca nu aveau sclavi. Potrivit traditiilor romanesti si descoperirilor arheologice, dacii au devenit crestini datorita Sfantului Andrei insusi, in primul secol. Este firesc sa se fi simtit ca acasa in randul clerului dac si ca ei sa-l fi acceptat rapid si sa fie convertiti”, mai spune jurnalistul grec in interviul amintit. Alexandrou crede ca Apostolul Andrei a iubit acest loc din Scythia Minor mai mult decat orice, dupa Hristos. “Cred ca Dumnezeu i-a oferit asta ca o consolare deoarece a avut calatorii misionare foarte dificile. Avem descrieri ale unor locuri unde nu a fost bine-venit, de unde a fost obligat sa plece. Lucrurile au fost deseori foarte dificile, mai ales cand a fost la slavi, unde sacrificiul uman era inca practicat. Va puteti imagina: Era obosit sa treaca prin astfel de lucruri si cand a venit la daci… unde grecii si evreii erau acceptati in aceeasi masura si unde existau preoti sihastri asceti, se intelege cat de lesne s-a integrat. Putea sa predice, era fericit acolo. De fapt, dacii credeau ca religia pe care el a adus-o nu era numai mai buna decat a lor, ci si o continuare a vechii religii. Au privit religia nativa ca prevestitoare pentru crestinism. Douazeci de ani inseamna mult si se intelege de ce  romanii isi amintesc de el mai mult decat de alte traditii”, mai spune cercetatorul grec. continuare »

„Şi va grăi cuvinte de defăimare împotriva Celui Preaînalt şi va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt, şi îşi va pune în gând să schimbe sărbătorile şi legea, şi ei vor fi daţi în mâna lui o vreme şi vremuri şi jumătate de vreme.” (Dan. 7, 25)

Iar Iosua a zis poporului: „Nu veţi putea să sluji Domnului, căci El este Dumnezeu sfânt, Dumnezeu zelos şi nu va răbda nelegiuirile voastre, nici păcatele voastre. Dacă voi veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji la dumnezei străini, atunci El va aduce asupra voastră răul şi vă va stârpi, după ce v-a făcut bine.” (Ios. 24, 19-20)


„Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!” (Is. 5, 20)

„Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuna… Căci nu este în gura lor adevăr, inima lor este deşartă; groapă deschisă grumazul lor; cu limbile lor viclenesc.” (Ps. 5, 6)

„Până la moarte luptă-te pentru adevăr, și Domnul Dumnezeu Se va lupta pentru tine.” (Înţel. 4, 30); „Nu mă voi teme de mii de popoare care împrejur mă împresoară.” (Ps. 3, 6)

„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” (Ioan 14, 6)

„… învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă” (Mat. 28, 19-20)

„Dar vine ceasul, şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte. Duh este Dumnezeu, şi cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.” (Ioan 4, 23-24)

„Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă Împărăţia.” (Luc. 12, 32) continuare »